O noua decizie istorica a Curtii Constitutionale a Romaniei. Cu unanimitate de voturi, CCR a stabilit marti, 23 iunie 2020, neconstitutionalitatea articolului 146/1 din Codul de procedura penala ce vizeaza obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane. Simplist spus: CCR a desfiintat Big Brother-ul parchetelor asupra tranzactiilor financiare ale persoanelor care nu au calitatea de inculpat. Exceptia a fost ridicata de catre judecatorul Horatius Dumbrava (foto), fost membru in Consiliul Superior al Magistraturii.

Iata mai intai minuta Curtii:

„In ziua de 23 iunie 2020, Plenul Curtii Constitutionale s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146/1 din Codul de procedura penala, cu denumirea marginala 'Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane'.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 146 1 din Codul de procedura penala, care nu permite contestarea legalitatii masurii referitoare la obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane de catre persoana vizata de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstitutionala.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Redam textul art. 146/1 CPP:

„Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane

(1) Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate se poate dispune de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea, cu privire la tranzactiile financiare ale faptuitorului, suspectului, inculpatului sau ale oricarei persoane care este banuita ca realizeaza asemenea operatiuni cu faptuitorul, suspectul sau inculpatul, daca:

a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni;

b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;

c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ce urmeaza a fi efectuate poate fi dispusa pe o durata de cel mult 30 de zile de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

(3) Dispozitiile art. 140 alin. (2)-(9) (n.r. procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnica) se aplica in mod corespunzator.

(4) Mandatul prin care este autorizata obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ce urmeaza a fi efectuate poate fi prelungit in conditiile art. 144, durata totala a masurii neputand depasi, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, 6 luni.

(5) In cazurile in care exista urgenta, iar obtinerea mandatului in conditiile alin. (1) sau (2) ar conduce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta victimei sau a altor persoane si sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2), procurorul poate dispune obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate sau care urmeaza a fi efectuate. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator (n.r. autorizarea unor masuri de supraveghere tehnica de catre procuror).

(6) Este interzisa obtinerea datelor privind tranzactiile financiare dintre avocat si suspect, inculpat sau orice alta persoana pe care acesta o apara, cu exceptia situatiilor in care exista date ca avocatul savarseste sau pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) (n.r. trafic de droguri si de persoane, .

(7) Institutiile de credit sau entitatile financiare care efectueaza tranzactiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire in mandatul dispus de judecator sau in autorizatia emisa de procuror.

(8) Dupa efectuarea activitatilor autorizate, procurorul il informeaza, in cel mult 10 zile, in scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul informarii, persoana ale carei tranzactii financiare au fost vizate de aceasta masura are dreptul de a lua cunostinta de activitatile efectuate.

(9) Dispozitiile art. 145 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator (n.r. amanarea informarii persoanei supravegheate)”.

Dumbrava versus Big Brother

Dupa cum spuneam, decizia CCR a fost adoptata ca urmare a exceptiei de neconstitutionalitate privind art. 146/1 CPP, exceptie ridicata de judecatorul Horatius Dumbrava, de la Curtea de Apel Targu Mures, intr-un dosar inaccesibil publicului, al carui numar apare totusi pe site-ul Curtii Constitutionale: 2871/1/2018. Din informatiile obtinute de Lumea Justitiei, dosarul este confidential intrucat are ca obiect masuri de supraveghere tehnica. De altfel, fostul membru CSM Horatius Dumbrava a fost unul dintre cele aproximativ 3.000 de judecatori si procurori pusi sub supraveghere de catre Directia Nationala Anticoruptie, intr-o operatiune pe care Luju.ro v-a prezentat-o drept „Magistratura sub cizma DNA” (click aici pentru intregul serial).

Si mai exact, din informatiile noastre, ca urmare a unei plangeri penale depuse la DNA prin 2011-2012 impotriva mai multor judecatori si procurori (printre care Horatius Dumbrava), Directia Nationala Anticoruptie a deschis un dosar pe care l-a tinut la sertar pana in 2018, cand l-a clasat. Ei bine, aceasta manevra a facut ca judecatorul Dumbrava sa aiba atat comunicatiile electronice, cat si tranzactiile financiare sub supraveghere din partea DNA. Iar acum magistratul de la CA Targu Mures se lupta in instanta – la Inalta Curte – ca sa demonstreze nelegalitatea actiunilor DNA in dosarul in care a fost vizat.

Sursele Luju.ro arata ca Dumbrava a obtinut deja o victorie, ICCJ anuland deja mandatele de interceptare a comunicatiilor electronice. Mai exact, instanta suprema a constatat ca Legea nr. 82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului („Legea Big Brother”) a fost declarata neconstitutionala de CCR prin celebra Decizie 440/2014.