Insistenta coalitiei PNL-USR-PLUS-UDMR de a desfiinta Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) „va crea un precedent extrem de periculos pentru statul de drept din Romania”, avertizeaza Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, Dana Girbovan si Florica Roman, respectiv de procuroarea Elena Iordache (foto 1 de la dreapta la stanga).

Intr-un punct de vedere trimis catre Comisia juridica a Senatului – condusa de catre senatoarea PNL Laura-Iuliana Scantei (foto 2) – cu privire la proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ, cele patru asociatii atrag atentia ca distrugerea sectiei speciale va provoca „un real si inacceptabil regres in privinta statutului judecatorilor si procurorilor, contrar documentelor internationale relevate, precum si contrar dispozitiilor constitutionale, astfel cum au fost reflectate in jurisprudenta Curtii Constitutionale”.

In primul rand, este vorba despre incalcarea independentei justitiei. AMR, UNJR, AJADO si APR explica faptul ca SIIJ reprezinta un garant al acestei independente, prin faptul ca mecanismul de numire a procurorilor sectiei speciale este unul complet independent de factorul politic, rolul primordial avandu-l CSM. Ba mai mult: legea de functionare a SIIJ nu le permite procurorilor acestei sectii sa faca presiuni asupra judecatorilor investiti cu solutionarea dosarelor trimise de catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie – asa cum se intampla pe vremea cand DNA avea competenta de a ancheta judecatori si procurori.

De altfel, cele patru ONG-uri amintesc faptul ca abuzurile Directiei Nationale Anticoruptie impotriva magistratilor au fost in detaliu documentate de catre Inspectia Judiciara si confirmate de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba despre raportul pe care Lumea Justitiei vi l-a prezentat in serialul „Magistratura sub cizma DNA”.

In plus, asupra garantiilor de independenta pentru judecatori si procurori au atras atentia nu doar magistratii romani si Curtea Constitutionala (in multiplele decizii prin care a confirmat legalitatea existentei si functionarii SIIJ), ci si entitati internationale – de exemplu, Comisia de la Venetia si Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni.

Haos si minciuna

In alta ordine de idei, initiativa legislativa de nimicire a SIIJ si de retrimitere la DNA a dosarelor cu magistrati va readuce haosul dinaintea anului 2018 (cand a intrat in functiune sectia speciala). Mai exact, ne vom trezi din nou ca procurori cu grad profesional inferior au competenta sa ancheteze si sa trimita in judecata judecatori si procurori inclusiv cu grad de Inalta Curte (respectiv Parchet General). Si nu doar atat, ci si sa ii urmareasca penal inclusiv pentru solutiile pronuntate, subliniaza AMR-UNJR-AJADO-APR.

Totodata, asociatiile de traditie ale magistraturii romane reliefeaza o perfida minciuna vehiculata de presa de casa a Binomului SRI-DNA in decembrie 2019 – si anume: faptul ca peste 80% dintre judecatorii si procurorii autohtoni ar fi votat pentru desfiintarea SIIJ. In realitate, procentajul acestora reprezinta doar circa 30%, dupa cum Lumea Justitiei a demonstrat inca de la acea vreme (click aici pentru a citi).

Redam principalele pasaje din punctul de vedere al celor patru asociatii:

„I. Premisa: obligatia respectarii independentei justitiei, asumata de Romania prin documente internationale la care este parte si prin Constitutie

I.1. Cu referire la dispozitiile Proiectului de desfiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), care vatama in mod direct si evident independenta justitiei, astfel cum demonstram prin argumentele punctuale, concrete pe care le expunem in continuare, se impune sa subliniem, cu precadere, urmatoarele aspecte esentiale pentru independenta justitiei, neluate in considerare de acest Proiect.

I.2. In conformitate cu art. 124 alin. 3 din Constitutie, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind, potrivit art. 133 alin. 1 din Constitutie, garantul independentei justitiei, rol constitutional pentru a carui realizare Consiliul indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica (art. 134 alin. 4 din Constitutie). Rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, este expres consacrat si in art. 1 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si in art. 1 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 1375/2015.

Astfel cum statueaza art. 152 alin. 1 din Constitutie, 'dispozitiile privind independenta justitiei (...) nu pot forma obiectul revizuirii'. (...)

Potrivit art. 3 alin. 1/1 din Legea nr. 303/2004, procurorii sunt independenti in dispunerea solutiilor, in conditiile prevazute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. (...)

Asadar, orice atingere adusa independentei magistratului, 'indiferent de aspectele sub care aceasta poate fi abordata', are consecinte negative asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, dat fiind ca independenta justitiei constituie o garantie consacrata pentru un proces echitabil.

I.9. Independenta justitiei este o valoare fundamentala a statului de drept, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetatenilor de a beneficia de garantiile unui stat in care nimeni nu este mai presus de lege.

Independenta justitiei constituie o conditie prealabila apararii statului de drept si garantarii fundamentale a unui proces echitabil, putand fi compromisa de diferiti factori care risca sa aiba un impact negativ asupra administrarii justitiei – de exemplu, lipsa resurselor financiare, problemele privind pregatirea initiala si continua a judecatorilor, elemente nesatisfacatoare legate de organizarea sistemului judiciar sau chiar raspunderea civila si penala eventuala a judecatorilor, astfel cum a reafirmat Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni in Avizul nr. 17 (2014). (...)

I.13. In concluzie, subliniem ca, astfel cum statueaza Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, acest statut tinde sa asigure competenta, independenta si impartialitatea la care orice persoana se asteapta in mod legitim din partea jurisdictiilor si a fiecaruia sau fiecareia dintre judecatorii carora le este incredintata apararea drepturilor sale. El exclude orice dispozitiv sau procedura care ar putea periclita increderea in aceasta competenta, aceasta independenta sau aceasta impartialitate. Prezenta carta comporta in cele ce urmeaza dispozitiile care sunt in cea mai mare masura in stare sa garanteze realizarea acestor obiective. Aceste dispozitii urmaresc ridicarea nivelului garantiilor in diferite state europene. Ele nu pot sa justifice modificarile statutelor nationale care tind sa reduca nivelul deja atins al garantiilor in tarile respective.

Or, proiectul Legii de desfiintare a SIIJ incalca principiul independentei justitiei, determinand un real si inacceptabil regres in privinta statutului judecatorilor si procurorilor, contrar documentelor internationale relevate, precum si contrar dispozitiilor constitutionale, astfel cum au fost reflectate in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

II. Lipsa garantiilor reale de independenta din proiectul de lege. Afectarea evidenta a statului magistratilor. Incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale

II.1. Proiectul propune desfiintarea SIIJ, in toate componentele sale, cu consecinta revenirii la situatia anterioara anului 2018 – cuprinsa in art. 3 alin. 1 din Proiect –, cand procurori cu grad profesional inferior aveau competenta sa ancheteze si sa trimita in judecata judecatori si procurori inclusiv cu grad de ICCJ, iar, pe de alta parte, sa ii urmareasca penal inclusiv pentru solutiile pronuntate.

Desfiintarea SIIJ, fara introducerea unor garantii procedurale solide pentru judecatorii si procurorii investigati, este o propunere ce contravine in mod flagrant recomandarilor Comisiei de la Venetia cuprinse in Avizul 924/2018, si, de asemenea, reprezinta o revenire inacceptabila la situatia in care procurori cu grad profesional inferior vor putea, pe de o parte, sa ancheteze si sa trimita in judecata judecatori si procurori cu grad de Inalta Curte, iar, pe de alta parte, sa ii urmareasca penal inclusiv pentru solutiile pronuntate, situatie care face ca independenta justitiei, astfel cum este consacrata de documente internationale asumate de Romania, sa ajunga o simpla notiune, fara continut. (...)

Infiintarea Sectiei este o garantie a principiul independentei justitiei, care nu poate fi suprimat decat in conditiile in care se instituie in loc o garantie superioara, exigenta pe care proiectul in dezbatere nu o indeplineste.

De altfel, in sensul aratat s-a pronuntat si Comisia de la Venetia, recomandand ca regandirea SIIJ sa fie dublata de 'acordarea unor garantii procedurale mai solide pentru judecatorii si procurorii investigati'. Tot Comisia de la Venetia a subliniat ca 'adeziunea corpului profesional la modelul propus (de anchetare a magistratilor, n.n.) este o preconditie esentiala a eficacitatii acestuia'.

Or, consultarile repetate ale magistratilor cu privire la desfiintarea SIIJ nu au obtinut o astfel de adeziune, majoritatea larga a judecatorilor de la curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie votand impotriva unor astfel de initiative.

Se impune sa subliniem faptul ca procentajul de 85%, lansat si repetat in spatiul public de la nivelul Ministerului Justitiei, ca reprezentand ponderea judecatorilor si procurorilor care au fost de acord cu desfiintarea SIIJ, in urma consultarii lansate de Ministerul Justitiei, este lipsit de acuratete si nesustinut de realitate. In primul rand, nu s-a dat nicio explicatie, nu s-a aratat clar si punctual, de unde provine aceasta cifra si pe ce baza a fost calculata. In Expunerea de motive la Proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ18 se arata pur si simplu ca, in urma centralizarii punctelor de vedere ale instantelor si parchetelor, 85,47% din procurorii respondenti si 77,22% din judecatorii respondenti au opinat in sensul abrogarii prevederilor privind SIIJ. In al doilea rand, la un calcul aritmetic (cu toate ca aceste cifre nu sunt exacte), nu rezulta un procentaj de 85%. In al treilea rand, in declaratiile publice s-a omis precizarea, in mod clar, a faptului ca, fie si aceste cifre prezentate fara explicatii si fara fundament, se refera la judecatori si procurori respondenti la consultare, si nu la toti judecatorii si procurorii din sistemul judiciar. Asadar, in mod inadmisibil pentru o informatie privind sistemul judiciar, lansata in spatiul public, nu s-a precizat ca, din totalul judecatorilor, numai un procentaj sub 50% s-au exprimat, cu ocazia consultarilor. In mod inadmisibil, nu s-a precizat ca majoritatea judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la curtile de apel – dintre cei ce au raspuns – au opinat pentru mentinerea SIIJ. In mod inadmisibil, nu s- a prezentat faptul ca, dintre procurorii care au opinat pentru desfiintarea SIIJ (care nu au fost in procentaj de 77,22%!), o mare parte nu au agreat solutia revenirii la competenta DNA in privinta urmaririi penale a judecatorilor si procurorilor. In consecinta, procentajul real de judecatori si procurori care, la consultarea din 2019, au fost pentru desfiintarea SIIJ este unul minoritar (sub 50%) si, nicidecum, de 85%. Din informatiile noastre, situatia este si mai clara la ultima consultare, cea la de inceputul anului 2021, lansata, din nou, de Ministerul Justitiei, pe aceeasi tema.

II.3. Consecintele desfiintarii SIIJ asupra increderii in actul de justitie nu pot fi ignorate. Asociatiile noastre profesionale au demonstrat in repetate randuri ca infiintarea SIIJ a fost o garantie necesara pentru independenta justitiei, in conditiile in care:

- magistratii au fost anchetati pentru solutiile pronuntate,

- secretul deliberarii a fost incalcat de procurorii DNA,

- au existat magistrati trimisi in judecata si suspendati din functie pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu exista ori pentru hotararile date,

- dupa cum au existat magistrati ce au fost interceptati de procurorii DNA in timpul si in legatura cu cauzele pe care le aveau de solutionat,

- procurorii DNA au solicitat dosare de la instante pentru o asa-zisa evaluare a masurilor dispuse de judecatori in procese aflate in desfasurare, in realitate aceasta nefiind o evaluare, ci o amenintare menita a-l forta pe judecator sa pronunte o anumita solutie conforma celor dorite de procuror.

II.4. Prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/15 octombrie 2020 s-a adoptat raportul Inspectiei Judiciare privind Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea, cuprinde exemple concrete, punctuale, referitoare la anchete care au reprezentat presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, afectand independenta acestora.

Controlul vizat de raportul Inspectiei Judiciare a acoperit perioada 1 ianuarie 2014 – 31 iulie 2018, iar din hotararea Plenului CSM de aprobare a acestui raport rezulta urmatoarele concluzii esentiale:

- in total, la nivelul Structurii Centrale si al structurilor teritoriale ale Directiei Nationale Anticoruptie au fost vizati 1962 de judecatori (351 in materie penala si 1590 in materie civila - intre care un membru al Curtii Constitutionale, 13 judecatori membri/fosti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii si 16 inspectori judiciari);

- in 113 dosare privind judecatorii, iar in 163 dosare privind procurorii, anchetele au fost deschise din oficiu de catre DNA;

- in numeroase dosare, durata anchetelor a fost una vadit excesiva, ajungand la perioade ce au depasit frecvent 3-5 ani, iar intr-un caz durata a fost de 12 ani si sase luni!

- ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii au efectuat in cauzele cu magistrati acte specifice activitatii de urmarire penala;

- procurorii DNA se sesizau din oficiu cu precadere impotriva judecatorilor si ii cercetau pentru solutiile dispuse in diferite cauze. Procurorii DNA se sesizau din oficiu cu privire la judecatori si in intervalele de timp in care acestia aveau pe rol dosare cu inculpati trimisi in judecata de DNA;

- au fost solutionate in bloc foarte multe cauze lasate in nelucrare, uneori chiar o perioada foarte mare de timp, inaintea operationalizarii Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie. De exemplu, un dosar deschis in 2013 din oficiu vizand procurori si judecatori din CSM, in care au fost dispuse masuri de supraveghere tehnica ce au vizat inclusiv membrii familiilor magistratilor anchetati, a fost clasat in 2018. Un dosar vizand un judecator de la Tribunalul Timis, inregistrat in 2006, a fost clasat in 2018, dupa 12 ani. In aceeasi situatie s-au aflat si alte dosare.

Pe baza tuturor acestor date rezultate din controlul Inspectiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a conchis ca: 'Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecatori in modalitatile mai jos mentionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinte directe in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie'.

II.5. Subliniem ca SIIJ este singura unitate de parchet in afara controlului si influentei politice, dat fiind ca numirea procurorilor in aceasta sectie se face doar de catre Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei, ai carui membri sunt alesi democratic, in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor. Neimplicarea politicului in numirea procurorilor din aceasta sectie este o necesara garantie de independenta pentru magistrati, ce reflecta standardele europene, dar, mai ales, garantia, pentru cei anchetati sau judecati, ca procurorii si judecatorii vor avea in vedere doar probele dosarului si legea atunci cand vor dispune o masura sau vor pronunta o hotarare.

Adoptarea proiectului de Lege privind desfiintarea SIIJ ar fi o proba a ignorarii principiilor constitutionale privind cooperarea loiala intre puterile statului, in conditiile in care, la data de 11 februarie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dupa dezbateri ample si concrete, a avizat negativ acest proiect de lege. In acest context, subliniem ca un alt proiect avand acelasi subiect si acelasi efect, si anume desfiintarea SIIJ, a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii, in data de 28 mai 2020.

II.6. Asadar, este lesne de observat ca se foloseste cu obstinenta aceeasi metoda, si anume solicitarea, in mod succesiv, a avizului CSM pe proiecte de legi avand aceeasi tema - desfiintarea SIIJ, in scopul obtinerii rezultatul dorit de catre puterea politica. Aceasta dovedeste intentia vadita de preluare a controlului politic asupra justitiei, in conditiile in care, in ultimii doi ani, desfiintarea SIIJ a fost singura problema referitor la care instantele si parchetele au fost consultate repetat, iar CSM a dezbatut (si redezbatut) subiectul, celelalte problemele esentiale pentru independenta si organizarea justitiei fiind ori abandonate, ori ignorate, prin comparatie cu singura 'cestiune importanta, arzatoare la ordinea zilei'.

Amintim ca de-abia au trecut 6 luni, de la 20 iulie 2020, cand Senatul a respins propunerea legislativa pentru desfiintarea SIIJ, dupa ce Camera Deputatilor o respinsese la 30 iunie 2020, iar, asa cum am aratat, Plenul CSM a dat aviz negativ propunerii legislative la 28 mai 2020 si, din nou, la 11 februarie 2021.

III. Contextul factual si legal al crearii SIIJ

III.1. Astfel cum asociatiile noastre profesionale au argumentat in mod repetat, in luarile de pozitie scrise si orale, SIIJ s-a infiintat ca urmare abuzurilor comise de procurorii DNA impotriva magistratilor, abuzuri constatate si documentate pe larg in Raportul Inspectiei Judiciare, adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019.

Raportul Inspectiei Judiciare detaliaza:

- modul in care, judecatori si procurori, au fost cercetati de DNA cu privire la solutiile pronuntate,

- arata numarul mare de magistrati interceptati, perioadele indelungate in care au fost cercetati penal,

- perioadele intolerabil de lungi in care dosarele au fost lasate in nelucrare pentru ca, in final, sa fie clasate,

- precum si alte abuzuri factuale la adresa judecatorilor si procurorilor, toate reprezentand un grav atentat la independenta justitiei si, in consecinta, la drepturile si libertatile romanilor.

III.2. Prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeana a solicitat 'punerea in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, recomandand inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei si modificarea Legii nr. 303/2004, astfel incat avizul CSM sa capete caracter obligatoriu'. Aceasta solicitare a fost reluata constant in Rapoartele MCV din anii urmatori, cat si in recomandarile formulate prin rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania, avizele Comisiei de la Venetia si ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Toate aceste recomandari vizau, in esenta, ca, in numirea procurorilor de rang inalt, rolul politicului sa fie diminuat, in favoarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei.

Singurul caz in care Romania s-a conformat acestor recomandari se regaseste in dispozitiile legale privind organizarea si functionarea SIIJ. Astfel, SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nu doar procurorul-sef este numit de CSM, ci si procurorii cu functii de executie, rolul direct si hotarator al CSM fiind menit sa asigure protectia fata de influenta politica in selectia si revocarea procurorilor cu functii de conducere si a celor cu functii de executie din cadrul SIIJ.

In acest sens, Comisia de la Venetia a salutat, prin Avizul nr. 924/2018, 'preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor', aratand ca 'este vorba in special de implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie speciala infiintata in cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecatori si procurori) este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori (a se vedea articolele 883 pana la 883 din propunerea de modificare a Legii nr.304/2004)'.

De asemenea, Comisia de la Venetia a retinut ca indicarea cu precizie in lege a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime in functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati, asigura cateva garantii importante de calitate.

III.3. Sustinerile referitoare la faptul ca o structura de parchet specializata, pentru anchetele penale vizandu-i pe magistrati, le subrezeste independenta trece in mod nepermis sub tacere existenta unei astfel de structuri in cadrul DNA, in perioada 2014-2018, si anume 'Serviciul de combatere a coruptiei in justitie', cu competenta in privinta judecatorilor si procurorilor.

Diferenta capitala este ca, in timp ce SIIJ a fost creata prin lege, Serviciul pentru anchetarea magistratilor, din cadrul DNA, a fost infiintat prin ordin al procurorului-sef DNA (Ordinul nr. 10/31.2014). Infiintarea acestui serviciu a avut loc cu nerespectarea principiului transparentei activitatii justitiei, ca serviciu public, ordinul respectiv nefiind facut public decat dupa o perioada considerabila de timp.

In timp ce, in cazul SIIJ, exista garantiile de independenta a justitiei anterior enuntate si salutate de Comisia de la Venetia, acestea lipseau in cazul Serviciului de la DNA. Procurorii erau numiti de procurorul-sef in cadrul DNA si desemnati sa lucreze la 'Serviciul de combatere a coruptiei in justitie' pe criterii netransparente, de catre procurorul-sef al DNA care propunea si procurorul-sef al Serviciului.

Mai mult, legea permitea, anterior modificarilor din 2018, numirea in cadrul DNA a unor procurori cu o vechime mica in magistratura, cu grad de parchet de pe langa judecatorie, pe baza unui simplu interviu tinut in fata procurorului-sef al DNA si total lipsit de transparenta.

De asemenea, se trece sub tacere faptul ca, desi Serviciul a fost infiintat in luna ianuarie 2014, ordinul ministrului justitiei prin care s-a modificat Regulamentul de ordine interioara al DNA si s-a reglementat existenta Serviciului a fost dat abia in luna mai 2015 (OMJ nr. 1643/C/15.05.2015).

Asadar, timp de aproape 1 an si 4 luni, Serviciul care avea in competenta anchetarea penala a magistratilor a existat fara emiterea ordinului ministrului in conformitate cu principiile constitutionale ce reglementeaza organizarea Ministerului Public. Astfel cum s-a retinut in Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM nr. 475/11 octombrie 2018 (prin care s-a desfiintat Serviciul de combatere a coruptiei in justitie de la DNA), modificarile in structura DNA 'impun modificarea Regulamentului de ordine interioara al directiei'.

Judecatorii si procurorii (inclusiv cei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) puteau fi anchetati si trimisi in judecata de procurori ce nu promovasera prin concurs la gradul profesional de Parchet de pe langa ICCJ, ci aveau grade profesionale ierarhic inferioare.

In toata perioada, un judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie putea fi anchetat chiar si de un procuror cu grad profesional de judecatorie.

Pentru a fi numit procuror la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) se cerea o vechime de numai 6 ani, conform art. 87 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, anterior modificarii. Potrivit art. 80 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, DNA functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procurorii incadrati la DNA au, deci, competenta sa efectueze acte specifice celui mai inalt nivel ierarhic: Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Prin comparatie, procurorii care nu faceau parte din aceasta structura trebuiau sa fie admisi la 3 concursuri de promovare foarte dificile, ca sa poata fi numiti la acest nivel ierarhic. Ei trebuiau sa promoveze de la parchetul de pe langa judecatorie la parchetul de pe langa tribunal, cerandu-li-se o vechime de 5 ani [art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, anterior modificarilor]. Apoi, trebuiau sa promoveze de la parchetul de pe langa tribunal la parchetul de pe langa curtea de apel, vechimea necesara fiind de 6 ani [art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004, anterior modificarilor]. De asemenea, trebuiau sa promoveze de la parchetul de pe langa curtea de apel la Parchetul de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie, vechime ceruta fiind de 8 ani [art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004, anterior modificarilor].

Revenirea la situatia anterioara infiintarii SIIJ ar aduce prejudicii vadit vatamatoare sistemului judiciar, iar insistenta in crearea unei astfel de situatii nu poate avea alta justificare decat instituirea controlului politic asupra justitiei.

IV. Falsa problema a 'super-imunitatii' magistratilor, prin crearea SIIJ

IV.1. Astfel cum rezulta, in mod punctual, din Decizia Curtii Constitutionale nr. 33/23 ianuarie 201820 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, Constitutia si Codul de procedura penala stabilesc derogari de la competenta materiala obisnuita a parchetelor si instantelor, avand in vedere criteriul calitatii persoanei. (...)

Prin urmare, asa cum a subliniat Curtea Constitutionala in Decizia nr. 33/23 ianuarie 2018, 'stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal'. Asadar, nici anterior modificarilor aduse Legilor Justitiei, judecatorii si procurorii nu erau urmariti penal si judecati dupa regulile comune de competenta.

IV.2. Pozitia indreptatita a asociatiilor noastre profesionale, in sensul respectarii independentei justitiei si eliminarii presiunilor asupra judecatorilor si procurorilor, nu poate fi, nicidecum, catalogata ca demers pentru 'super-imunitate'.

IV.2.1. In acest sens, reliefam, o data in plus, in mod concret, ca Proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ ignora concluziile Raportului Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind 'respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea', raport aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225 din data de 15.10.2019, ce a scos la iveala faptul ca DNA avea tinute deschise mii de dosare cu magistrati, unele pe perioade de timp de ani de zile.

IV.2.2. Proiectul de lege ignora gravele presiuni puse pe judecatori prin modul in care au fost anterior anchetate dosarele cu magistrati, inclusiv prin anchete ce priveau exclusiv hotararile pronuntate de judecatori;

IV.2.2. Proiectul de lege ignora statuarile Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni din Avizul 21/2018, asupra a doua chestiuni esentiale:

- este perfect in acord cu principiile europene ca in anumite cazuri sa fie infiintate structuri specializate pentru anchetarea judecatorilor si procurorilor: 'In functie de istoria, traditiile si structura administrativa a unui anumit stat, precum si de dimensiunea reala a coruptiei in interiorul sistemului, poate fi necesara infiintarea unor organisme de investigare specializate si a unor procurori specializati care sa lupte impotriva coruptiei in randul judecatorilor';

- este complet contrara principiilor europene interferenta serviciilor de informatii in justitie, 'sub nicio forma lupta impotriva coruptiei in randul judecatorilor nu ar trebui sa conduca la interferenta unui serviciu secret in justitie';

IV.2.3. Proiectul de lege ignora art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede in mod clar ca SIIJ nu este o supra-structura, ci se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 304/2004, care se refera la 'Organizarea Ministerului Public' si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. Toate aceste structuri de parchet sunt egal subordonate ierarhic Procurorului general, fara a exista nicio exceptie cu privire la SIIJ. De asemenea, art. 72 din Legea 304/2004 prevede ca 'Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor' nu a fost nici modificat si nici abrogat. Ca atare, subordonarea ierarhica a procurorului-sef al Sectiei fata de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este evidenta si rezulta incontestabil din lecturarea textelor legale. (...)

IV.2.4. Proiectul de lege ignora realitatea existenta in sistemul judiciar la data infiintarii SIIJ, in contextul in care impresia unui fenomen de coruptie si de infractionalitate raspandit in sistemul judiciar a fost creata de DNA, in primul rand prin sutele de dosare deschise din oficiu fata de procurori si judecatori, si care au fost tinute deschise ani de zile de catre DNA.

Intr-o perioada de 5 ani, DNA a deschis din oficiu 276 de dosare din oficiu, ceea ce inseamna ca, in medie, DNA deschidea in fiecare luna cate 5 dosare vizand judecatori sau procurori!

Prin modul de gestionare publica a acestor dosare – ample comunicate de presa ale DNA prin care anuntau inceperea anchetelor, scurgeri de informatii la presa din dosare aflate in perioada de ancheta, inclusiv transcripturi din interceptari, imagini cu magistrati incatusati26 - au creat impresia coruptiei corpului de magistrati, chiar daca acestia au fost in final scosi de sub urmarire penala sau achitati.

A existat, de asemenea, o practica consolidata la nivelul DNA de a da comunicate de presa detaliate ce includeau numele judecatorilor sau procurorilor acuzati, o descriere ampla a starii de fapt si a infractiunilor de care erau acuzati, fara utilizarea expresiilor dubitative – ca reflectare a principiului nevinovatiei –, comunicate ce erau ulterior preluate pe larg de presa.

Daca, insa, magistratii respectivi erau scosi de sub urmarire penala sau achitati, nu mai exista niciun fel de comunicare din partea DNA, publicul ramanand cu impresia vinovatiei magistratilor acuzati. Aceasta practica nu a reprezentat doar o atingere severa adusa prezumtiei de nevinovatiei, ci a determinat prejudicii grave imaginii justitiei.

V. In concluzie, coroborand argumentele punctuale anterior expuse, este evident ca intentia de desfiintare a singurei sectii de parchet aflate in afara oricarui control politic va crea un precedent extrem de periculos pentru statul de drept din Romania.

Slabirea statutului magistratilor va avea consecinte grave, irevocabile asupra justitiei ca serviciu public. Cum au subliniat, presedinta Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) si presedintele Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM), cu ocazia conferintei din data de 18.01.2021, independenta justitiei este esentiala pentru o societate independenta, iar a controla judecatorii inseamna a controla hotararile pe care acestia le pronunta.

De altfel, presedintele CSM a sustinut, intr-un interviu din data de 28 ianuarie 2021, ca este nevoie de o dezbatere pe tema unor 'garantii' pentru judecatori si procurori, neputand fi exclusa orice idee de garantie pe calificarea ca fiind super-imunitate.

De notat ca desfiintarea SIIJ a constituit obiectul altor trei proiecte legislative (Pl-x 52/2019, Pl-x 288/2019, Pl-x 252/2020), respinse de Senat, in calitate de camera decizionala. Desfiintarea SIIJ constituie si obiectul proiectului Legii privind organizarea judiciara, aflat in dezbatere publica, in aceasta perioada.

Avand in vedere argumentele expuse, punctual fundamentate, precum si scopul si obiectivele asociatiilor noastre profesionale, de reprezentare a intereselor magistratilor, promovare a libertatii si demnitatii profesiei, aparare a statutului magistratilor in statul de drept si a independentei justitiei, va solicitam, in mod indreptatit, sa nu dati curs proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ, dat fiind ca acesta vatama, in mod vadit, statutul judecatorilor si procurorilor, precum si sistemul judiciar in ansamblul sau.

Asociatiile noastre profesionale isi exprima, inca o data, deschiderea la dialog pe care au avut-o in mod constant, insa, aceasta nu a insemnat si nu inseamna trecerea cu vederea a propunerilor cu efecte negative pentru magistrati, pentru sistemul judiciar si, in consecinta, pentru cetateni.

Astfel cum s-a mentionat in Avizul nr. 23(2020) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, 'in promovarea si apararea independentei judecatorilor si a justitiei, asociatiile de judecatori trebuie sa desfasoare o gama larga de activitati. Independenta unui judecator individual necesita un sistem judiciar independent28. Independenta exclude nu numai influenta din exterior, dar si din interiorul sistemului judiciar29. Asociatiile de judecatori se pot ciocni adesea de amenintari, critici si atacuri neloiale. Dar este mult mai dificil sa contracareze interventia necuvenita sub forma de decizii ale autoritatilor competente care influenteaza cariera judecatorilor (de ex. in proceduri de numire, promovare, transfer, disciplinare si de evaluare etc.) sau de tot felul de decizii privind administrarea instantelor judecatoresti'.

Atitudinea noastra respecta imperativul mentionat de presedintele Curtii Europene a Dreptului Omului, dl. Guido Raimondi. Dupa ce s-a referit expres la unul din principiile fundamentale ale statului de drept, si anume independenta judecatorului, domnia sa a subliniat ca daca judecatorii sfarsesc prin a le fi teama sa se exprime in exercitiul functiei lor, aceasta va conduce inevitabil la scaderea sau chiar disparitia unuia din fundamentele democratiei”.

* Cititi aici intregul punct de vedere