Lumeajustitiei.ro publica in continuare partea a doua a interviului realizat cu expertul judiciar Gheorghe Burlacu (foto) fost sef al Serviciului specialisti din DNA pana in 2010 cand a fost demis (prin pensionare) de catre procurorul sef Daniel Marius Morar. Dezvaluirile expertului Gheorghe Burlacu sunt foarte importante pentru a intelege modul de operare al DNA in marile dosare de coruptie politico-judiciara, in care in multe cazuri solutiile de musamalizare s-au bazat pe rapoarte de constatare si expertize comandate. Si mai mult, Burlacu releva faptul ca DNA a devenit mosia proprie a lui Daniel Morar, care face ce doreste in marile dosare. Amintim ca expertul Gheorghe Burlacu a decis sa rupa tacerea, urmand exemplul unui al specialist de marca, care a activat in cadrul sturcturii teritoriale DNA Mures, Dumitru Gheorghiu, cel care a postat pe internet un serial de filme sub genericul „Coruptia din anticoruptie” (Wikileaksdemures).

(urmare din editia trecuta)

Totusi, prin asa zisa Mica reforma in justitie, s-au modificat o serie de legi, coduri si norme. E suficient sau nu?

Dupa mine trebuia botezata Foarte mica reforma. Daca analizezi modificarile, sunt doar de forma, aproape nimic de fond. Teoria reformei este aceeasi de pe timpul lui Caragiale: Ori sa se revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele… esentiale!” (Farfuridi - O scrisoare pierduta). Este nevoie de o reforma sistemica in fiecare domeniu, dar problema nu este realizabila. Ganditi-va doar ca oamenii politici nu cunosc decat aspecte generale. Faptul ca aceiasi ministri trec de la un minister la altul, dovedeste ca cei mai multi nu stapanesc nici un domeniu. Sigur, o reforma nu poate fi realizata decat de oameni care cunosc sistemul in care lucreaza, dar nu e suficient. Am avut un coleg specialist care, pentru scurta perioada a ajuns director al unei DGFP. Obligatoriu, s-a inscris in partid. Desi era un om de valoare in domeniul fiscalitatii, nu a reusit mai nimic, pentru ca subalternii erau reticienti la orice. Acelasi lucru se intampla in ministere. Chiar daca ministrul are dorinta de a face ceva, nu poate din cauza celor din subordine. Oamenii sunt, in principiu, conservatori, indiferent de varsta. Pentru un angajat din interiorul unei institutii activitatea este perfecta. Sau, daca ai unele nemultumiri este de preferat sa-ti pui ochelari de cal. “De ce sa ma leg la cap daca nu ma doare? Daca reforma poate sa ma atinga tocmai pe mine?” De obicei activitatea o vezi critic abia dupa ce ai plecat, indeosebi daca a avut loc in urma unui abuz. Suntem convinsi ca pentru o reforma reala in justitie era nevoie ca ministerul sa fie condus de un magistrat. De ce incrancenarea CSM cu privire la numirea doamnei Pivniceru in functia de ministru al Justitiei? Este cat se poate de simplu: frica de reforma unei persoane care cunoaste adevaratele probleme ale justitiei. Doar ca, asa cum spuneam adineauri, ii va fi greu, foarte greu.

Cum vedeti concret o reforma reala in Justitie?

Nu voi da solutii in mass media. 1 - Nu sunt politician; 2 - Nu vreau sa intru in conflict cu unele institutii. Dar sunt cateva activitati unde stiu ce trebuie de facut. Repet, daca exista vointa, evident politica, precum si o viziune clara a tuturor problemelor, o reforma reala poate fi realizata pana la finele anului viitor. Bineinteles, nu e suficienta vointa, trebuie mult realism. Nu e cazul sa fortam un raport favorabil pe justitie, pentru ca nu putem considera ca in cateva luni, adica pana la sfarsitul acestui an, am rezolva toate problemele. Ne-am minti singuri. Trebuie sa fim realisti si sa solicitam amanarea acestui punct pana spre sfarsitul anului viitor. Spuneam ca oamenii sunt conservatori indiferent de varsta. La fel si reformistii. In 2003, la un simpozion de la Budapesta avand ca tema fondurile europene, ni s-a spus ca Procurorul General al Ungariei are 80 de ani, fiind in functie pentru ca era considerat un bun reformist, Cu privire la varsta, daca organizatorii ne-au mintit, atunci fac si eu acelasi lucru. Am sa revin asupra faptului ca numai experienta intr-un domeniu te poate ajuta in a face o reforma. Desi am un doctorat in finante, a incerca sa propun o reforma in domeniul finantelor, ar avea ca rezultat un fiasco, pentru ca n-am lucrat efectiv in sistem. Nu am facut niciodata politica desi, cand vad cat de slabi sunt multi oameni politici, zau ca m-ar tenta. Toti traim sub acelasi cer, dar nu avem acelasi orizont.

Fiind una dintre marile probleme ale Justitiei insist: ne spuneti doar ce s-ar putea face, dar fara convingerea ca se va schimba ceva. Asa e?

E adevarat, nu sunt decat sperante. Unul dintre primii presedinti americani, Thomas Jeferson, spunea ca la fiecare 20 de ani e nevoie de o revolutie. Acum, sa nu se inteleaga ca este vorba de a pune mana pe arme, dar de o revolutie in gandire e nevoie. Romanii nu au progresat deloc in gandire (referindu-ma la politic in primul rand), in ultimile doua decenii ci, poate din contra, au regresat. Nici un partid dupa ce castiga puterea nu pare a retine ceva din greselile predecesorilor. Desi viata trebuie traita privind inainte, poate fi inteleasa numai privind inapoi.

Pentru ca a venit vorba de ultimul Raport pe justitie al UE, putem sa ne oprim asupra vreunui punct din cele 11?

Daca este un punct pe care l-as comenta, atunci acela se refera la respectarea hotararilor judecatoresti. Cine este primul care nu le respecta, care se substituie judecatorilor, dictand anii de puscarie al inculpatilor sau deschide dosare penale judecatorilor pentru ca nu este de acord cu hotararile acestora? Un singur om isi permite acest lucru: Daniel Morar, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

In acest sens, sunt multe exemple, dar ma voi opri la un caz in care am lucrat efectiv. Este vorba de intocmirea de dosare penale judecatorilor care au desfiintat hotararea prin care Dinel Staicu fusese condamnat definitiv in dosarul BIR. Dinel Staicu a fost trimis in judecata in 2006, alaturi de fostul director si alti doi functionari ai bancii., fiind acuzati de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata. Functionarii bancii au aprobat, cu incalcarea normelor de creditare bancare si reglementarilor BNR, cesiuni de creanta si credite unor firme controlate de Dinel Staicu. Conform hotararii definitive din aprilie 2011, Dinel Staicu si fostul director au primit 7 ani de inchisoare, ceilalti functionari 5, respectiv 4 ani. S-a formulat la Curtea de Apel Bucuresti o contestatie in anulare, condamnatul sustinand ca a fost judecat de doua ori pentru aceeasi fapta, instanta admitand contestatia si a dispus desfiintarea sentintei initiale. Pentru a se invoca autoritatea de lucru judecat, trebuia sa existe o alta hotarare pentru aceleasi fapte pentru care a fost condamnat. Astfel, in dosarul nr. 83/P/2008 instrumentat de catre Serviciul teritorial DNA Craiova, disjuns dintr-un dosar mai vechi la DNA Bucuresti, 61/P/2002, fata de Dinel Staicu s-a dispus neinceperea urmaririi penale, rezolutie fiid mentinuta de Curtea de Apel Craiova. Sub aspectul situatiei de fapt, e vorba de incheierea acelorasi contracte de cesiune de creanta si de credite. Ambele dosare se refera la aceeasi perioada infractionala (iulie 1999-ianuarie 2000), aceleasi parti, acelasi prejudiciu, acelasi probatoriu. Conform art 278¹ , alin. 11 din C.p.p. se prevede ca atunci cand fata de o persoana a fost pronuntata o hotarare definitiva de respingere ca nefondata, a plangerii (indreptata impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata), acea persoana nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de situatia in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala. Situatia este cat se poate de clara, iar daca Daniel Morar cunostea legea, in speta Codul de procedura penala, citea motivarea judecatorilor si avea cat de cat cunostinta de dosarele penale avandu-l drept invinuit, respectiv inculpat pe Dinel Staicu, nu putea face o asemenea greseala. Dar, ca si in alte cazuri, cred ca, mai degraba a fost un nou abuz. In speta, in afara de faptul ca am colaborat cu avocatii pentru a demonstra aplicarea principiului autoritatii de lucru judecat, am intocmit o expertiza contabila extrajudiciara. Subliniere: nu discutam despre vinovatia sau nevinovatia lui Dinel Staicu. Comentand pe intelesul neavizatilor expertiza, aceasta s-ar putea rezuma in modul urmator. Conform rechizitoriului, infractiunea celor 4 inculpati a dus in final la falimentarea BIR. Se pune intrebarea: cum puteau creditele acordate grupului de firme Craiova in suma de 80,5 miliarde lei si nerambursate sa conduca in final la falimentarea bancii, suma care nici nu se putea regasi imediat in conturile bancii, avand in vedere ca perioada de gratie era de 6 luni? Sunt de retinut urmatoarele date calendaristice: 28.09.1999 cand prin Hotararea Comitetului de Directie al bancii s-a stabilit ca societatile vor beneficia de linii de credit; 25.01.2000 data ultimului contract; 30.06 2000 data cand BNR a cerut justitiei falimentul BIR. in plus firmele au mai solicitat prelungirea perioadei de gratie cu inca 6 luni. Concluzia procurorilor din rechizitoriu: cele cateva miliarde de lei care ar fi trebuit rambursate pana in iunie 2000 au contribuit la falimentarea bancii. Va spuneam ca mi-am sustinut teza de doctorat in domeniul infractiunilor bancare. In afara de faptul ca am publicat 10 – 12 lucrari pe aceasta tema, posed o baza de date serioasa despre toate falimentele bancare, folosindu-ma de aceasta si in expertiza. Cum au influentat insa cele 130 miliarde lei din credite neperformante scoase in afara bilantului sau cele 108 miliarde lei pierdere din mai 1999 ca urmare a presiunii asupra ghiseelor bancii, respectiv solicitarea de retrageri masive a depozitelor inainte de termen pentru a face fata acestor retrageri? (in vederea asigurarii lichiditatii necesare, BIR a fost nevoita sa renunte, tot inainte de termen, la plasamentele pe care le avea in titluri de stat si pe piata interbancara). Mai este de mentionat ca la data de 10 iulie 2000 – data declansarii procedurii de faliment al BIR – aceasta avea de incasat creante in cuantum de 1,271 miliarde lei, adica de circa 100 de ori mai mult decat ratele neplatite la acea data de firmele lui Dinel Staicu.

Din cate cunoastem, Dinel Staicu este in continuare in inchisoare ...

Este, dar in cu totul alte dosare. Cum i-am transmis ca pana in vara lui 2012 nu pot intocmi expertize judiciare in care este implicat DNA-ul, nu am fost contactat. Mai mult, am precizat ca nu accept o expertiza decat in situatia in care sunt eu convins ca inculpatul poate fi achitat sau absolvit de condamnare. Pana in prezent, nu am avut raport de constatare sau expertiza care sa fie contestate, pentru ca documentez in amanunt orice afirmatie. in ziua in care cineva imi va demonstra ca am gresit, ma pensionez definitiv. in plus, daca un client este si prost platnic, nu mai are sansa in a se apropia de mine.

Asadar, dupa dumneavoastra, Dinel Staicu nu a falimentat BIR. Sa nu-mi spuneti ca ii stiti pe adevaratii vinovati?

Repet, am sustinut ca nu discutam despre vinovatia sau nevinovatia lui Dinel Staicu. Expertiza mi-a fost dispusa de catre acesta si, in consecinta, conform normelor CECCAR, independenta in realizarea expertizei este relativa, expertul comportandu-se, in limitele legii, aproape ca un avocat. Destul de curand, sper sa aveti ocazia sa cititi ceva deosebit in domeniu: „Cartea neagra a anticoruptiei”. Nu depinde insa numai de mine, pentru ca sunt doar coautor. Acolo veti gasi modul cum a fost falimentata fiecare banca romaneasca dar, mai important, intr-un capitol intreg se regasesc abuzurile si faptele de coruptie ale procurorului sef al DNA.

Sigur nu este lipsit de interes sa va prezint un abuz, ca sa nu-i spun favorizarea infractorului, al lui Daniel Morar, legat de un dosar de frauda si coruptie bancara. Desi sunt mai multe, pentru a raspunde la intrebare, dar si pentru a face legatura cu cazul de mai sus, am sa ma refer, astfel, la Banca Internationala a Religiilor. Succesiunea faptelor:

- sept. 2006. Prin Decizia ICCJ – Sectia penala, se dispune inceperea urmaririi penale „in personam” impotriva unui grup de 14 persoane implicate in falimentul fraudulos al BIR;

- feb. 2007. Prin rezolutie a procurorului se incepe urmarirea penala impotriva invinuitilor nominalizati in decizie,

- feb. 2008. Prin ordonanta, procurorul de caz ajunge la concluzia ca faptele savarsite de invinuitii din grup sunt mai grave si dispune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in forma calificata, in modalitate continua;

- apr. 2008. Procurorul emite ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a tuturor invinuitilor. Cum a fost posibil? La sfarsitul lui februarie 2008, a fost numit ministru al justitiei Catalin Predoiu.

Care ar fi aici legatura?...

Intre cei 14 invinuiti se afla si socrul lui Predoiu, avocatul-lichidator Calin Andrei Zamfirescu. In aceeasi carte, despre care am vorbit mai sus, ve-ti gasi foarte detaliat nu numai desfasurarea evenimentelor, enumerarea infractiunilor privitoare la falimentarea bancii, ci si o serie de scheme de relatii „profesionale” in care se regaseau cele doua persoane cu alte firme, relatiile, de asta data doar profesionale (fara ghilimele), oprindu-se la Procurorul General. Acum cred ca este de inteles de ce Morar voia, cu orice pret, sa gaseasca un vinovat in falimentarea BIR. Sunt convins ca nu a fost un trafic de influenta din partea ministrului justitiei, ci doar o actiune a lui Morar si, fireste, nu a procurorului de caz. Slugarnicia lui Morar a fost dovedita inca odata. Nici macar nu poate apela la firma de avocatura Predoiu-Zamfirescu-Racoti in procesele care il asteapta pe Morar.

Putem reveni la ce spuneati adineauri despre infractiunea de favorizarea infractorului?

Stiu ca am fost ambiguu, pentru ca as fi vrut sa evit o asemenea acuza, mai ales ca articolul de lege pare oarecum strict desi, asa cum spunea presedintele CCR, maretia dreptului consta in faptul ca toate legile sunt interpretabile. Se pare insa ca Daniel Morar interpreteaza complet diferit o lege decat marea majoritate a juristilor. Cum suna art. 264 CP referitor la favorizarea infractorului: „Ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.” Din toate actiunile sale, inclusiv despre care am vorbit astazi, domnul Morar va spune ca el nu a favorizat niciodata infractorul, in schimb, doctorul Bradisteanu poate fi acuzat, avand in vedere ce s-a intamplat la spitalul Floreasca cu Adrian Nastase. Cum a zadarnicit doctorul executarea pedepsei e greu de inteles. O eventuala amanare nu reducea cu nimic din perioada de detentie. N-am auzit de ceva asemanator in justitia americana, ca vreunui doctor sa i se intocmeasca dosar penal pentru ca a amanat o executie. Din contra, medicul este obligat sa asigure pentru scaunul electric un infractor sanatos. Va rog, nu zambiti! Punct. Cred ca, deocamdata, am spus destul de mult.

Cum adica destul, doar traim in democratie?

Democratie! Amintiti-va de autocritica domnului Presedinte Basescu: „Democratia in Romania este in declin in ultimii 5 ani.” Recunoasteti, are dreptate. Am sa citez o definitie care imi vine in minte acum: „Democratia nu este decat o iluzie”, atribuita fiind lui Robespiere urcand la esafod.