De la 1 februarie 2014, data intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura, Lumeajustitiei.ro a dezvaluit mai multe situatii in care articolele din cele doua legi penale sunt contradictorii si conduc la crearea pe alocuri a unei practici neunitare. Aceste vicii imprevizibile au fost catalogate de catre unii dintre fauritorii NCP si NCPP drept "lebede negre" care necesita interpretari avizate fie din partea judecatorilor instantei supreme, fie din parte judecatorilor Curtii Constitutionale a Romaniei. Judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei vor lua in discutie doua execeptii de neconstitutionalitate in urma sesizarilor a doua instante diferite, respectiv Curtea de Apel Iasi si Curtea de Apel Bucuresti, semnalate de avocatul Alexandru Florin Chiciu. Reputatul avocat a invocat in ambele cazuri incalcarea Constitutiei Romaniei prin aplicarea unor articole din Noul Cod de procedura penala, dar si incalcarea unor drepturi prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Este vorba despre art. 344 din NCPP, in cazul caruia avocatul Chiciu a reclamat ca incalca dreptul la aparare prevazut de art. 24 din Constitutia Romaniei, intrucat inculpatului nu i se ofera posibilitatea, in camera preliminara, de a poata lua la cunostinta de continutul tuturor actelor si nici nu i se da posibilitatea de a formula aparari in cauza, ca urmare a actelor depuse de Parchet. In acest caz, sustine avocatul Chiciu, in exceptia de neconstitutionalitate admisa de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti, participantii la procesul penal nu beneficiaza de egalitate de arme, nerespectandu-se astfel principiilor previzibialitatii si proportionalitatii penale astfel cum au fost consacrate de catre Curte Europeana a Drepturilor Omului prin deciziile pronuntate.

Un alt articol asupra caruia judecatorii CCR vor trebui sa decida daca este sau nu constitutional este art.374 din Noul Cod de procedura penala care prevede ca "probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de catre parti nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti". Maestrul Alexandru Chiciu a invocat in fata judecatorilor Curtii de Apel Iasi ca art. 374 limiteaza in mod evident dreptul la aparare al persoanei cercetate, intrucat prin modul imperativ in care este reglementat acest text de lege se ajunge la situatia in care judecatorul cauzei sa nu mai administreze nicio proba in faza de cercetare judecatoreasca.

Articolul 344 – Noul Cod de procedura penala

Judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei vor trebui sa stabileasca daca art. 344 alin (4) din Noul Cod procedura penala incalca prevederile constitutionale, dat fiind ca avocatul Alex Chiciu a invocat lipsa de concordanta a acestui articol cu dispozitiile constitutionale, apreciind ca prin prevederile art. 344 se conditioneaza strict solutionarea cauzei in camera preliminara - caracterizata drept o etapa de judecata, distincta intregului proces penal.

Art. 344 alin. (4) – La expirarea termenelor prevazute de alin. (2) si (3), judecatorul de camera preliminara comunica cererile si exceptiile formulate de catre inculpate ori exceptiile ridicate din oficiu parchetului, care poate raspunde in scris, in termen de 10 zile de la comunicare.

In exceptia de neconstitutionalitate fata de dispozitiile art. 344 din Codul de procedura penala se arata ca, desi in camera preliminara procedura este caracterizata prin forma scrisa, deci necontradictorie, analiza cererilor formulate in aceasta etapa de judecata nu poate fi externa unui proces de judecata, astfel ca judecata in prima camera preliminara nu poate face abstractie de principiile generale ale unei judecati si ale procesului penal.

Conform dispozitiilor procedurale, procedura in camera preliminara este una scrisa, lipsita de contradictorialitatea judecatii in prima instanta sau in caile de atac, caracter scris potentat de obligatia judecatorului de camera preliminara de a comunica cele invocate de inculpat, sau chiar din oficiu, exclusiv catre Parchet – catre acuzare.

Avocatul Alexandru Chiciu a invocat in fata judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti in cauza privindu-l pe Evelin Banev, presupus lider bulgar al unei retele de trafic de droguri, ca prin aplicarea art. 344 NCPP, in forma sa actuala, sunt incalcate dispozitiile art. 16, 21 si 24 din Constitutia Romaniei.

-Art. 16 – (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatii publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

-Art. 21 – (1) Orice persoana se poate adresa Justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

-Art.24 – (1) Dreptul la aparare este garantat.

In acest caz, s-a apreciat ca art. 344 din NCPP aduce atingere articolelor din Legea fundamentala, incalcandu-se dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare, in sensul in care in camera preliminara, faza prealabila tranzitorie a procesului penal nepublica, scrisa si contradictorie, inculpatul nu va lua la cunostinta de exceptiile ridicate din oficiu de catre judecatorul de camera preliminara, intrucat textul procedurii penale prevede clar ca exceptiile vor fi comunicate doar parchetului. De altfel, nu exista nicaieri o alta prevedere care sa lase la dispozitia judecatorului posibilitatea de a-l informa, din oficiu, pe inculpat cu privire la exceptiile ridicate in procedura camerei preliminara.

Mai mult, acelasi art. 344 din Noul Cod de procedura penala prevede la alin. (3) ca inculpatul poate depune in scris cererile si exceptiile pe care le gaseste intemeiate, referitor la sesizarea instantei de judecata si la legalitatea probelor administrate in cursul urmaririi penale, aspect scris care se comunica, conform art. 344 alin. (4) teza a II-a a Codului de procedura penala, doar Parchetului, care in termen de maximum zece zile poate raspunde in scris.

Neconstitutionalitatea acestui articol sta in faptul ca inculpatului, prin aceasta procedura, ii este incalcat dreptul la aparare prevazut de art. 24 din Constitutia Romaniei, dat fiind ca era necesar ca punctul de vedere al Parchetului la cererile si exceptiile ridicate – asa cum este redactat si comunicat judecatorului de camera preliminara in faza nepublica – sa fie comunicat si inculpatului, astfel incat acesta sa poata lua la cunostinta de continutul sau si sa aiba posibilitatea sa formulize aparari pertinente si concludente, in cunostinta de cauza.

De altfel, in exceptia de neconstitutionalitatea inaintata judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti se arata ca prin modalitatea in care este reglementata procedura de camera preliminara in textul art. 344 alin. (4) din Codul de procedura penala se incalca atat dreptul la un proces echitabil cat si liberul acces la Justitie, intrucat participantii la procesul penal nu sunt in masura sa exercite o egalitate de arme si nu exista nici o respectare a principiilor previzibialitatii si proportionalitatii penale astfel cum au fost consacrate de catre Curte Europeana a Drepturilor Omului prin deciziile pronuntate.

Pentru asigurarea dreptului la un process echitabil este necesar ca legea procesuala penala sa dea dovada de claritate, in acest caz fiind relevanta cauza Coeme vs. Belgia, in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca scopul principal al dispozitiilor procedurale este acela de a proteja inculpatul impotriva abuzurilor autoritatilor, apararea fiind puternic influentata de existenta omisiunilor si a lipsei de claritate a dispozitiilor procesual penale. In consecinta, CEDO a considerat ca “incertitudinea cauzata de lipsa regulilor procedural il dezavantajeaza in mod considerabil pe inculpat, in ce priveste urmarirea penala, si judecata acestuia, aceasta incertitudine privindu-l astfel pe domnul Coeme de un proces echitabil, incalcandu-se art. 6 din Conventie”.

Articolul 374 – Noul Cod de procedura penala

O alta exceptie ridicata de avocatul Chiciu, admisa de instanta si trimisa spre solutionare judecatorilor Curtii Constitutionale a Romaniei se refera la neconstitutionalitatea art. 374 din Noul Cod de procedura penala. Mai exact, judecatorii Curtea de Apel Iasi au admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Alexandru Florin Chiciu in timpul procesului fostului deputat Mihail Boldea, in care aparatorul acestuia a reclamat ca dispozitiile art. 374 alin. (7) din Noul Cod de procedura penala – Cap. II, Sectiunea 1 – sunt neconstitutionale intrucat incalca dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil.

Art. 374 alin. (7) NCPP – Probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de catre parti nu se readministreaza in cursul cercetarii judecatoresti. Acestea sunt puse in dezbatere contradictorie a partilor si sunt avute in vedere de instanta la deliberare.

Prevederile art, 374 incalca, in opinia avocatului lui Mihail Boldea dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamental care arata ca “partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil” si ale art. 24 din Constitutie care arata ca “dreptul la aparare este garantat”, precum si art. 6 din Conventia EDO potrivit caruia “orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si in timp rezonabil a cauzei sale”.

In exceptia de neconstitutionalitate se retine ca prin modul imperativ in care este reglementat art. 374 NCPP se ajunge la situatia in care judecatorul cauzei sa nu mai administreze nicio proba in faza de cercetare judecatoreasca fara sa aiba vreun criteriu clar, juridic, in baza caruia sa poata stabili el insusi daca proba administrata in cursul urmaririi penale, desi administrate in mod legal in faza initiala a procesului penal, are un caracter obiectiv sau subiectiv, si poate sa tina cont de aceasta proba la pronuntarea hotararii de condamnare.

Conform aceluiasi document, in acest fel se creeaza o limitare evidenta a dreptului la aparare al persoanei cercetate, care pe durata intregului proces penal poate sa se afle in imposibilitatea de a interoga, in mod direct, in conditii de impartialitate un astfel de martor, tocmai din cauza prevederilor art. 374. Mai mult, ca urmare a eliminarii institutiei prezentarii materialului de urmarire penala, se pot ivi situatii – generate de prevederile art. 374 – in care inculpatul sa fie condamnat fara sa cunoasca probele administrate in acuzare si fara sa poata formula aparari.

Totodata, Alexandru Chiciu arata ca textul de procedura penala, astfel cum a fost reglementat de catre legiuitor, este neconstitutional, intrucat in modalitatea in care se reglementeaza desfasurarea fazei de cercetare judecatoreasca, se incalca dreptul la aparare precum si dreptul la un proces echitabil, iar drepturile procesuale ale unui inculpat sunt restranse fara respectarea cazurilor impuse de Constitutia Romaniei in art. 53.

In ce priveste incalcarea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aceasta este realizata prin faptul ca inculpatului, in baza art. 374 NCPP ii este practic interzis sa conteste declaratia data de un martor in faza de urmarire penala, fie la momentul la care a fost data, fie ulterior. Aceasta practica a fost retinuta si sanctionata de CEDO in procese precum Kostovschi vs. Olanda sau Saidi vs. Franta.

Trebuie precizat ca recent, mai exact in data de 29 octombrie 2014, si judecatorii Curtii de Apel Brasov au admis, la randul lor, exceptia de neconstitutionalitate pe articolul 344 din Noul Cod de procedura penala. Cererea a fost admisa in dosarul 1142/44/2013, in care fostul deputat Mihail Boldea este acuzat infractiuni de coruptie.