Victima unei erori judiciare ii cere ajutorul Procurorului General al Romaniei, Tiberiu Nitu. Eliberat in martie 2008, dupa ce a ispasit 11 ani de inchisoare pentru viol urmat de sinuciderea victimei, Costel Ghita (foto dreapta) incearca de ani de zile, pe toate caile, sa demonstreze ca in dosarul sau a fost comisa o grava eroare judiciara. Inarmat cu indicii si inscrisuri noi, stranse din 2008 incoace, barbatul in varsta de 43 de ani face apel la Procurorul General al Romaniei sa ii ofere sansa de a fi clarificate acele aspecte pe care procurorii si judecatorii implicati in condamnarea sa le-ar fi neglijat si sa redeschida cauza privind violul si sinuciderea - ambele, discutabile - in cazul victimei Simona Preda, gasita moarta, in 1997, pe malul raului Buzau. Odata admisa cererea de revizuire, in situatia in care instanta suprema va constata ca, intr-adevar, a fost vorba de o eroare judiciara, se face o favoare deopotriva victimei erorii judiciare si societatii.

Povestea lui Costel Ghita incepe in aprilie 1997, cand, dupa o seara plina de evenimente petrecuta in compania altor tineri, a fost acuzat ca a violat o adolescenta in varsta de 19 ani, care, din cauza tulburarilor produse de abuzul sexual, s-ar fi aruncat de pe Podul Maracineni, in albia raului Buzau. Sase ani mai tarziu, timp in care a stat in arest preventiv – unde a contestat masura prin refuz de hrana – Costel Ghita si Marius Turcu au fost condamnati definitiv la 15, respectiv, 17 ani de inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de viol urmat de sinuciderea victimei. Decizia a fost luata, la 9 septembrie 2003, de Completul de 3 al ICCJ format din judecatorii Victor Camenita Pasca, Nineta Anghelina si Sanda Huiduc. La baza condamnarii au stat un denunt al coinculpatului Valentin Musat, doua declaratii discutabile apartinand unui satean si unui colonel de politie, dar si jurnalul intim al victimei - document care i-ar fi putut determina pe anchetatori sa acrediteze cu usurinta ideea sinuciderii, cu atat mai mult cu cat, potrivit actelor medicale aflate la dosar, tanara avea unele probleme de personalitate si urma sedinte de psihoterapie.

Pe 19 martie 2008, dupa aproape 11 ani de detentie, Costel Ghita a fost eliberat conditionat, iar in prezent, chiar daca si-a ispasit pedeapsa, se lupta pentru probarea nevinovatiei si aflarea adevarului. Ghita sustine, pe de o parte, ca nu a violat-o pe Simona Preda, iar pe de alta, ca tanara nu si-a luat viata, ci ar fi fost ucisa, pe 20 aprilie 1997, oferind chiar indicii cu privire la autor. In acelasi timp, reclama ca ar fi fost batut, la sugestia politistilor, de mai multi colegi de celula, pentru a-si recunoaste vina, ca adevaratul criminal ar fi fost protejat de anchetatori si ca acestia i-ar fi scos tapi ispasitori pe el si pe Marius Turcu in scopul de a scapa de un dosar solutionat cu "Autor Necunoscut", dar si pentru a oferi familiei victimei satisfactia razbunarii.

Dupa demersuri similare intreprinse, fara succes, la parchetele de pe langa Tribunalul Buzau si Curtea de Apel Ploiesti, Costel Ghita solicita acum Parchetului General admiterea in principiu a cererii de revizuire – conditie preliminara pentru rejudecarea dosarului, sustinand, cu probe noi, ca este victima unei erori judiciare. Precizam ca, in octombrie 2013, procurorul Vasile Ardei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Buzau i-a respins cererea de revizuire cu motivatia ca datele invocate in solicitare "nu pot fi interpretate ca fapte si imprejurari noi pe care instantele sa nu le fi cunoscut sau analizat (inclusiv pronuntat)".

Avocatul Lucian Bolcas a studiat dosarul si a semnalat grave nepotriviri intre verdictul de condamnare si probele de la dosar

Specialisti in drept, care au studiat dosarul, printre care si maestrul Lucian Bolcas (foto stanga), din Baroul Bucuresti, au semnalat mai multe neconcordante intre verdictul de condamnare si probatoriul administrat in cauza. Inadvertentele conduc la banuiala legitima ca ne aflam in fata unei grave erori judiciare, comparabila cu cea comisa in dauna lui Marcel Tundrea, a carui nevinovatie, dupa cum ne amintim, a fost demonstrata chiar in urma admiterii unui test ADN, pe care, in cazul lui Costel Ghita, instanta l-a refuzat. Dupa cum se va putea observa, exista nepotriviri atat in ceea ce priveste comiterea violului – retinut de anchetatori ca fiind cauza imediata care a determinat victima sa recurga la suicid –, cat si in raport cu sinuciderea – considerata efectul direct si imediat al abuzului sexual, consumat intr-o garsoniera in care se aflau opt persoane, baieti si fete, asa cum reiese din dosar. Iata marile semne de intrebare:

-La autopsie, cadavrul fetei nu prezenta semnele unui abuz sexual si nici urmele unui corp dus de apa pe o distanta de aproximatv 5 kilometri, intre Podul Maracineni, indicat ca fiind locul inecului, si zona in care a fost gasit, respectiv, 250 de metri in aval de podul de la Vadul Pasii.

-Raportul de necropsie a retinut "asfixia mecanica consecutiva submersiei (inecului)" drept cauza a decesului, in conditiile in care acelasi medic legist care a efectuat autopsia a consemnat ca in stomacul si in plamanii victimei nu a fost gasita nici urma de apa, ci doar alcool. Cand instanta i-a solicitat, cinci ani mai tarziu, sa explice acest paradox, Serviul Medico-Legal Buzau a raspuns ca victima a decedat ca urmare a unui spasm glotic, jutificare ce ar putea intra cu usurinta in contradictie cu declaratia scrisa de anchetator si semnata de singurul martor, Dedu Petrus, care a afirmat ca a auzit o voce strigand dupa ajutor din albia raului.

-Mai multe documente oficiale, emise de institutii calificate, au aratat ca raul Buzau, in ziua de 20 aprilie 1997, pe tronsonul cuprins intre Podul Maracineni si Vadul Pasii, avea o adancime medie de 1 metru si o adancime maxima de 1,6 metri, si nu de 4 metri, asa cum s-a retinut in primul rechizitoriu, in decizia definitiva, dar si in nota de completare din 8 ianuarie 2003 a Servicului Medico-Legal Buzau, care, pus in situatia de a elucida paradoxul absentei apei din stomacul si plamanii victimei inecate, a acreditat ideea spasmului glotic si a precizat ca "lipsa traumatismelor majore este explicata prin adancimea apei (aproximativ 4 metri) din zona respectiva".

-Un aspect extrem de important, dupa eliberare, Costel Ghita a cerut si obtinut acte oficiale de la institutii avizate, inscrisuri care dovedesc inexistenta unei interventii de salvare desfasurate de pompierii ISU Buzau, in ziua de 20 aprilie 1997, contrar celor declarate de martori-cheie in dosar.

-Corpul fetei a fost descoperit, la circa 10 ore de la momentul presupusului inec, de cativa copii aflati la pescuit, din procesul-verbal de constatare din 20 aprilie 1997 reiesind ca unul dintre ei a intors cadavrul cu fata in sus, iar martorul Firon Dumitru, care i-a vazut pe copii pe langa corpul victimei si care a fost audiat cu mare intarziere, a declarat ca acesta era uscat, se afla pe mal, nu in albia raului, hainele erau de asemenea uscate si curate.

-Victima prezenta cateva leziuni, simetrice, constand in excoriatii pe axul central al fetei (frunte si nas), gat, ambii genunchi, partile dorsale ale ambelor palme, asa cum reiese din plansele foto si din raportul de necropsie, care, chiar daca acest din urma document precizeaza ca nu au condus la deces, ar putea fi asociate, partial, unor arsuri de tigara si strangularii, posibile acte de tortura. Din declaratiile martorilor reiese ca victima nu prezenta semne de violenta nici cand a parasit garsoniera lui Marius Turcu, nici in momentul despartirii de grup, in zona podului Maracineni, unde a cerut sa fie lasata sa coboare din masina. De asemenea, nu exista leziuni la nivelul organelor interne, inevitabile in cazul impactului unui corp aruncat de la o inaltime de 10-15 metri (mai exact, 13,8 metri, potrivit masuratorilor) intr-o apa adanca de 4 metri, asa cum s-a aratat in rechizitoriu.

-In plus, au fost persoane care au relatat presei locale, la cateva zile de la eveniment, ca, la momentul descoperirii cadavrului, in zona dadeau tarcoale trei indivizi cu o Dacie alba, dintre care unul se numea Marius. Aceiasi indivizi ar fi fost chiar prezenti, sustin cei care au gasit cadavrul, si in momentul anchetei la fata locului. De altfel, Costel Ghita sustine ca, pentru a se face lumina in acest caz, este necesara inclusiv audierea sau reaudierea mai multor persoane, printre care ofiteri de politie, cum este cazul lui Modreanu Stan, de la IPJ Buzau, coinculpatul Valentin Musat – plecat in Spania imediat dupa eliberarea din inchisoare, Mihai Adrian – var de-al lui Valentin Musat, Raducanu Marius, arestat pentru proxenetism, si altii.

-In urma analizarii a zeci de declaratii, exista dubii intemeiate cu privire la credibilitatea unor martori, ale caror depozitii se bat cap in cap in functie de autoritatile in fata carora sunt date – politie, parchet si instanta.

-In fine, in unele cazuri, instantele au retinut depozitii retractate ulterior pe motiv ca ar fi fost date sub impulsul unor amenintari.

Dupa 4 ani de proces, timp in care Costel Ghita a stat in arest preventiv, Inalta Curte de Casatie si Justitie a intors cauza la parchet, pe motiv ca urmarirea penala este incompleta

Prin rechizitoriul nr. 276/P/1997 din 25 noiembrie 1997, Parchetul de pe langa Tribunalul Buzau a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a lui Costel Ghita si Marius Turcu, pentru viol urmat de sinuciderea victimei Simona Preda. Alaturi de acestia, a fost trimis in judecata si Valentin Musat, pentru talharie, infractiune comisa asupra aceleiasi victime, careia i-a luat cerceii, cu precizarea ca, initital, fusese arestat inclusiv pentru proxenetism si viol urmat de sinuciderea victimei.

In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca, in noaptea de 19 spre 20 aprilie 1997, Costel Ghita si Marius Turcu, alaturi de alti tineri, baieti si fete, au dus-o pe Simona Preda in garsoniera lui Marius Turcu, din cartierul buzoian Micro 14, unde, prin violente fizice si psihice, au supus-o la raporturi sexuale si acte de perversiune sexuala, iar apoi au transportat-o, la cererea ei, in comuna Maracineni. Dupa ce a ramas singura, au sustinut anchetatorii, tanara s-a aruncat de pe podul Maracineni in raul Buzau, unde a decedat ca urmare a "asfixiei mecanice consecutiva submersiei (inecului)", fiind auzita de un satean in timp ce striga dupa ajutor. In prealabil, asa cum reiese din declaratii, in dupa-amiaza zilei de 19 aprilie 1997, Valentin Musat a propus-o pe Simona Preda unui barbat in varsta de 54 de ani – Nicolae Chiriazi, pentru a intretine relatii sexuale. Depozitiile celor doi induc mai degraba ideea existentei unui consimtamant tacit din partea Simonei Preda, decat a unei opozitii manifestate de aceasta.

Prima hotarare a unei instante a fost pronuntata la 3 ani de la moartea lui Simona Preda. Prin sentinta penala nr. 57/04.04.2000, judecatorul Ion Dumitru de la Tribunalul Buzau l-a condamnat pe Costel Ghita la 15 ani de inchisoare pentru perversiuni sexuale si viol urmat de decesul victimei. Pentru aceleasi infraciuni, Marius Turcu, recidivist, a primit 17 ani. In ceea ce il priveste pe Valentin Musat, tot recidivist, acesta a fost condamnat la 5 ani de inchisoare, pentru furt si talharie - ambele infractiuni calificate. Prin decizia penala nr. 385/25.09.2000, Curtea de Apel Ploiesti a mentinut pedepsele. In recurs, insa, lucrurile au luat o cu totul alta turnura. Exact in ziua in care se implineau 4 ani de la moartea adolescentei, la 20 aprilie 2001, Inalta Curte de Casatie si Justitie (pe atunci, Curtea Suprema de Justitie) a luat in examinare recursurile formulate de Ghita si Turcu, iar prin decizia nr. 2119/26.04.2001, a casat cele doua hotarari pronuntate de instantele inferioare, mentinand arestul preventiv al celor doi. In plus, Completul de 3 al ICCJ, format din judecatorii Stefan Mateescu, Lucia Popescu si Bogdan Sarbulescu, a dispus ca procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau trebuie sa completeze urmarirea penala cu probe noi, constand in identificarea, audierea si reaudierea unor martori, intocmirea unei constatari criminalistice si efectuarea unor expertize medico-legale si psihiatrice:

"Referitor la momentul aruncarii victimei in apa raului, atat rechizitoriul, cat si decizia recurata, mentioneaza ca acest moment a fost vazut de catre doi trecatori. Insa acestia nu au fost identificati si audiati in cauza.

Cauzele mortii victimei si mecanismul producerii acestui rezultat s-au retinut pe baza raportului medico-legal de autopsie, insa medicul legist nu a avut la dispozitie probele privind locul de la care se pretinde ca s-a aruncat victima, locul in care a cazut, traseul urmat pana la locul unde a fost gasita victima si in ce pozitie.

Pe de alta parte, raportul medico-legal nu explica lipsa apei in plamani si stomac, desi concluzioneaza ca asfixia este consecutiva submersiei.

Inculpatii au solicitat in apararea lor, la prima instanta, pe langa proba cu martori, efectuarea unei expertize medico-legale si a unei expertize criminalistice, dar expertizele au fost respinse cu motivarea neconvingatoare in sensul ca la obiectivele propuse s-a raspuns prin raportul medico-legal de autopsie.

Pe langa expertiza medico-legala solicitata, se impunea si efectuarea unei expertize psihiatrice a victimei, pe baza actelor, de la Laboratorul de sanatate mintala Buzau in evidenta caruia a fost victima si eventual si de la alte unitati, adresa unitatii mentionate, fara numar si fara indicarea calitatii semnatarului adresei, semnatura fiind indescifrabila, neputand fi considerata suficienta pentru stabilirea starii psihice a victimei.

In ceea ce priveste expertiza criminalistica, ori constatarea criminalistica solicitata, este si ea concludenta si necesara pentru stabilirea modului cum s-a desfasurat evenimentul si daca este corecta varianta rechizitoriului, sau ca victima a fost ucisa in alta parte si apoi transportata la locul in care a fost gasita.

In acest scop, trebuie avute in vedere actele dosarului, respectiv, procesele-verbale de constatare, schita, plansele foto, eventual constatarile personale ale celui care face lucrarea.

In fine, mai apare necesar a se reaudia martorii Radita Ion Liviu si Vasile Tatiana (n.r. - doua dintre cele opt persoane prezente in garsoniera in care se presupune ca s-ar fi comis violul), pentru a relata mai amanuntit momentul despartirii de victima la podul respectiv, spre a se putea trage o concluzie motivata asupra starii psihice a victimei".

Dupa aceasta decizie din 2001 a instantei supreme - prin care au fost casate hotararile Tribunalului Buzau si Curtii de Apel Ploiesti si s-a dispus completarea urmaririi penale - a urmat un al doilea ciclu procesual, incheiat la 9 septembrie 2003, la sase ani si patru luni de la decesul Simonei Preda, perioada in care lui Costel Ghita si Marius Turcu au stat in arest preventiv.

Martorii care au sustinut varianta aruncarii de pe pod sunt contrazisi de Ministerul Administratiei si Reformei Administrative, care a precizat ca, la 20 aprilie 1997, ISU Buzau nu a fost solicitat de politie sau de alte persoane sa intervina si nu a desfasurat operatiuni de salvare

Probele pe baza carora anchetatorii au pus verdictul sinuciderii constau intr-un denunt formulat, pe 21 aprilie 1997, de Valentin Musat, dar si in doua depozitii de martor, apartinand unui colonel de la IPJ Buzau, Mihail Olteanu, si unui satean, pe nume Petrus Dedu. Acesta din urma, intr-o declaratie, datata 20 aprilie 1997, semnata de el, dar scrisa de un capitan de politie, a sustinut ca, in ziua decesului Simonei Preda, in drumul sau de intoarcere de la serviciu spre casa, pe cand trecea Podul Maracineni, a auzit tipete venite dinspre albia raului Buzau, iar cand s-a aplecat peste balustrada podului, a vazut o fata imbracata intr-o haina grena care striga dupa ajutor: "Subsemnatul Dedu I. Petrus, fiul lui Ion si Maria, nascut la data de 23.01.1949 (...), declar urmatoarele: In ziua de 20 aprilie 1997, in jurul orelor 7:30, am iesit de la serviciu si, fiindca nu am prins autobuzul nr. 2, am luat-o pe jos catre Maracineni. Cand am ajuns la jumatatea podului Maracineni, a trecut pe langa mine o caruta cu un cal alb, caruta fiind goala, iar conducatorul un barbat in varsta de aprox. 60-65 ani, cu o caciula militara kaki pe cap. Ulterior, cand caruta a ajuns sub pod (pe soseaua catre Maracineni), am auzit un strigat de ajutor din raul Buzau, iar cand m-am uitat peste balustrada, am observat in apa o femeie care striga ajutor. Din ce am putut observa, am constatat ca era o femeie tanara cu o haina grena, tunsa scurt, par blond. Ajungand si eu sub pod, unde cetateanul cu caruta oprise si el sa vada ce s-a intamplat cu femeia, acesta mi-a spus ca in timpul cat a trecut el pe pod a vazut aceasta femeie care statea aplecata peste balustrada, a trecut pe langa ea, insa pana sa ajunga sub pod, aceasta a sarit in apa, in apropierea malului dinspre Vadu Pasii (aprox. 2 m de mal). Cand am auzit strigatul femeii, am strigat la paznicii de la atelierul de reparatii, situat la baracile de la piciorului podului".

Intr-o alta declaratie, scrisa de procurorul Iana Aurelian si datata 9 iulie 1997, Petrus Dedu a oferit detalii suplimentare: "In dimineata zilei de 20 aprilie 1997, am iesit de la serviciu la ora 7:00 si m-am deplasat la statia autobuzului nr. 2 in cartierul Micro 3, langa magazinul alimentar. Am asteptat circa 10 minute si, intrucat se spunea ca autobuzele vin din ora-n ora, mi-am continuat drumul pe jos catre Maracineni. In jurul orei 7:30-7:45, am ajuns la Podul Maracineni, unde am fost depasit de o caruta cu un cal alb, care se deplasa la trap. Cand am ajuns cam la jumatatea podului, am vazut o persoana langa balustrada aproape de capatul podului. Nu am fost atent si nu am putut observa daca era femeie sau barbat, dar am vazut ca se misca pe langa balustrada, pe trotuar. In mod spontan, nu am mai vazut persoana, iar cand m-am apropiat de locul unde o vazusem, am auzit strigate de ajutor, iar dupa voce mi s-a parut a fi voce de copil, iar strigatele se auzeau din albia raului Buzau. M-am uitat peste balustrada si am vazut ca in apa raului se afla o fata in varsta de circa 18 ani, imbracata cu o haina de culoare visinie, cu parul blond. Apa raului era foarte mare si fata a fost luata si dusa in timp ce incerca sa dea din maini si striga ajutor. S-a scufundat de cateva ori, dar mai iesea si la suprafata, dusa de apa. Am strigat la paznicul de la baracile metalice si am spus ca este un copil in apa, iar acesta s-a dus spre malul raului. Am vazut cum fata era dusa de apa pana la curba spre baraj, pe bratul de pe partea stanga, care nu intra in baraj. Paznicul nu s-a deplasat decat putin, si deoarece nu a vazut fata, s-a intors. Am observat ca pe drumul de sub pod oprise cetateanul cu caruta cu cal alb, fiind singur. Nici pe pod nu se mai aflau alte persoane in afara mea. Am discutat de pe pod cu cetateanul cu caruta, iar acesta mi-a spus ca a trecut pe langa fata, care se afla pe pod, langa balustrada, iar pana a coborat el sub pod, fata s-a aruncat in apa. Cu scopul de a face ceva in ajutorul fetei, am mers la postul de control sa anunt politia, dar n-am gasit lucratorii aici. Am mers la bufet si am alarmat personalul, solicitand sa dam telefon la politie. In acest timp, a aparut un cetatean cu un autoturism marca straina de culoare crem, care am inteles ca este colonel, si, la sesizarea mea cu privire la fata, a solicitat prin statie un echipaj de politie. Cetateanul cu caruta nu se mai afla in zona. Impreuna cu ofiterul care a chemat echipajul politiei, ne-am deplasat pana la baraj si ne-am uitat, insa nu era nimic deosebit. Ne-am dat seama ca nu avea cum sa ajunga la baraj, intrucat fata era cazuta in bratul de apa din partea stanga, care nu intra in baraj. A venit si echipajul politiei si am insotit lucratorii pe firul apei pana dincolo de podul Vadu Pasii. Am fost dus la politie si mi s-a luat declaratie in legatura cu cele constatate. Nu cunosc pe cetateanul cu caruta (n.r. - neidentificat de autoritati), dar in mod sigur nu este din Maracineni sau Potoceni, dar pentru ca se deplasa in aceasta directie, poate fi din Matesti, Sapoca sau Cernatesti. Atat declar, sustin si semnez".

Precizam ca instanta a retinut ca cetateanul cu caruta cu cal alb nu a fost identificat, iar paznicii de la atelier nu au fost audiati. Inainte de pronuntarea deciziei definitive de condamnare a lui Costel Ghita, Petrus Dedu a decedat, ca atare, judecatorii au retinut marturia colonelui Mihail Olteanu. Acesta, in doua declaratii date, in 2002, in fata procurorului, iar ulterior, la tribunal, a confirmat ca, in ziua de 20 aprilie 1997, sateanul Petrus Dedu l-a anuntat ca o tanara s-a aruncat in raul Buzau si ca aceasta striga dupa ajutor. Totodata, ofiterul a afirmat ca el nu a mai apucat s-o auda sau s-o vada pe victima atunci cand a ajuns la pod cu scopul de a salva persoana, dar ca a alertat politia, ordonand sa fie chemati pompierii.

In declaratia din 25 februarie 2002, data in fata procurorului, colonelul Olteanu a afirmat urmatoarele: "In dimineata zilei de 20 aprilie 1997, ma intorceam cu autoturismul propriu de la socri, din comuna Cochirleanca, jud. Buzau. Am oprit pentru a cumpara tigari la un bazar din zona pod. Maracineni, moment in care un cetatean se interesa daca la punctul de circulatie amplasat in zona este cineva, deoarece dorea sa sune la Politia Buzau, intrucat observase o tanara care se aruncase de pe pod in raul Buzau. Imediat m-am deplasat impreuna cu cetateanul pentru a interveni si salva persoana, eu n-am mai observat-o, m-am intors si am alertat prin dispeceratul politiei judetene un echipaj de politie si am ordonat dispeceratului sa alerteze Grupul de Pompieri Buzau (...) Dupa alertarea politiei si pompierilor, inca circa 1,5 - 2 ore am strabatut cu cetateanul identificat in persoana lui Dedu Petrus traseul raului in aval, pentru a gasi si salva persoana indicata ca s-a aruncat in apa (...)"

Acelasi ofiter Mihail Olteanu a declarat, pe 5 decembrie 2002, la Tribunalul Buzau: "Nu retin data exacta, in dimineata zilei mentionata in declaratia mea initiala eram in zona pod Maracineni, dincolo de pod, catre Rm. Sarat (...) Nu am participat efectiv la ancheta, dar din analiza probelor administrate ulterior impreuna cu reprezentantul parchetului s-a stabilit ca sinuciderea a fost urmare a unui viol asupra victimei. Nu am vazut victima nici in apa, nici cand s-a aruncat in apa. Persoana care a venit la mine si mi-a spus ca a vazut o cetateanca care s-a aruncat in apa, precizand ca era imbracata cu o vestimentatie in rosu si ca tipa in apa. Nu-mi amintesc cum se numeste acea persoana".

Contrar celor afirmate de colonelul Mihail Olteanu, Ministerul Administratiei si Reformei Administrative, prin adresa nr. 85092/03.11.2010, a precizat ca, in ziua de 20 aprilie 1997, ISU Buzau nu a primit nicio solicitare pentru salvarea victimei: "In urma verificarii tuturor documentelor detinute in arhiva Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Neron Lupascu" Buzau, din perioada 19.04-21.04.1997, nu am identificat nici o solicitare de interventie, din partea politiei sau a altor persoane pentru salvarea domnisoarei Simona Preda."

Cinci zile mai tarziu, prin adresa nr. 85098/08.11.2010, aceeasi institutie a confirmat ca nu s-a intervenit pentru salvarea victimei: "(...) in urma verificarii tuturor documentelor din arhiva Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Neron Lupascu" al judetului Buzau, in data de 20.04.1997 nu am avut nici o interventie si, pe cale de consecinta, nu am avut masini sau personal operativ de specialitate care sa se deplaseze din unitate".

Ulterior, pe 23 noiembrie 2010, Ministerul Administratiei si Reformei Administrative a venit cu o completare, din care a reiesit ca a fost solicitata o autospeciala pentru a participa la o operatiune de salvare de la inec, dar ca aceasta a fost intoarsa de pe traseu: "Va aducem la cunostinta, in completarea raspunsului din 08.11.2010, urmatorele date de fapt: pe data de 20.04.1997, intre orele 8:40 – 10:00, autoturismul ARO 244D, nr. Inmatriculare B-47-PSY este solicitat sa participe la o actiune de salvare de la inec intoarsa de pe traseu pe itinerariul Grup-Maracineni-Digul Buzaului-Grup, document semnat de catre cpt. Ciubotariu Viorel; (...) pe data de 20.04.1997, intre orele 8:28 – 10:00, autospeciala APCA R12215 nr. inmatriculare B-25-PSY este solicitata sa participe la o operatiune de salvare de la inec intoarsa de pe traseu pe itinerariul Grup-Maracineni-Grup, document semnat de catre plt. Stanciu Nicolae."

In fine, dintr-o alta adresa, emisa de MAI (nr. 12628/P/03.12.2010) la solicitarea lui Costel Ghita, rezulta ca, in anul 1997, IGSU functiona in baza unei legi care prevedea, fara exceptii, obligativitatea intocmirii proceselor-verbale in caz de interventie: "Urmare a petitiei dumneavoastra adresata Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, va aducem la cunostinta faptul ca in anul 1997, activitatea trupelor de pompieri era guvernata de prevederile Legii nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor militari, care prevedea obligativitatea intocmirii procesului-verbal de interventie, nefiind prevazute exceptii care sa ridice aceasta obligativitate". Intr-o alta nota, datata 26 februarie 2014, Ministerul Afacerilor Interne precizeaza ca "la data respectiva, apelurile telefonice efectuate sau receptionate nu se inregistrau". Precizam ca la baza acestei adrese a MAI a stat demersul lui Costel Ghita prin care acesta a solicitat institutiei punerea la dispozitie a unei copii a inregistrarii telefonice din data de 20 aprilie 1997.

Dupa cinci ani de la autopsie, Serviciul Medico-Legal Buzau a explicat absenta apei din stomacul si plamanii victimei inecate precizand ca "s-a produs reflex spasmul glotic"

La pronuntarea deciziei definitive de condamnare, in 2003, Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat act ca intre timp a intervenit decesul lui Petrus Dedu – martor mincinos in opinia lui Costel Ghita – si a retinut depozitia ofiterului Olteanu Mihail – alt martor mincinos, potrivit acuzatului. Asa cum se poate observa, din declaratia lui Petrus Dedu, confirmata de colonelul Olteanu, rezulta ca dupa ce s-a aruncat de pe pod, din albia raului, victima striga dupa ajutor. Dar aceasta realitate ar putea intra in contradictie cu explicatia oferita de medicul Ionescu de la Serviciul Medico-Legal Buzau, pe 8 ianuarie 2003, in raspunsul adresat Tribunalului Buzau, dupa ce instanta suprema a cerut clarificari cu privire la absenta apei din plamanii si stomacul victimei, in conditiile in care, la necropsie, cauza mortii a fost stabilita ca fiind asfixia mecanica consecutiva submersiei (inecului):

"Ca raspuns la adresa dumneavoastra nr. 462/2002, va comunicam urmatoarele: Lipsa apei din plamani si stomac dovedeste ca s-a produs reflex spasmul glotic (lucru care este mentionat in literatura medico-legala). Lipsa traumatismelor majore este explicata prin adancimea apei (aproximativ 4 m) din zona respectiva. Facem precizarea ca din constatarile de la autopsie rezulta cu certitudine ca decesul s-a produs prin submersie - innec (n.r. - sic!), iar raportul medico-legal a fost avizat favorabil de IML Bucuresti, fara alte completari". (vezi facsimil stanga)

Precizarea ca apa era adanca de 4 metri nu este rodul unei masurari intreprinse de legisti, ci este preluata de la organele de ancheta. Informatii calificate cu privire la adancimea Raului Buzau in zona Podului Maracineni au fost furnizate, asa cum vom vedea in continuare, de Directia Apelor Ialomita – Buzau.

Pe data de 20 aprilie 1997, ora 7 dimineata, adancimea maxima a apei era de 1,54 m, si nu de 4 metri - asa cum s-a retinut in primul rechizitoriu si in doua hotarari ale instantelor, inclusiv in decizia definitiva de condamnare

Costel Ghita a obtinut informatii calificate de la Administratia Nationala de Meteorologie si de la Hidroelectirca, pentru a demonstra ca, la 20 aprilie 1997, pe de o parte, la statia meteorologica Buzau nu au fost inregistrate precipitatii sub forma de ploaie, iar pe de alta parte, barajul lacului de acumulare Candesti nu a fost deschis. De asemenea, inainte de a arata ca nu au existat argumente pentru ca albia raului sa cresca in ziua decesului victimei, Ghita a obtinut de la Directia Apelor Buzau – Ialomita o adresa prin care aceasta institutie a precizat ca, "in perioada aprilie 1997 – octombrie 2002, nu s-au produs modificari majore ale albiei, in sensul ca raul nu si-a schimbat cursul".

In adresa nr. 1895/12.02.2002 emisa de Directia Apelor Ialomita – Buzau, se mai arata ca, in ziua de 20 aprilie 1997, la ora 7 dimineata, temperatura aerului era de 6,2 grade Celsius, temperatura apei - 7,6 grade Celsius, viteza apei - 0.95 m/s (n.r. - aprox. 3,5 km/h), adancimea media a apei - 1 metru, iar adancimea maxima a apei - 1,54 metri.

Prezentam adancimile medii si maxime comunicate de Directia Apelor Buzau – Ialomita pentru zilele de 19 si 20 aprilie 1997, la 2 ore din zi, respectiv 7:00 si 17:00:

-intre 0,90 m – 1,35 m (la 19 aprilie 1997, ora 07:00);

-intre 0,88 m – 1,26 m (la 19 aprilie 1997, ora 17:00);

-intre 1,00 m – 1,54 m (la 20 aprilie 1997, ora 07:00);

-intre 1,10 m – 1,60 m (la 20 aprilie 1997, ora 17:00).

Din nou, avem de-a face cu o contradictie, argumentul potrivit caruia lipsa vatamarilor de pe corpul victimei Simona Preda se datoreaza adancimii de 4 metri a apei fiind demontat de o institutie avizata sa ofere informatii cu privire la cotele raului Buzau. In plus, datele oficiale cu privire la adancime intaresc semnul de intrebare cu privire la posibilitatea unui inec.

La autopsie, medicul legist a avut de la anchetatori indicii potrivit carora decesul ar fi survenit in urma inecului, insa a pus verdictul "asfixie mecanica consecutiva submersiei (inecului)" fara a explica absenta apei din stomacul si plamanii victimei

Contrar declaratiilor sotilor Firon, potrivit carora victima a fost gasita pe mal, corpul acesteia fiind curat si uscat, organele de ancheta au comunicat Serviciului Medico-Legal Buzau ca tanara a fost gasita in raul Buzau, fapt care i-ar fi putut induce medicului legist cauza decesului. Prezentam pasajele relevante din Raportul de autopsie medico-legala nr. 138/C/23.04.1997 intocmit de medicul specialist legist Danut Ionescu, de la Serviciul Medico-Legal Buzau:

"Din datele furnizate de organele de ancheta rezulta ca numita Preda Simona de 19 ani (...) a fost gasita moarta in raul Buzau, pe raza com. Vadu Pasii. Din cercetari rezulta ca s-ar fi aruncat in apa de pe podul Maracineni si apoi ar fi fost dusa de apa spre locul unde a fost gasita. (...)

Constatari la autopsie. Semne de violenta

-escoriatii de 1/0,5cm la 5,5/5cm pe fata, genunchi, fetele dorsale ambele maini, regiunea submandibulara dreapta;

-plaga contuza de 0,8 cm 1/3 posterioara regiunea parietala stanga.

Faringele - contine nisip.

Caile respiratorii superioare - integre, cu continut de nisip in lumen.

Plamanii - la palpare pastreaza amprentele degetelor, iar pe suprafata au multiple pete albastrui difuze subpleurale, pe sectiune de culoare roz-violacee, cu aspect omogen mai uscat.

Stomacul - integru, cu cca. 200 ml continut galbui-verzui, usor filant, cu miros de alcool.

Organele genitale - externe/interne: corespunzatoare varstei. Himen cu rupturi vechi la orele 6 si 9.

Examene complementare solicitate:

(...) In continutul gastric recoltat nu se gasesc urma de sperma (spermatozoizi absenti, reactia Florence negativa). Pe tampoanele cu secretie vaginala recoltata se gasesc urme de sperma (extrem de rare capete de spermatozoizi). Cantitatea de sperma a fost insuficienta pentru determinarea grupei. Pe tampoanele de secretie anala recoltata nu se gasesc urme de sperma (spermatozoizi absenti, reactia Florence negativa).

Concluzii:

1. Moartea numitei Simona Preda a fost violenta. Ea poate data la 20.04.1997.

2. S-a datorat asfixiei mecanice consecutiva submersiei.

3. Semnele de violenta (leziunile traumatice) constatate sunt minime, s-au putut produce prin lovire de corpuri dure si n-au nicio contributie la producerea decesului.

4. Prezenta spermei in secretia vaginala arata ca numita a intretinut raport sexual."

Solicitarea Curtii Supreme de Justitie privind expertiza criminalistica nu a fost onorata, pe motiv ca reconstituirea conditiilor de timp si de loc nu a fost posibila

Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Buzau a trimis Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau, la solicitarea acestuia, o constatare tehnico-stiintifica de natura criminalistica pentru "stabilirea in conditii concrete de loc a posibilitatii transportarii cadavrului numitei Simona Preda de apele raului Buzau, pana in locul unde a fost gasita".

Potrivit documentului, datat 1 martie 2002, tronsonul de apa dintre podul Maracineni si Vadul Pasii – locul unde a fost gasita victima – cuprinde "multiple curbe, variatii ale latimii albiei, diverse adancimi naturale si escavatii artificiale".

Serviciul Criminalistic IPJ Buzau a comunicat parchetului ca o reconstituire a conditiilor de timp si de loc este imposibila, dar ca nu exclude totusi posibilitatea transportarii cadavrului:

"Verificarea in prezent a datelor si concluziilor in realizarea obiectivului ordonantei dvs. nu poate fi efectuata din urmaoarele motive:

a) nu pot fi realizate intocmai conditiile de adancime – viteza si debit ale apei, modificabile in permanenta in cazul unei ape curgatoare;

b) in speta este vorba de un organism viu, si nu de un obiect oarecare ce ar putea fi aruncat in apa de pe pod pentru a se putea reconstitui cronologic faptele, chiar in conditiile ipotetice de realizare a acelorasi caracteristici ale apei si albiei raului, existente la 20.04.1997.

Imposibilitatea reconstituirii conditilor de timp si de loc si experimentarii fara riscuri pentru o persoana supusa acestor operatiuni nu exclude totusi posibilitatea transportarii cadavrului numitei Simona Preda, de apele raului Buzau, pana la locul unde a fost gasita".

Simona Preda urma sedinte de psihoterapie. Potrivit fisei medicale, avea o personalitate premorbida de tip isteric si simtea nevoia de mai multa afectiune

Din raspunsul transmis Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau (vezi facsimil), la data de 17 iulie 1997, de Laboratorul de Sanatate Mintala Buzau, rezulta ca victima Simona Preda se afla in evidentele medicului neuropsihiatru Carmen Chioasca cu dianosticul "tulburare disociativa (Sindrom isteric) cu elemente anxioase; intelect normal; personalitate premorbida de tip isteric. Sugestibila, teatrala, demonstrativa, tendinta permanenta de a fi in centrul atentiei si de a crea situatii, nevoia de mai multa afectiune, nu finalizeaza actiunile".

Din aceeasi adresa, aflam ca adolescenta in varsta de 19 ani facea psihoterapie si ca ultima sedinta a avut loc cu doar 6 zile inainte de a fi gasita moarta pe malul raului Buzau: "Pacienta se prezinta inconstant la cabinetul medical de neuropsihiatrie – dr. Carmen Chioasca – pentru psihoterapie sportiva si de sustinere a EU-lui. In cursul psihoterapiei nu a afirmat niciodata dorinta de a se sinucide, nici macar cu aspect demonstrativ. Ultima sedinta de psihoterapie a fost pe 14 aprilie 1997. Avand in vedere diagnosticul pacientei, datele de istoric al cazului, cat si consemnarile din jurnalul personal, apreciem ca sinuciderea din data de 20 aprilie 1997 a fost posibila dupa ce pacienta a suferit o psihotrauma – viol si supunere la acte de perversiuni sexuale".

In jurnalul personal, victima sustinea ca se va arunca de pe pod, nota zilele in care avea relatii sexuale cu Romeo Schwartz si reproducea pasaje de dialog in care isi avertiza iubitul neglijent: "Romica, sa nu-mi reprosezi niciodata de ce ma culc cu altii..."

Intr-adevar, in jurnalul personal – pe a carui prima pagina scrie "Acest caiet este aproape tot despre iubitul meu Schwartz Romica Marian", Simona Preda a confirmat atat vizita la medic efectuata in ziua de luni, 14 aprilie 1997, cat si nevoia de afectiune, retinute in fisa de evidenta neuropsihiatrica. Tanara era indragostita nebuneste de Romeo Schwartz, pe care il cunoscuse prin intermediul unei colege pe nume Roxana Mihalcea, in vara anului 1996. Simona deplangea in jurnal ca era batuta si injurata de Romeo si ca acesta acorda atentie altei fete, pe nume Nicoleta. Pe 8 aprilie 1997, ajunsa la capatul rabdarii, fata nota in caiet ca se va sinucide: "Am sa ma duc, Doamne, de tanara, am sa ma arunc de pe pod. Nu mai pot trai. Aseara a plecat repede la Nicoleta, iar pe mine m-a lasat sa ma duc singura acasa. De ce oare? Mereu le spun ochilor... sa planga acum, ca daca ma duc, cine-i mai plange?".

Victima reproduce chiar un fragment dintr-o discutie din 12 aprilie 1997, in care ii invedereaza iubitului sa nu o invinuiasca de infidelitate: "Romica, sa nu-mi reprosezi niciodata de ce ma culc cu altii, eu am vrut sa fiu femeia ta, dar tu...", iar el ii raspunde "Du-te si culca-te cu altii." Luni, 14 aprilie 1997, tanara consemneaza ca este la capatul rabdarii: "Salut! Este ora 13:00, doar am venit de la psihiatrie. Eu am iesit de acolo. M-am intalnit cu Romica, era cu o Dacie alba, nu am mai vazut cu cine era. L-am vazut doar pe el si pe Marius in spate. Radea. Romica mi-a spus, mai bine zis a zbierat dupa mine. A incetinit masina, a deschis usa si a inceput sa zbiere: "Fa, baga-mi-as (...), sa vezi ce bataie iti dau. Mai du-te la scoala unde ai treaba. Ne mai intalnim noi". In spatele meu, pe strada, era un baiat, se uita dupa mine, m-a facut de ras pe strada. Nici nu mai vreau sa-l vad. Nenorocitul, cum mi-a vorbit... nu mai pot trai. Doamne, te rog din tot sufletul, ia-ma, vreau sa vin la tine, sa-ti spun tot necazul meu, sa-ti spun Doamne tot ce am pe suflet, ca nu mai pot trai. Si-n momentul de fata plang si oftez din greu. Suspin, dar nu ma aude nimeni, nimeni nu ma aude, nimeni nu mai vrea sa-mi asculte sufletul; pentru ce as mai trai? Spune-mi Doamne!". A doua zi, marti 15 aprilie 1997, victima se intalneste cu Valentin Musat si cu Costel Ghita: "Am plecat la Nela, apoi in oras. M-am intalnit cu Cucu (n.r. - porecla lui Valentin Musat) si Costel. Am intrat cu ei in Fast Food. A mai venit si Ceardac (n.r. - porecla lui Costel Ghita) cu (...)".

Tanara de 19 ani tinea chiar si evidenta momentelor intime petrecute in compania lui Schwartz Romeo. In jurnalul personal, sunt enumerate 24 de zile in care cei doi au intretinut relatii sexuale, incepand cu 13 iulie 1996, pana la 31 martie 1997. In acest interval, Simona Preda a notat si o relatie intima avuta cu Mocanu Florin, fostul iubit, pe 31 decembrie 1996.

Schwartz Romeo: "Simona mi-a povestit despre relatiile ei cu alti barbati, un anume Mocanu Florin si un patron la care fusese angajata"

La politie, pe 10 iunie 1997, lui Schwartz Romeo i s-a cerut sa spuna ceea ce cunoaste in legatura cu relatiile dintre victima si Costel Ghita. Cu acea ocazie, Schwartz a declarat ca Simona Preda avea ganduri de sinucidere si ca i-a povestit de relatiile ei cu Mocanu Florin si cu un alt barbat: "Au fost cazuri cand afirma ca doreste sa se sinucida, deoarece nu are un prieten care sa tina la ea si are discutii cu parintii. Cunosc faptul ca Simona a avut o tentativa de sinucidere cand a vrut sa sara de pe podul Dragaica, fiind insa oprita de un anume Dan Naftan. Niciodata Simona nu mi-a spus faptul ca Costel Ghita ar fi prietenul ei, desi discutiile noastre erau sincere si ajunsesem la intimitati. Cu circa 3-4 zile inainte ca Simona sa se sinucida, mi-am dat seama ca intre Simona si Costel Ghita exista o anumita relatie, insa aceasta relatie nu mi s-a parut a fi de prietenie. (...) Fac inca o data precizarea ca in discutiile cu Simona, aceasta nu a amintit niciodata despre Costel Ghita, insa mi-a povestit despre relatiile ei cu alti barbati, un anume Mocanu Florin si de un patron la care fusese angajata. Consider ca Simona mi-ar fi spus despre o relatie a ei cu Costel Ghita, daca intre ei ar fi existat asa ceva".

Schwartz Romeo: "O apreciam ca fiind o fata cuminte si nu am auzit sa fi avut relatii cu alti baieti"

La Tribunalul Buzau, pe 25 august 1997, Schwartz a confirmat ca se culca cu Simona si, infirmand depozitia initiala, a declarat ca nu a auzit ca aceasta sa fi intretinut relatii si cu altii: "In primavara anului 1996, am cunoscut-o pe Simona Preda, de la vecina mea de bloc Mihalcea Roxana. Am aflat ca Simona locuieste in cartierul Brosteni si era eleva la Liceul Economic – curs seral. M-am imprietenit cu Simona si o asteptam cand iesea de la scoala sau o duceam cu masina la scoala. Am ajuns la intimitate si intretineam raporturi sexuale cu ea. O apreciam ca fiind o fata cuminte si nu am auzit sa fi avut relatii cu alti baieti. In vara anului 1996, Simona mi-a spus ca ar fi mers la medicul ginecolog si ca i-a spus ca ar fi gravida. Era suparata si mi-a spus ca in situatia in care se intampla ceva se sinucide".

Martorul Niculae Chiriazi confirma ca Valentin Musat i-a propus-o pe victima pentru a intretine relatii sexuale cu ea si i-a sustras 70.000 de lei

Chiriazi Neculai, la 30 octombrie 1997, a declarat la Parchetul de pe langa Tribunalul Buzau ca, la propunerea lui Valentin Musat, a vrut sa se culce cu victima: "Intr-o zi pe la jumatatea lunii aprilie 1997, m-am intalnit la un bar din cartierul Dorobanti cu Valentin Musat, care era impreuna cu o fata si cu alti baieti. In discutiile cu el am convenit sa vina la locuinta mea sa mancam si sa bem ceva. Am cumparat mezeluri si o sticla de Garone, iar intre timp a mai aparut o fata. Am plecat la locuinta mea, si in apartament am intrat eu, Valentin Musat si cele doua fete, una mai inalta si blonda, iar alta mai mica de statura si slabuta. Au mai venit inca doi baieti care au mancat si au baut ceva, apoi au plecat. Cand am ramas impreuna cu Valentin Musat si cu cele doua fete, acesta mi-a spus ca pot sa ma cult cu una din fete. Valentin Musat si cu fata mai mica au acoperit fereastra cu o patura. M-am dezbracat in chilot, iar cealalta fata s-a dezbracat tot in chilot si ne-am asezat in pat. Valentin Musat discuta cu cealalta fata si am inteles ca ar fi vrut sa se culce cu ea, dar fata a refuzat. Am stat cu fata in pat aproximativ 5 minute, dar nu am intretinut raport sexual cu ea. Precizez ca fata cu care stateam in pat mi-a spus in soapta ca nu trebuie sa intretina raport sexual, intrucat Valentin Musat este gelos. Mi-a promis ca o sa vina ea pe la mine alta data. Ne-am ridicat din pat si ne-am imbracat. Au plecat din apartament, si eu i-am condus pana la usa. Dupa plecarea acestora, am bagat mana in buzunarul de la pantaloni si am observat ca-mi lipsesc banii din buzunar. Avusesem in buzunar suma de 70.000 lei, in bancnote de 10.000 lei. (...) Am fost ascultat la organele de politie, si cu acea ocazie am relatat exact cum s-au petrecut lucrurile, respectiv ca as fi stat in pat cu acea fata, care am auzit ulterior ca se numeste Simona. Eu nu voiam sa spun de suma de bani furata, dar la politie se afla si Valentin Musat, care in prezenta mea a recunoscut la ofiterul anchetator ca mi-a sustras din buzunar suma de 70.000 lei."

In depozitia initiala, la 11 iunie 1997, Chiriazi Neculai declarase la politie ca, in ziua de 19 aprilie 1997, i-a imprumutat lui Valentin Musat cei 70.000 de lei. Si cu acea ocazie, a sustinut ca nu a intretinut raporturi sexuale cu Simona Preda, intrucat "Cucu" i-ar fi spus ca tanara este prietena lui.

Un exemplu ca declaratiile ar fi trebuit sa fie luate cu multa rezerva il constituie depozitia concubinei lui Marius Turcu, Fulga Mariana, una dintre cele opt persoane prezente in garsoniera lui Marius Turcu in seara ce a precedat moartea tinerei:

"Sunt concubina lui Marius Turcu. Nu mentin declaratia data anterior, pentru ca am fost amenintata de Cucu (Musat V.). Eu am vazut un moment in care inculpatul Musat a lovit victima, i-a cerut sa se aseze in genunchi, etc., victima nu a acceptat. La sfarsit, cand s-a hotarat plecarea, Musat a chemat-o din nou pe victima, i-a cerut acelasi lucru, am auzit zgomote, respectiv lovituri de palme. Cand a iesit din baie dupa incidentul cu Musat, victima era tulburata. Inculpatul Musat mi-a spus la politie ce sa declar cu amenintarea ca o sa puna tiganii sa ma taie. Acest lucru se intampla de fiecare data cand mergem la politie. Partile au stat de la 4 pana la 7 dimineata si au discutat. Mie mi s-a cerut doua tigari si o sticla cu apa de Turcu si Simona".

Iata ce a declarat chiar Valentin Musat, la Tribunalul Buzau, pe 7 mai 2002: "Recunosc ca in timpul distractiei ce a avut loc in casa lui Turcu Marius, eu intr-adevar am pus-o in genunchi si sa "latre la penis". (...) In masina a spus pana la podul Maracineni ca nu vrea sa se duca acasa si sa nu-i spunem lui Schwartz Romeo ce s-a intamplat cu ea, adica ca ar fi fost la discoteca cu mine. (...) Stiind-o ca este o femeie care s-a dus cu alti barbati, am considerat ca este normal "sa ma pupe pe penis".

Valentin Musat, condamnat la 5 ani de inchisoare pentru talharie in acelasi dosar, a vandut cerceii luati de la victima, in aceeasi zi de 20 aprilie 1997

Un alt aspect retinut de anchetatori in sprijinul acreditarii ideii sinuciderii il constituie dificultatile pe care Simona Preda le intampina in returnarea sumelor de bani pe care le imprumutase prin amanetarea unor bijuterii. Instanta a retinut, in baza unor contracte de amanet, ca in momentul decesului, tanara era stresata ca avea de recuperat patru obiecte de aur. In aceste conditii, tanara a ramas si fara cerceii pe care ii purta in dimineata tragicului incident. Procurorul Aurelian Iana i-a luat Georgetei Toma, pe 9 iulie 1997, o declaratie, nesemnata, intrucat martora nu stia carte, din care reiese ca Valentin Musat i-a vandut cerceii luati de la victima chiar in ziua de 20 aprilie 1997: "In ziua de 20 aprilie 1997, in jurul orei 14:00, a strigat la poarta casei mele inculpatul Musat Valentin (...), pe care eu il stiam cu numele de Cucu, mi-a oferit spre vanzare o pereche de cercei din aur in greutate de aproximativ 2 grame. (...) A spus ca sunt ai fiicei sale, dar are nevoie de bani si din acest motiv vrea sa-i vanda (...). Mi-a spus ca imi vinde cerceii cu suma de 150.000 lei. (...) Am luat cerceii de la Musat Valentin si i-am dat 100.000 lei, urmand ca restul de 50.000 lei sa-i dau in urmatoarele 2-3 zile".

*Cititi aici documente procurate de Costel Ghita dupa eliberare, inscrisuri oficiale noi care sustin cererea de revizuire

*Cititi aici decizia ICCJ din 2001, din primul ciclu procesual, prin care instanta suprema a cerut completarea urmaririi penale

*Cititi aici hotararea definitiva de condamnare a lui Costel Ghita (decizia nr. 3.589/2003 a ICCJ)

*Cititi aici raportul de necropsie si procesul verbal de constatare, impreuna cu plansele foto

*Cititi aici declaratii de martor (I)

*Cititi aici declaratii de martor (II)

*Cititi aici cele doua rechizitorii