Redactia Lumeajustitiei.ro continua serialul despre ingineriile cu bani fictivi de la BRD, prin care un grup de functionari din interiorul Grupului Dorobanti, condus in perioada ingineriilor bancare (2009-2010) de Dana Bajescu, a produs o gaura de peste 53 milioane de euro Bancii Romane de Dezvoltare - BRD Groupe Societe Generale. Daca pana in prezent am vorbit la modul general despre ingineriile cu bani fictivi, prin sapte clienti-sageata, adusi la Grupul Dorobanti al BRD de catre afaceristul Cristian Relu Aparaschivei - iar lumea a inteles in mare cum primeau clientii-sageata credite de cate 3.000.000 euro, fara sa aiba una de un leu in buzunar - prezentam in continuare reteta detaliata pas cu pas a ingineriilor cu bani fictivi, pastorite de fostele sefe ale BRD Dana Bajescu (sefa Grupului Dorobanti) si Alice Monac (sefa Agentiei Europa), care dupa ce au facut ce au facut la ele in ograda, incearca sa arunce toata vina pe conducerea BRD.

Studiu de caz: Creditul politistului Ionut Victor Nicoresteanu de “nevoi personale” de 3 milioane euro

In data de 10.12.2009, clientul-sageata Ionut Victor Nicoresteanu, din Bucuresti, politist, absolvent al Academiei de Politie, pe atunci angajat la Serviciul Protocol din Ministerul de Interne, a fost adus de afaceristul Cristian Relu Aparaschivei, la Agentia Europa (condusa de directoarea Alice Monac), agentie din cadrul Grupului Dorobanti a BRD (condusa de Dana Bajescu, cumnata lui Alice Monac) ca sa primeasca un credit de 3.000.000 euro.

Ionut Nicoresteanu a fost convins sa-l ajute pe Aparaschivei si datorita faptului ca mama sefului sau, Coconete, procedase la fel cu putin timp inainte, luand fara nicio dificultate un credit de 3.000.000 euro.

Cele doua directoare de grup si agentie, Bajescu si Monac, cumnate, devenisera experte in acordarea de credite de cate 3.000.000 euro unor clienti-sageata care nu aveau sub nicio forma posibilitati financiare de o asemenea anvergura. Acesti clienti-sageata erau adusi la banca de omul lor de incredere - afaceristul Cristian Relu Aparaschivei (sotul unei judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti), personaj cheie, spre care se dirija grosul banilor obtinuti.

Recapitulam inainte de a prezenta schema concreta, ca pentru contractarea unui credit de valori mari de 3.000.000 euro, clientul trebuia obligatoriu:

-sa aduca garantii serioase, corect evaluate, cu valori mai mari de 3.000.000 euro;

-sa depuna anticipat intr-un cont la BRD, din surse proprii, cu titlu de garantie 10% din valoarea creditului (din care sa se asigure castigul bancii vreme de un an);

-sa fie beneficiarul real al creditului;

In declaratia data procurorilor DIICOT in 2015, politistul Ionut Victor Nicoresteanu a relatat ca a fost adus la sediul bancii in fata directoarei Agentiei Europa, Alice Monac si a consilierei de credit Ileana Corina Vlasceanu, care i-au intocmit contractul de credit, el nefacand decat sa dea buletinul.

Martorul denuntator Nicoresteanu a precizat in fata procurorului DIICOT: “Numita Monac ne-a spus ca pentru a putea contracta suma dorita, trebuie sa am in cont o suma de 245.000 euro. Spunandu-i ca eu nu detin o asemenea suma si nici numitul Aparaschivei nezicand ceva in context, tot ea a spus ca va da banca aceasta suma, intocmind in acest sens doua ordine, respectiv unul de plata, prin care banca imi vira suma si unul de incasare, prin care eu o reviram in cont. Nu am inteles nici atunci si nici acum aceste din urma operatiuni” (…) ”din cate retin, banii – obiect al contractului de credit bancar au fost virati in contul meu deschis la aceasta banca inainte de constituirea ipotecii si chiar inainte de cumpararea terenului pe numele meu. Numitul Aparaschivei m-a anuntat ca suma de euro a fost virata in contul respectiv. De altfel, el m-a cautat si mi-a dat sa semnez un ordin de plata prin care sa virez suma de 2.700.000 euro intr-un cont al sau detinut in Monaco. In context, mentionez ca nu stiu de ce s-a virat doar 2.700.00 si nu toata suma de 3.000.000 euro, dar asa a venit numitul Aparaschivei cu ordinul de plata gata completat, eu doar semnandu-l...”

Deci iata cum martorul-denuntator a relatat ca s-a prezentat fara niciun ban la banca (nu avea garantia de 245.000 euro), dar ca banii i i-a dat banca (Alice Monac aparea foarte generoasa cu banii institutiei la care lucra), iar creditul de 3.000.000 euro i-a intrat in cont inainte sa se perfecteze actele de ipoteca.

Hai sa comparam relatarile lui Nicoresteanu cu realitatea scriptica de la Agentia Europa, ca sa vedem cat de grave apar lucrurile:

Sintetic, ingineria creditului de 3.000.000 euro se petrecea intr-o singura zi, in cazul Nicoresteanu in data de 10.12.2009:

-Dana Bajescu, directoarea Grupului BRD Dorobanti, obtinea de la Comitetul de Credite din Centrala BRD aprobarea de principiu pentru acordarea creditului de valori mari, pe baza unei fise inselatoare, speculand vulnerabilitatea procedurii BRD. In fisa sintetica se mintea ca onor clientul indeplinea toate cerintele de creditare (garantii imobiliare, garantii de 10% etc);

-clientul-sageata era adus de urgenta la sediul Agentiei Europa, de catre afaceristul Cristian Relu Aparaschivei, care era pe mana cu grupul de functionare al bancii;

-intrucat clientul-sageata nu avea 249.000 euro, ca sa-i depuna drept garantie, din propriile resurse, si nici alti 30.000 euro - comisonul bancii, asa cum stipula norma de credit, se opera o depunere fictiva (contabila) de 279.000 euro in numele si in contul clientului, de catre angajatele BRD (formularul de depunere de numerar era completat de angajatele bancii). Cand spunem depunere fictiva, se intelege ca nu s-a platit niciun ban fizic la casieria unitatii, ci suma era generata electronic in calculatorul agentiei in contul clientului si validata informatic, pe baza formularului de depunere de numerar – (vezi facsimil1)

-se constituia depozit colateral client de 249.000 euro din depunerea fictiva care reprezenta garantia (reamintim ca din acesti bani, conform normelor bancare, trebuia sa se plateasca dobanzile si comisioanele bancii timp de un an);

- din cei 279.000 euro, se mai consemnau fictiv alti 30.000 euro, cu titlu de comision bancar, care se consemnau in contul clientului;

-clientul-sageata ajungea astfel sa apara pe extrasul de cont cu 279.000 euro in cont, desi el venise la banca fara o letcaie in buzunar – (vezi facsimil 2)

Se pune intrebarea fireasca cum era posibil ca banii sa fie inregistrati in caserie fictiv si totusi banii sa nu existe fizic si tot acesti bani in suma foarte mare sa fie in contul clientului (pe credit), iar ei chiar sa nu existe fizic?!?

Atunci cand se introduc sumele in calculator/contabilitate (ex: 279.000 euro), calculatorul nu detecteaza daca banii sunt fizic in caserie. Totul depinde de persoanele care initiaza, opereaza si valideaza respectivele sume in calculator. Daca exista un lant de angajati intelesi intre ei, casiera – consiliera de clientela – directoare – client, frauda este executata (suma fiind initiata, “depusa” si validata ca si cum ar exista).

Ora 14.47 - Din cei 279.000 euro bani fictivi, angajatele Agentiei Europa au constituit, la ora 14.47, un depozit de 249.000 euro, ce a fost virat in contul de depozit al clientului RO30 BRDE 445 SA 8227248 450. Dintr-o suma depusa fictiv nu poti constitui decat un depozit tot fictiv.

Uitati ce indica extrasul de cont: 249.000 euro au fost debitati din contul curent al clientului (SV) si au fost creditati in contul de depozit (SA) al clientului. Totul este fictiv – (vezi facsimil 3)

Contul de mai sus este contul de depozit al lui Nicoresteanu si il puteti identifica dupa continul letric SA din interiorul contului (RO30…) care inseamna depozit. Continutul letric SV al unui cont inseamna cont curent. Deci SA inseamna depozit, iar SV cont curent...

Tot la ora 14.47, functionarele Agentiei Europa au debitat contul curent SV al clientului cu 30.000 de euro. Adica banca cica isi incasa comisionul tot din bani fictivi… comision fictiv – (vezi facsimil 4)

Apoi, intre orele 14.47 si 16.51, ale aceleiasi zile de 10.12.2009, dupa ce chipurile se “verificasera” operatiunile de mai sus, desi totul era fictiv, se procesau urmatoarele:

-se semna Contractul de Garantie (care era intocmit la Grupul Dorobanti, dar semnat in Agentia Europa), in care se prevedea expres, sub semnatura, ca cei 249.000 euro sunt adusi in mod real de client, din resursele proprii, si depusi in banca in contul de depozit - (vezi facsimil 5)

-se semna Contractul de Credit care includea si partea cu garantiile depuse de 249.000 euro, plus bunurile imobile depuse sub gaj (evaluate la peste 4 milioane euro), ce au fost ipotecate in favoarea bancii - (vezi facsimil 6)

Urmare a faptului ca politistul Nicoresteanu aparea cu o garantie imobiliara lichida evaluata la peste 4 milioane de euro si pentru faptul ca “depusese“ cei 279.000 de euro din banii proprii, (isi “onorase“ comisionul catre banca de 30.000 euro, si “constituise” depozitul de 249.000 euro din care urmau sa se traga lunar dobanzile bancii timp de un an de zile)… precum si in baza contractului de credit si contractului de garantie “legal si corect intocmit“, care prevedea ca toate conditiile sunt indeplinite, Grupul Dorobanti al BRD condus de Dana Bajescu a acordat creditul de 3.000.000 euro.

-La ora 16.51 s-a virat in contul clientului Nicoresteanu suma de 3.000.000 euro, cu titlu: transfer din linie de credit - (vezi facsimil 7)

Dar procedura inca nu era terminata, deoarece la sfarsitul zilei se facea reconcilierea casieriei si trebuiau sa se regaseasca in casierie si suma de 279.000 euro ce fusese inregistrata ca depusa fizic la ghiseu (si care in realitate nu exista in seiful casieriei). Cum s-a procedat pentru a nu fi descoperit minusul fizic din caserie de 279.000 de euro sau plusul contabil de 279.000 euro?!

EXPLICATIA TEORETICA este urmata de DEMONSTRATIA EFECTIVA

Pentru necunoscatorii de contabilitate si casierii explicam de ce spunem ca este un minus de casierie de 279.000 sau un plus contabil de 279.000 euro. In cazul verificarilor de casierie se compara banii fizici din casierie cu banii scriptici din calculator (contabilitate). Cum in calculator (contabilitate) apareau 279.000 euro “depusi”, iar in casierie acesti bani nu existau, insemna ca era un minus in casieria de 279.000 euro in raport cu contabilitatea casieriei (control: scriptic cu fizic) sau un plus contabil fata de casieria fizica.

Cum se putea stinge minusul de casierie (plusul de contabilitate)?

Singura modalitate ca acest minus de casierie si plus de contabilitate sa nu apara era ca in calculator (contabilitate) functionarii sa procedeze la o operatiune de stingere a depunerii de 279.000 euro. Stingerea insemna executarea unei noi operatiuni inverse depunerii, adica de retragere, si tot fictiva (cu o suma egala sau mai mare decat suma depusa intial fictiv).

Functionarii aveau conceptia creionata perfect. Pentru Nicoresteanu o prezentau ca si cum ar fi fost efectuata de dansul din credit, adica ca si cum Nicoresteanu ar fi retras bani din creditul acordat.

Pentru necunoscatori: de ce trebuia sa se faca o retragere cu o suma egala sau mai mare in aceeasi zi? Care este explicatia, si de ce din credit? Casieria unei agentii/ banci are tot timpul un sold (pe plus din care se dau bani clientilor) si la care in exemplul nostru, la soldul de la ora 14.47 s-a adaugat suma de 279.000 euro depusa contabil (fictiv). Ca atare, daca ulterior la ora 17.02 se scotea contabil (fictiv) suma de 279.000 euro, in contabilitate se anula depunerea (fictiva) de 279.000 euro, iar ce depasea 279.000 euro, era o suma ce era scoasa efectiv in cash din creditul clientului.

In exemplul nostru exista oficial o retragere de 280.000 euro, ceea ce inseamna ca 279.000 euro au fost operati si retrasi fictiv, iar 1.000 euro au fost scosi efectiv (fizic) din casierie si din creditul clientului Nicoresteanu. Retragerea se facea din credit pentru ca trebuia operat pe contul curent al clientului unde se varsase suma de 3.000.000 ca si credit.

Uitati cum au procedat personajele din Grupul Dorobanti pentru anularea minusului din casierie sau plusului din contabilitate, respectiv stingerea ingineriei cu bani fictivi: au completat in aceeasi zi olograf un document de retragere a sumei de 280.000 de euro - (vezi facsimil 8)

-asadar, pentru reconcilierea casieriei, inainte de inchiderea programului de lucru din data de 10.12.2009, s-a operat o retragere de numerar fictiva a sumei de 280.000 euro, pentru ca sa se rezolve problema plusului de bani fizici care aparea in casierie. Nu uitati de declaratia lui Nicoresteanu ca el nu a atins niciun ban si ca a fost pus in aceeasi zi sa semneze o depunere, dar si o retragere!!!

-ora 17.02: retragerea informatica de 280.000 euro a fost generata in contabilitatea si informatica BRD. Ora si toate elementele de control (agentie, suma, cont, etc) sunt ilustrate in extrasul de cont din facsimilul urmator - (vezi facsimil 9)

Prin aceasta retragere functionarii BRD inchideau procedura paralel bancara a ingineriei cu bani fictivi, si stergeau toate urmele, in asa fel incat nici mama controlului sa nu mai poata dibui ingineria. Practic asa cum am explicat mai sus cei 279.000 de euro erau bani retrasi fictiv, iar diferenta de 1.000 euro efectiv fizic din caserie. (280.000 = 279.000 + 1.000)

Mai jos puteti sa vedeti intreaga cronologie a operatiunilor derulate pe extrasul contului curent al clientului Nicoresteanu - (vezi facsimil 10 si 11)

Ca atare, de la orele 17.02 ale zilei de 10.12.2009, combinatia cu bani fictivi era incheiata si ascunsa. Toata lumea rasufla usurata. Frauda cu fictivitati disparea in scripte, iar banii clientului-sageata zburau direct la afaceristul Cristian Relu Aparaschivei in conturi ori erau scosi de functionarele bancii, numai ei stiau cum.

Nu veti vedea in nicio banca din Romania un credit de o asemenea valoare inalta, acordat intr-o singura zi unui client, care recunoaste ca a venit la banca doar cu buletinul.

V-ati pus intrebarea de ce era vital ca toata operatiunea sa se faca intr-o singura zi? Pentru ca numai asa se putea ascunde in contabilitatea bancii, la finalul zilei, intreaga inginerie! Altfel ar fi tipat alarmele celor de la control in banca!

V-am prezentat asadar, prin cazul Nicoresteanu, ingineria-sablon folosita in cazul celor sapte clienti-sageata, adusi de afaceristul Cristian Relu Aparaschivei la Agentia Europa – din Grupul Dorobanti al BRD, prin care aceasta banca a fost sifonata cu 19,1 milioane euro in perioada 2009-2010. Cei din BRD s-au prins ca le zboara banii din conturi abia dupa mai bine de un an de la acordarea fiecarui din cele sapte credite, cand acestea au devenit scadente si “neperformante”. Si nici azi nu avem convingerea ca cei din BRD s-au prins de inginerie.

Uluitoarea declaratie a fostei directoare a Agentiei Europa: “Trebuia sa respect indicatiile sefei mele Dana Bajescu!”

Procurorii DIICOT, sesizati de BRD si unii clienti-sageata, care si-au dat seama ca au fost inselati de afaceristul Cristian Aparaschivei, dorm pe ei din 2013 cand au constituit dosarul si pana in prezent. Actualul procuror de caz, Adrian Petre Todoran, pare sa nu fie prea interesat desi deja are toate indiciile: declaratiile tuturor celor sapte clienti-sageata, care au marturisit si denuntat invariabil ca nu au atins niciun ban si nu au venit cu niocio resursa proprie. Vom reveni curand cu aceste declaratii absolut uluitoare!

In Ordonanta DIICOT din 16 aprilie 2018, cu toate ca procurorul Adrian Petre Todoran dispunea de toate informatiile legate de banii fictivi, asemeni si de informatiile privitoare la contractele de credit false ca si la contractele de garantie false, care au generat acordarea frauduloasa a creditelor, acesta nu a gasit timpul necesar sa le exploateze, dimpotriva. Opinam ca este o situatie deosebit de grava, deoarece astfel de inginerii financiare, tip unicat, nedevoalate la timp pot exploda si afecta grav sistemul bancar romanesc.

Incheiem prezentul material cu fragmente din declaratia hilara data la audieri de sefa Agentiei Europa Alice Monac. Comparati declaratiile lui Monac, cu clauzele scrise in contractele prezentate in facsmil. Imaginati-va ca Alice Monac, cumnata sefei sale Dana Bajescu, sefa Grupului Dorobanti a BRD, a justificat in mod penibil procurorilor faza cu plata aportului (cash-ul colateral) pe care clientii trebuia sa-i depuna din resurse proprii. Cica daca banii trebuiau adusi in numerar era mare nenorocire ca se intarzia si era prea mult de munca. Important in toata aceasta ecuatie este ca Alice Monac a pasat responsabilitatea pe cumnata si sefa ei Dana Bajescu, aratand ca nu a facut decat sa-i respecte indicatiile, chiar si atunci cand ii semnala probleme cu evaluatorii imobilelor depuse drept garantie:

(va urma)

*Cititi aici BLACK HOLE LA BRD (I)

*Cititi aici BLACK HOLE LA BRD (II)