Inalta Curte de Casatie si Justitie se va pronunta in data de 21 ianuarie 2015 intr-unul dintre cele mai vechi si de notorietate dosare din Justitie. Deschis in aprilie 2007, dosarul “Privatizarilor strategice” ar fi trebuit sa se incheie luni, 5 ianuarie 2015, cand instanta suprema a anuntat ca se va pronunta in acest caz. Completul de 5 al ICCJ condus de judecatorul Ionut Matei, din care mai fac parte judecatorii Marius Foitos, Geanina Arghir, Sorina Mirela Popescu si Maricela Cobzariu a decis insa amanarea unei pronuntari in acest dosar. Pe de o parte, este si de inteles de ce ICCJ a luat aceasta decizie, dat fiind ca la ultimul termen din proces avocatii inculpatilor din dosar au demontat rand pe rand acuzatiile procurorilor DIICOT. S-au pus la indoiala nu doar modul in care au fost realizate interceptarile, ci si veridicitatea acestora, dat fiind ca au fost folositi mai multi translatori si ca SRI a efectuat chiar filaje si interceptari inaintea inceperii urmaririi penale, dar si faptul ca, potrivit avocatilor si chiar al inculpatilor nu se poate dovedi prejudiciul produs Statului roman. Tot sub semnul intrebari se afla si documentele secrete de stat invocate de anchetatori care se presupune ca au fost transmite grupului infractional transfrontalier, despre care chiar fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy, a afirmat ca nu exista, dat fiind ca in procedura de privatizare nu au fost folosite astfel de documente. Despre acuzatiile aduse si-a exprimat pozitia in ultimul cuvant si fostul ministru al Economiei, Codrut Seres (foto), care a sustinut ca “nu exista niciun prejudiciu, nicio vatamare, nici macar documente secrete” si ca de fapt ne aflam in fata unor “acuzatii umflate prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informatii din ancheta”.

Procesul spectacol de la Inalta Curte

Desi se prefigura ca data de 17 decembrie 2014, va fi ultimul termen din dosarul "Privatizarilor Strategice" in care fostul ministrul al Economiei, Codrut Seres, si fostul ministrul a Comunicatiilor, Zsolt Nagy, au fost condamnati la fond de Inalta Curte la 6, respectiv 5 ani inchisoare cu executare pentru aderare la grup infractional transnational, dupa ce procurorii DIICOT i-au acuzat pe fostii ministri si pe ex-secretarului de stat in Ministerul Comunicatiilor, Kerekes Gabor, ca au divulgat informatii secrete grupului infractional format din Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Susack Michael, Mustafa Oral, Mihai Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu, interesat de privatizarea Electrica Muntenia Sud, Romaero Bucuresti si Avioane Craiova, de vanzarea unui pachet din actiunile Petrom,dar si de consultanta in vedere privatizarii CN Posta Romana, SN Radiocomunicatii SA, si scoaterea la licitatie a 46% din actiunile Romtelecom, lucrurile nu au stat insa asa. Procesul de judecata a inceput in ziua de 17 decembrie 2014, la orele 09.00, si a fost intrerupt 14 ore mai tarziu, la orele 23.50, cand presedintele Completului, judecatorului Ionut Matei, a suspendat sedinta si a decis continuarea acesteia in data de 19 decembrie 2014. In cele circa 14 ore de proces, cu o pauza de doua ore, avocatii au venit rand pe rand in fata instantei supreme pentru a expune motivele pentru care nu se impune condamnarea inculpatilor. Pledoariile acestora au durat in medie doua ore, lucru care a extenuat nu doar instanta, ci si audienta.

Procurorul DIICOT Mirel Radescu: "Pedepsele la fond nu erau just individualizate, ele nereflectand efectele grave asupra economiei... Solicitam aplicarea pedepsei spre maximul prevazut de lege"

La inceputul sedintei de judecata din data de 17 decembrie 2014, procurorul DIICOT Mirel Radescu a solicitat Completului de 5 al ICCJ schimbarea incadrarii juridice in cazul inculpatilor din dosar conform dispozitiilor din Noul Cod Penal, motivand ca "nu este vorba despre o schimbare de incadrarea juridica, este o recalificare a faptelor conform modificarilor legislative". Procurorul DIICOT Mirel Radescu a invocat la acel termen ca in ce ii priveste pe inculpatii din dosarul "Privatizarilor strategice" este necesara aplicarea unor pedepse spre maximul prevazut de lege: "Pedepsele la fond nu erau just individualizate, ele nereflectand efectele grave asupra economiei ca urmare a savarsirii infractiunilor de catre inculpati. Avand in vedere modificarile legislative, solicitam aplicarea pedepsei spre maximul prevazut de lege, constatandu-se savarsirea infractiunilor de catre inculpati".

In urma acestor sustinerii, avocatii din sala au invocat in fata instantei faptul ca procurorul de sedinta Mirel Radescu are o pozitie procesuala diferita de cea a parchetului, si este necesara amanarea procesului pentru pregatirea unor aparari in baza noilor incadrari juridice. Instanta Suprema a respins insa solicitarea avocatilor, judecatorul Ionut Matei pe motiv ca "nu exista niciun motiv pentru amanarea cauzei".

Avocatul Gheorghita Mateut: "In opinia separata se recunoaste ca aceste documente nu purtau mentiunea informatii clasificate"

Ca urmare a deciziei ICCJ, Ionut Matei a decis ca pledoariile avocatilor sa aiba loc in ordinea in care apar pe lista de sedinte inculpatii, astfel ca primul care a pus concluzii a fost avocatul Gheorghita Mateut, aparatorului ex-ministrului Codrut Seres.

In pledoaria sa, avocatul Gheorghita Mateut a evidentiat ca fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, este nevinovat si se impune achitarea acestuia, dat fiind ca "nu exista probe din care sa rezulte savarsirea de catre Codrut Seres a infractiunilor care i se imputa". Mateut a sustinut in fata Completului de 5 judecatori al ICCJ ca procurorul DIICOT "s-a bazat pe probabilitate, avand la baza o discutiei telefonica intre Stamen Stanchev si Radu Donciu", dar si ca din toate documentele "rezulta lipsa de implicare a lui Codrut Seres ca presupus transmitator de documente care contineau informatii secrete de stat". "In acest sens exista memoriul lui Stamen Stanchev care sustine ca documentele le-a luat de la secretara lui Codrut Seres", a sustinut avocatul Mateut in fata ICCJ. Un alt aspect evidentiat de aparatorului lui Codrut Seres se refera la faptul ca "nu a fost indeplinita nicio conditie ca documentele care au facut obiectul transmiterii de informatii secrete de stat nu fac dovada continerii de secrete de stat", precizand totodata ca "in opinia separata se recunoaste ca aceste documente nu purtau mentiunea informatii clasificate, iar in consecinta, daca ar fi avut loc transmiterea de documente, nu se retine transmiterea de documente care contin secrete de stat".

Avocatul Eugen Iordachescu: "Daca se lucra cu mai multa intelepciune in faza de urmarire penala nu am mai fi fost in situatia de a ne judeca si de a pune concluzii in fata dumneavoastra"

La randul sau, aparatorul fostului ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy, avocatul Eugen Iordachescu a subliniat in fata Completului ICCJ condus de Ionut Matei ca "s-a derulat un proces extins de ascultare cu participarea a numerosi translatori, din care a rezultat nevinovatia clientului meu". In dezvoltarea acestor afirmatii, avocatul Eugen Iordachescu a evidentiat ca majoritatea probelor in cazul lui Zsolt Nagy se bazeaza pe interceptarea unor convorbiri carora li s-a dat o consistenta care trebuia cenzurata. Avocatul Iordachescu le-a transmis judecatorilor supremi ca au de-a face "cu un inculpat condamnat la o pedeapsa grea in raport de ce s-a intamplat, o persoana care la demararea cercetarilor era persoana publica, cu perspectiva politica, unul din viitorii presedinti UDMR (...) A fost nevoit sa faca un pas inapoi si sa se retraga din viata publica, cariera domniei sale a fost franta. (...) Nu exista temei pentru ca aceasta persoana sa fie condamnata".

Referindu-se la contactul pe care Zsolt Nagy l-a avut cu consultantul bulgar Stamen Stanchev, pe care l-a catalogat in fata instantei drept "un mitoman care in discutii cu tertii are un limbaj de gigolo, care incearca sa impresioneze asemenea unui om care nu are nicio veleitate asemenea unui consultant", avocatul Eugen Iordachescu a sustinut ca era necesar ca procurorii sa stabileasca contextul in care s-au intalnit consultantii cu ex-ministrul Comunicatiilor, cu atat mai mult cu cat anchetatorii nu au avut in vedere ca Zsolt Nagy l-a cunoscut accidental pe Stamen Stanchev in aprilie 2005, sau ca majoritatea membrilor grupului transfrontalier nu a relationat cu ex-ministrul Comunicatiilor, sau daca au comunicat a fost o relationare sporadica. "Cred ca daca se lucra cu mai multa intelepciune in faza de urmarire penala nu am mai fi fost in situatia de a ne judeca si de a pune concluzii in fata dumneavoastra. Daca s-ar fi facut un minim demers probator s-ar fi constatat cate vizite au fost facute de inculpatul in cauza (n.red. - Stamen Stanchev) la MECT si cate au fost facute la Zsolt Nagy. Afirmatia pe care a folosit-o instanta de fond in respingerea cererii de probatiune este extrem de ciudata, sustinand ca sunt complete si lamuritoare. (...) Intreaga acuzatie se bazeaza pe discutii purtate intre terti si interpretate intr-o maniera care nu releva realitatea. (...) Instanta de fond a retinut ca Zsolt Nagy a acordat un sprijin moral grupului infractional organizat in ce priveste Romtelecom. Instanta nu a stabilit in mod efectiv care a fost sprijinul moral, in ce a constat si cui i-a fost acordat. (...) Condamnarea se bazeaza pe convorbiri telefonice care contin discutii intre terti si nu de Zsolt Nagy".

Dupa pauza de o ora dispusa de instanta, care s-a transformat in doua ore, au fost reluata sedinta de judecata, insa pana la orele 23.50 alti trei avocati erau in asteptare pentru punerea concluziilor. Data fiind ora tarzie, ICCJ a dispus ca avocatii Alexandru Chiciu, Florin Surghie si Eugen Ostrovschi au fost amanati pentru data de 19 decembrie 2014.

Avocatul Florin Surghie: "Ceea ce nu este probat, din punctul meu de vedere nu exista... Pe mine nu m-a convins Parchetul"

In ultima zi de proces, 19 decembrie 2014, avocatul Florin Surghie a oferit judecatorilor motive care pot pune la indoiala modul de lucru al procurorilor in dosarul “Privatizarilor strategice”. Avocatul Florin Surghie, aparatorului lui Mihai Dorinel Mucea a ridicat in fata judecatorilor supremi mai multe semne de intrebare fata de modalitatea in care au fost obtinute probele de procurorii DIICOT si cum au fost acestea interpretate in scopul dovedirii vinovatiei inculpatilor din dosar. In acest sens, avocatul Surghie considera ca atat timp cat faptele imputate a fi comise de Dorinel Mucea nu pot fi probate, iar dovezile aduse sunt incomplete, nu poate avea loc o condamnare:

"Parchetul nu a facut niciodata dovada ca actele aveau sa puna in pericol siguranta nationala. Era necesar sa se stabileasca clar si precis obiectul judecatii pentru ca, domnule presedinte, onorata instanta, nu poate fi pronuntata o hotarare de condamnare daca faptele nu sunt probate prin dovezi care sa nu lase loc indoielilor. Eu vreau sa demonstrez ca domnul Mucea nu a fost tradatorul poporului sau. In opinia mea, Inalta Curte face o confuzie de neiertat intre probe si mijloace de probe. Putem spune ca ICCJ a decelat probe din care sa rezulte savarsirea infractiunilor de catre inculpati? Eu zic ca nu! Ceea ce nu este probat, din punctul meu de vedere nu exista. Din acest motiv, consider ca fapta inculpatului Mucea este dezincriminata. Nu poate domnul Mucea sa adere din postura de necalificat la un grup infractional organizat. Nu exista dovezi din care sa rezulte ca domnul mucea a aderat/sprijinit, pentru ca nu inteleg daca a aderat sau a sprijinit gruparea infractionala. Parchetul ar trebui sa precizeze exact ce inseamna in acest caz "aderat/(slash) sprijinit".

De altfel, Parchetul nu indica data exacta la care domnul Mucea se presupune ca a aderat la aceasta grupare infractionala, desi era normal ca anchetatorii sa poata expune locul si data exacta cand a aderat. E neprofesional, din punctul meu de vedere. Poate daca Parchetul indica o zi, domnul Mucea putea face dovada ca nu s-a intalnit cu niciun grup infractional organizat. Altfel, cum pot emite aparari in acest caz daca informatiile lor sunt incomplete? In acest moment, nu exista nicio dovada ca domnul Mucea a aderat sau sprijinit gruparea infractionala, intrucat Parchetul doar trage concluzia ca daca restul erau parte a unei grupari infractionala organizate trebuia sa fie si domnul Mucea. Domnule presedinte, onorata instanta, pe mine nu m-a convins Parchetul, si din acest motiv, va rog sa aplicati o pedeapsa la minimul special si va rog sa faceti in asa fel incat domnul Mucea sa nu intre la inchisoare pentru ca este complet nevinovat. Aceasta cauza este pentru mine un soi de Everest. Va marturisesc ca daca reusesc in acest caz, inseamna ca am urcat Everestul, daca nu, voi ramane la baza pentru mult timp. Fac aceasta precizare intrucat cred in totalitate in nevinovatia domnului Mucea tinand cont nu doar de ceea ce dansul mi-a relatat, ci si de probele incomplete aduse de procurori care nu dovedesc vinovatia acestuia".

Avocatul Alexandru Chiciu: "Parchetul a creat un precedent inacceptabil in sistemul judiciar, atribuind unui serviciu de informatii dreptul de a efectua acte de cercetare penala sau de politie judiciara“

In aceeasi zi, avocatul Alexandru Chiciu, aparatorul consultantului bulgar Stamen Stanchev, a oferit instantei un alt argument care arata modul de lucru din dosarul “Privatizarilor strategice”, aratand ca DIICOT s-a folosit in procesul penal de probe obtinute nelegal. Pe langa acest aspect, avocatul Alexandru Chiciu a evidentiat ca acuzatia de spionaj adusa lui Stamen Stanchev nu se sustine, dat fiind ca rolul unui consultant de piata este de a colecta informatii pe care sa le transmita investitorilor, fara a prejudicia interesele partenerilor ori ale Statului. In acest context, Alexandru Chiciu a vorbit despre caracterul pretins a fi secret al documentelor privind privatizarile, aratand ca “Romania nu e sat fara caini” si in primul rand era de datoria autoritatilor sa decida ce informatii furnizeaza, cu atat mai mult Stanchev, vorbitor de limba bulgara, a prezumat ca documentele transmise sunt publice:

"Domnule presedinte, onorata instanta, s-a vorbit foarte mult in acest proces de Stamen Stanchev ca fiind un mitoman, un gigolo si cate si mai cate. Pot sa plec capul si sa accept pozitia Parchetului ca Stamen Stanchev a cerut informatii, insa domnul presedinte, trebuie subliniat ca in calitatea sa de consultant, Stamen Stanchev putea cere orice informatie oricui, putea invita oriunde, pe oricine. Era de datoria autoritatilor Statului roman sa ii limiteze actiunile si sa il oblige sa respecte linia de conduita. Era consultant de piata, domnule presedinte, acesta era rolul lui. Jobul lui era sa provoace, sa caute date relevante pentru a-i determina pe investitori sa investeasca pe piata. (...) Este un jucator care speculeaza slabiciunile altora, trebuia sa se informeze despre concurenta si despre ce abordare are concurent pentru a putea oferi mai multe motive pentru investitor sa ofere cel mai bun pret si cei mai buni termeni comerciali. Domnule presedinte, Romania nu este sat fara caini. Era de datoria procurorilor sa demonstreze intentiile si faptele lui Stamen Stanchev. (...) Vina fundamentala a clientului meu este poate de a vorbi mai mult si mai prost decat trebuie, insa asta nu este fapta penala. S-a incercat prezentarea inculpatului Stamen Stanchev intr-o lumina nefavorabila, fie de catre procurori, fie chiar si de catre unii participanti la procesul penal. In realitate, Stamen Stanchev este un profesionist desavarsit care a actionat in limitele interesului sau de afaceri, fara a prejudicia, cu stiinta interesele partenerilor ori competitorilor sai. S-a vorbit despre caracterul secret al documentelor transmise. Domnule presedinte, este evident ca mai intai autoritatile trebuiau sa discearna ce acte, ce documente, ce informatii furnizeza, consultantul plecand de la premisa caracterului lor public, neingradit si neclasificat. Colectarea acestor informatii nu este spionaj, ci dimpotriva, reprezinta familiarizarea cu piata, proiectele si riscurile”.

Referindu-se la modul in care au fost interceptate si inregistrate convorbirile telefonice in perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, avocatul Alexandru Chiciu a evidentiat ca in cauza SRI a efectuat activitati de supraveghere operativa fata de Stamen Stanchev inaintea inceperii urmaririi penale fata de acestea, precum si faptul ca inregistrarile au fost efectuate chiar inainte ca procurorul sa fie sesizat, deci practic, inainte ca dosarul de urmarire penala sa existe. In acest context, avocatul Chiciu a solicitat instantei ca toate notele de redare a convorbirilor telefonice, notele informative si raportele de supraveghere operativa realizate de SRI sa fie excluse din mijloacele de proba, intrucat au fost obtinute in afara procesului penal: “Referindu-ma la convorbirile telefonice retinute de anchetatori, domnule presedinte, Stamen Stanchev putea sa spuna orice in convorbirile telefonice, putea sa spuna ca a luat documentele la care se face referire chiar de la premierul vremii, si din acest motiv apreciez ca era nevoie de mai mult decat transcrierea si interpretarea unor convorbiri telefonice. In acest context, domnule presedinte, tin sa mentionez ca Stamen Stanchev doreste sa precizeze ca niciodata nu a avut relatii directe sau indirecte cu Dorinel Mucea si ca nu a primit sau inmanat niciodata documente de la inculpatul Codrut Seres. (…) Convorbirile telefonice interceptate si redate de SRI intre 30 mai 2005 si 21 noiembrie 2006, desi se situeaza in perioada anterioara inceperii urmaririi penale, au fost totusi introduse de procurorii anchetatori ca probe in procesul penal, servind la fundamentarea acuzatiilor din rechizitoriu privind infractiunile deosebit de grave. Prin aceasta modalitatea, Parchetul a creat, totodata, un precedent inacceptabil in sistemul judiciar, atribuind unui serviciu de informatii dreptul de a efectua acte de cercetare penala sau de politie judiciara. Procurorii, in mod abuziv, au depus la dosarul cauzei notele de redare a convorbirilor interceptate si inregistrate in perioada 30 mai 2005- 21 noiembrie 2006 pentru a servi ca mijloace de proba in dosarul penal, in conditiile in care urmarirea penala a inceput prin Rezolutia din 21 noiembrie 2006. Procurorii au conceput, pentru fiecare convorbire telefonica inregistrata si redata de SRI, o forma de proces-verbal 'pentru certificarea autenticitatii convorbirilor'. (…) Din examinarea actelor de urmarire penala, rezulta ca Parchetul a fost sesizat de SRI la data de 8 iunie 2006, iar prin Referatul din 13 iunie 2006, cauza a fost inregistrata ca dosar penal si s-a dispus efecutarea de acte premergatoare pentru infractiunile prevazute de art. 157 si art. 159 din Codul penal. (…) Rezulta astfel ca, in perioada 13 iunie 2006-21 noiembrie 2006, nu s-a dispus de catre procurori efectuarea vreunui act premergator si nici nu s-a incheiat vreun proces-verbal cu rezultatele obtinute pentru ca acesta sa poata constitui mijloc de proba. (…) Se confirma, astfel, chiar de catre organul de urmarire penala, ca in faza de acte premergatoare procurorul nu a dispus si nu a efectuat nici un act premergator, lasand SRI sa continue interceptarile si inregistrarile convorbirilor telefonice in cadrul activitatii specifice de culegere de informatii in vederea realizarii sigurantei nationale. Solicitam astfel excluderea probelor obtinute ilegal de catre procurorii care au instrumentat urmarirea penala, valorificand materialele informative ale SRI ca probe in procesul penal”.

Codrut Seres: “Aveti doar acuzatii umflate prin mijloace specifice ale Ministerului Public”

Dupa ce toti avocatii din dosar au pus concluzii in fata instantei supreme, Completul de 5 judecatori a acordat ultimul cuvant inculpatilor. Acordandu-i-se cuvantul, fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, si-a exprimat covingerea ca acuzatiile aduse de DIICOT sunt “umflate”, iar in cauza nu exista nici macar pretinsele documente secrete: “In acest dosar nu exista niciun prejudiciu, nicio vatamare, nici macar documente secrete. Aveti doar acuzatii umflate prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informatii din ancheta. DIICOT nu detine nicio proba prin care sa se dovedeasca faptul ca m-am intalnit cu Stamen Stanchev sau ca i-as fi transmis sau mi-ar fi inamnat documente, personal sau prin terte persoane”.

De cealta parte, ex-ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy, a marturisit in fata judecatorilor supremi ca in cei opt ani de proces viata i s-a schimbat radical. In ce priveste acuzatiile aduse de procurori, Zsolt Nagy a precizat ca acestea sunt nereale, intrucat nu a sustinut sau aderat la grupul infractional organizat. Altfel, Zsolt Nagy a declarat in fata magistratilor ICCJ ca in procesul de privatizare al societatilor din acest caz nu au fost folosite documente clasificate, asa cum au sustinut procurorii.