Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate solicitarea inaintata Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre procurorul militar colonel magistrat Gheorghe Caloian (seful Sectiei judiciare din Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel), privind stramutarea la o curte de apel civila a dosarului in care trebuie sa fie solutionata contestatia in anulare formulata fata de decizia prin care judecatorii Constantin Udrea (foto 1) si Radu Stancu, de la Curtea Militara de Apel, au stabilit ilegalitatea Protocolului SRI-PICCJ din 2009 (click aici pentru a citi).

---

Marti, 6 noiembrie 2018, completul format din judecatorii Oana Burnel (presedinte), Stefan Pistol si Cristina Geanina Arghir de la ICCJ au respins cererea ca nefondata. Iata minuta instantei supreme:

“Respinge, ca nefondata, cererea formulata de Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti privind stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr. 27/81/2018 al Curtii Militare de Apel Bucuresti. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 06 noiembrie 2018”.

Oricat ar parea de bizar, procurorul reclama ca cei doi judecatori “au fost impartiali” in pronuntarea deciziei de achitare. Sintagma gresita este reluata in text, chiar daca in forma “suspiciune rezonabila privind impartialitatea”. Mai mult, procurorul Caloian isi intemeiaza acuzatia privind lipsa de impartialitate a judecatorului Udrea pe mai multe articole din Lumea Justitiei despre criticile formulate de acesta la adresa protocoalelor secrete.

Precizam ca judecatorul Constantin Udrea a formulat o declaratie de abtinere. Aceasta a fost initial respinsa de judecatorii Victor Chitu (presedintele Curtii Militare de Apel) si Cezarian Buga, pe 12 septembrie 2018, dar in cele din urma admisa, pe 1 noiembrie (click aici pentru a citi). In acest context, alt motiv cel putin ciudat invocat de catre colonelul Gheorghe Caloian in sensul admiterii cererii de stramutare se refera la faptul ca respingerea initiala ar avea legatura cu un dosar penal in care fusese cercetat judecatorul Victor Chitu pentru lovire si alte violente, dosar clasat fata de magistrat, dar continuat cu privire la fratele acestuia, Mihail, cu declinarea catre o instanta civila.

Alt argument folosit de procuror impotriva judecatorului Chitu este ca acesta a fost co-semnatar al Declaratiei de la Suceava, prin care sefii tuturor celor 16 curti de apel din Romania si-au exprimat revolta fata de protocoalele incheiate de PICCJ cu SRI (click aici pentru a citi).

Nu in ultimul rand, procurorul Caloian argumenteaza ca, potrivit noii forme a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (intrata in vigoare prin Legea nr. 207/2018), completurile de apel trebuie sa fie compuse din trei, nu din doi judecatori. Precizam ca solicitarea de stramutare a fost inaintata Inaltei Curti la data de 15 octombrie 2018. Fata de acest aspect, avocatul Alexandru Lele (foto 2), din Baroul Mehedinti, care il apara pe jandarmul Marin Groza Cantemir, a argumentat la termenul de marti, 6 noiembrie 2018, ca intre timp Legea 207/2018 a fost la randul ei modificata prin OUG nr. 92/2018, intrata in vigoare pe 16 octombrie 2018. Ordonanta de urgenta prevede ca noile prevederi legate de completurile de apel “se aplica apelurilor formulate in procese pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2020”.

Totodata, in sedinta de judecata de marti, 6 noiembrie 2018, avocatul Lele a argumentat ca "parchetul nu a adus nicio dovada cu privire la lipsa impartialitatii judecatorilor", motivele scrise si sustinerile orale (ale procuroarei de sedinta) fiind "simple alegatii". In plus, Alexandru Lele a afirmat ca inculpatul, prin faptul ca este un simplu plutonier-major, nu poate induce o stare de temere asupra unor magistrati-colonei.

Iata textul solicitarii de stramutare a cauzei:

“Prin decizia nr. 35/12.07.2018, pronuntata in dosarul cu nr. 1/81/2018 al Curtii Militare de Apel Bucuresti, in apel, a fost achitat inculpatul plt. maj. Groza Cantemir Marin din cadrul IJJ Bihor, sub aspectul infractiunii de luare de mita, in forma continuata, prev. de art. 289 din C. pen., cu aplicarea dispozitiilor art. 35 din C. pen.).

Impotriva acestei hotarari a fost exercitata calea de atac extraordinara a contestatiei in anulare pentru faptul ca cei doi membri ai completului de judecata, judecatorii militari col. Udrea Constantin si col. Stancu Radu au fost impartiali la momentul pronuntarii hotararii, imprejurare care constituie cazul de contestatie in anulare prev. de art. 426 alin. (1), lit. d), teza a II-a, raportata la art. 64 lit. f) din Codul de procedura penala.

In esenta, s-a contestat impartialitatea judecatorului Udrea Constantin, care s-a exprimat public in mod critic cu privire la 'protocoalele incheiate intre PICCJ si SRI', iar ulterior in hotararea, ce este atacata in contestatie in anulare, acesta sa-si intemeieze motivarea solutiei de achitare tocmai pe pretinsa utilizare a acestor 'protocoale' in instrumentarea cauzei in faza de urmarire penala de catre procurorul militar.

Contestatia in anulare a fost inregistrata cu nr. 27/81/2018 si a fost repartizata spre solutionare completului C3A format din judecatorii militari, general lt. magistrat Buga Cezarian si colonel magistrat Udrea Constantin.

Colonel magistrat Udrea Constantin a formulat cerere de abtinere, invocand cazul prevazut de art. 64 alin. 3 din Codul de procedura penala: 'judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac'.

Prin incheierea din data de 12.09.2018, pronuntata in dosarul nr. 27/81/2018, completul de judecata format din judecatorii militari, colonel magistrat Chitu Victor si general lt. magistrat Buga Cezarian de la Curtea Militara de Apel Bucuresti, a dispus respingerea ca nefondata a declaratiei de abtinere formulate de judecatorul militar, colonel magistrat Udrea Constantin in cauza cu nr. 27/81/2018, sustinand, in esenta, ca judecatorul care a pronuntat o hotarare definitiva este competent sa judece contestatia in anulare in faza admisibilitatii in principiu cand nu are loc o judecata in fond a cauzei, ci numai o examinare a indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru admiterea cererii.

Avand in vedere aceste premise, infatisam urmatoarele aspecte de circumstantiere a conditiilor de ordin procedural in care se judeca aceasta contestatie in anulare la Curtea Militara de Apel Bucuresti:

- In prezent, Curtea Militara de Apel Bucuresti este incadrata cu urmatorii 3 judecatori militari: colonel magistrat Chitu Victor (presedinte), general lt. magistrat Buga Cezarian si colonel magistrat Udrea Constantin.

- Desi, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 207/2018, respectiv din data de 23 iulie 2018, judecarea apelurilor (inclusiv a contestatiilor in anulare cu privire la acestea) se face in complet de 3 judecatori (art. IV din Legea nr. 207/2018), in prezenta cauza privind contestatia in anulare, inaintata la data de 14 august 2018 si inregistrata cu nr. 27/81/2018, a fost stabilit un complet de 2 judecatori militari, dintre care unul vizat in mod direct sub aspectul incompatibilitatii (judecatorul colonel Udrea Constantin).

- Dispozitiile art. 68 alin. (2) din C. pr. pen. prevad ca cererea de abtinere a unui judecator care face parte din completul de judecata se solutioneaza de un alt complet de judecata, in principiu, completul cu numarul imediat urmator care judeca in aceeasi materie. Din practica se mai retine ca in ipoteza in care abtinerea vizeaza numai unul / o parte dintre membrii completului, abtinerea se judeca si de un complet format din acei membri ai completului original care nu sunt vizati si din alti / alt judecator/i, conform planificarii instantei.

- Completul constituit pentru solutionarea cererii de abtinere din prezentul caz, format din singurii judecatori militari care au ramas in compunerea Curtii Militare de Apel Bucuresti, colonel magistrat Chitu Victor si general lt. magistrat Buga Cezarian, prin incheierea din 12.09.2018 au dispus respingerea cererii de abtinere a colonelului magistrat Udrea Constantin, nesocotind astfel dispozitiile art. 64 alin. (3) din C. pr. pen., care prevad ca judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac (fara a distinge daca este ordinara sau extraordinara).

- Din motivarea incheierii prin care a fost respinsa aceasta cerere de abtinere se retine, in principiu, ca judecatorul militar Udrea Constantin nu se afla in situatia prevazuta de art. 64 alin. (3) din C. pr. Pen., intrucat trebuie sa se pronunte mai intai cu privire la admiterea in principiu, prev. de art. 431 alin. (2) C. pr. pen., nu si la judecarea in fond a contestatiei in anulare. In consecinta, situatia nu il impiedica sa stabileasca masuri in faza procesuala a admiterii in principiu cand parerea lui deja formata in apel nu are efecte juridice. Numai dupa eventuala depasire a fazei procesuale a admiterii in principiu s-ar putea pune in discutie incompatibilitatea magistratului care ar urma sa se pronunte pe fond. Pe de alta parte, in motivarea respingerii declaratiei de abtinere a fost aratat si faptul ca judecatorul militar Udrea Constantin nu a indicat vreun motiv concret al abtinerii, ci doar dispozitia legala de la art. 64 alin. (3) din C. pr. pen. Si a indicat faptul ca Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, in calitate de contestatar, sustine ca se afla intr-o situatie de incompatibilitate. In aceeasi motivare se arata ca este posibil ca declaratia de abtinere sa fie motivata, dar este prematur formulata.

- In ce priveste incompatibilitatea prevazute de art. 64 alin. (3) din C. pr. pen., mai sus aratata, cu referire inclusiv la faza admisibilitatii / inadmisibilitatii contestatiei in anulare, exista o Minuta a intalnirii dintre reprezentantii CSM, presedintii sectiilor penale de la ICCJ si Curtea de Apel Bucuresti din zilele de 27 si 28 noiembrie 2014, in care, cu caracter de indrumare a practicii judiciare, s-a stabilit ca interpretarea art. 64 alin. (3) din C. pr. pen. Trebuie sa se faca in sensul in care judecatorul este incompatibil sa judece contestatia in anulare, fara a distinge intre fazele acesteia.

- In doctrina de specialitate, opinia specialistilor este, de asemenea, in favoarea interpretarii textului de lege mai sus amintit, in sensul ca 'judecatorul care a judecat un apel nu poate participa la judecata unei contestatii in anulare, impotriva acestei hotarari, indiferent de motivul invocat'. (A se vedea M. Udroiu, 'Procedura penala. Partea generala', (…)).

- De altfel, dintr-o alta perspectiva a analizei am putea sa apreciem ca niciunul dintre cei doi judecatori care au participat la judecarea cererii de abtinere a judecatorului Udrea Constantin nu si-ar fi dorit sa admita cererea, intrucat oricare dintre ei ar fi putut sa fie urmatorul judecator desemnat sa participe la judecare acestei cauze.

Modul in care a fost solutionata aceasta declaratie de admitere are o insemnatate aparte in justificarea cererii de stramutare a cauzei. Singurii judecatori din compunerea acestei instante de apel, cu exceptia celui care a facut declaratia de abtinere, au dispus ca judecatorul militar Udrea Constantin sa judece o cauza care priveste incompatibilitatea propriei persoane, fapt care nu numai ca incalca dispozitiile legale mai sus amintite si practica judiciara, dar ea nesocoteste un elementar bun-simt juridic. Practic, judecatorul militar Udrea Constantin are posibilitatea de a dispune respingerea contestatiei in anulare care priveste incompatibilitatea propriei persoane, ca inadmisibila, chiar in mod netemeinic, iar solutia este lipsita de cai de atac. Asadar, motivarea celor doi judecatori militari, pe langa faptul ca 'adauga la lege', neexistand o dispozitie legala care sa distinga cu privire la cazurile de incompatibilitate pe etape sau pe faze procesuale, omite cu buna stiinta constatarea unui conflict de interese al celui in cauza: exista un interes evident al judecatorului ca o contestatie in anulare ce priveste propria incompatibilitatea sa nu se judece pe fond, cu atat mai mult cu cat respingerea ei ca inadmisibila nu este supusa niciunei cai de atac.

Pe de alta parte, chiar daca completul de judecata mai cuprinde un judecator militar, pe generalul lt. magistrat Buga Cezarian, dupa modul cum acesta a judecat cererea de abtinere alaturi de colegul sau, judecatorul militar colonel magistrat Chitu Victor, exista o suspiciune rezonabila privind o coniventa a celor trei judecatori militari cu privire la solutionarea acestei contestatii in anulare si implicit o afectare a impartialitatii tuturor celor 3 judecatori militari de la Curtea Militara de Apel.

Distinct de aspectele strict procedurale mai sus invocate, in sustinerea argumentelor prevazute de textul de lege de la art. 71 din C. pr. pen., invocam si faptul ca anumite imprejurari ale cauzei ce face obiectul contestatiei in anulare intrezaresc o suspiciune rezonabila privind impartialitatea judecatorilor de la Curtea Militara de Apel Bucuresti. In ultimii ani, a devenit de notorietate faptul ca mai multi judecatori militari de la aceasta instanta au inaintat plangeri penale si sesizari la Inspectia Judiciara, unii impotriva altora si invers (aspecte ce pot fi verificate la institutiile respective, inclusiv faptul ca aceste reclamatii au devenit subiecte de presa), iar parte dintre aceste sesizari au avut ca obiect alegatii ale unor judecatori militari privind interferenta unor cadre din conducerea SARI in activitatea acestei instante. Despre aceste aspecte, judecatorul militar Udrea Constantin s-a exprimat public, intr-o emisiune televizata (emisiunea 'Interes general' difuzata in direct la data de 29.11.2017 pe postul national de televiziune TVR 1 (…)).

Pe de alta parte, contestatia in anulare din cauza cu nr. 27/81/2018 are ca obiect, printre altele, dar foarte important, tocmai faptul ca in cuprinsul Deciziei cu nr. 35/12.07.2018 (redactata si semnata de judecatorul militar Udrea Constantin in calitate de presedinte), ca argument al excluderii anumitor mijloace de proba si ca temei de achitare a inculpatului a fost invocata o anumita imixtiune a lucratorilor SRI in administrarea de probe, aspect contestat de procurorul militar.

Un alt judecator militar din cadrul Curtii Militare de Apel (din cei trei judecatori care activeaza in pezent in cadrul acestei institutii), respectiv colonel magistrat Chitu Victor, a fost suspectat de savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 189 alin. 2 din Codul penal din anul 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal, in dosarul penal nr. 95/P/2016 care s-a aflat pe rolul Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti.

Pentru a evita suspiciuni privind impartialitatea procurorilor militari din cadrul Curtii Militare de Apel (care de asemenea sunt in numar mic, situatie in care fac acte de urmarire penala si participa la sedintele de judecata ce se desfasoara la Curtea Militara de Apel), prin orodnanta nr. 1019/C/2017 din data de 28.04.2017, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus, in temeiul art. 325 Cod procedura penala, preluarea dosarului nr. 95/P/2016 al Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel privind pe suspect colonel Chitu Victor, judecator militar in cadrul Curtii Militare de Apel, de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia parchetelor militare, in vederea efectuarii urmaririi penale.

Ulterior, prin ordonanta nr. 9/P/2017 din data de 24.05.2018 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia parchetelor militare, s-a dispus clasarea cauzei privind pe suspectul colonel magistrat Chitu Victor din cadrul Curtii Militare de Apel pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal si declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, intrucat s-a apreciat ca fapta reclamata de persoana vatamata Militaru Marian (care a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de ingrijiri medicale) a fost savarsita de Chitu Mihail (fratele judecatorului militar colonel magistrat Chitu Victor).

Impotriva acestei solutii a formulat plangere judecatorul col. Chitu Victor, care se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti inregistrata sub nr. 5954/2/2018, cu termen de judecata la data de 29.10.2018.

De asemenea, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti se afla si dosarul 5674/2/2018, cu termen de judecata la data de 24.10.2018, ce are ca obiect plangerea impotriva ordonantei nr. 100/P/2016 din 07.12.2017 a procurorului militar din cadrul Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, prin care s-a dispus clasarea plangerii formulate de judecatorul militar colonel Chitu Victor impotriva judecatorului militar colonel Vrabie Cristian din cadrul Tribunalului Militar Bucuresti (fost director al Directiei Instantelor Militare la data savarsirii faptelor) si colonel Iancu Iulian pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.

Aceasta cauza a ajuns pe rolul unei instante civile, ca urmare a imposibilitatii constituirii unui complet de judecata la Curtea Militara de Apel, in urma cererilor de abtinere si recuzare succesive formulate de judecatorii acestei instante (incheierea nr. 424 din 12.07.2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie).

De mentionat ca la ambele cauze aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti si care au ca obiect plangerile judecatorului militar Chitu Victor din cadrul Curtii Militare de Apel Bucuresti, participa la sedinte procurorul militar care asigura si permanenta in calitate de procuror de sedinta la cauzele aflate pe rolul Curtii Militare de Apel Bucuresti.

Ulterior inregistrarii pe rolul Curtii de Apel a contestatiei in anulare impotriva deciziei nr. 35/12.07.2018, pronuntata in in dosarul cu nr. 1/81/2018 al Curtii Militare de Apel Bucuresti, in presa a aparut, in fotocopie, pe site-ul 'Lumea Justitiei', continutul acestei contestatii in anulare insotite de aprecieri de natura sa creeze o suspiciune cu privire la buna credinta a procurorului militar care a efectuat urmarirea penala in cauza: 'Procurul militar Liviu Alexandru Lascu forteaza anularea hotararii Curtii Militare de Apel Bucuresti care a declarat ilegal protocolul (Document)' – www.lujul.ro [sic!], 18.09.2018.

De asemenea, domnul judecator Udrea Constantin s-a exprimat in mod public, in cadrul emisiunii 'Interes general', realizata de jurnalistul Sorin Burtea la TVR 1 la data de 03.10.2018, facand afirmatii de natura sa puna la indoiala buna-credinta a modului in care procurorii militari isi desfasoara activitatea: 'Pentru ca nu judecator militar avizat in domeniul respectiv nu va fi niciodata de acord – cum s-a intamplat pana in prezent – cu abuzurile facute de un procuror militar', fraza care poate fi interpretata in sensul ca pana in prezent judecatorii militari au fost de acord cu abuzurile facute de procurorii militari, in conditiile in care domnul judecator nu specifica in mod concret care au fost abuzurile savarsite de procurorii militari; afirmatiile domnului judecator Udrea Constantin fiind preluate de site-ul www.lujul.ro [sic!] in articolele din datele de 27.09.2018, 03.10.2018, 05.10.2018.

De asemenea, domnul judecator Udrea Constantin si-a exprimat nemultumirea cu privire la faptul ca a facut obiectul verificarilor prealabile de catre Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, motiv pentru care la data de 05.10.2018, Ministerul Public din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut precizari cu privire la declaratiile publice facute de acesta.

Domnul judecator colonel magistrat Chitu Victor a semnat la data de 28.09.2018, la Suceava, declaratia reprezentantilor Curtilor de Apel cu privire la solicitarea adresata 'Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sa faca demersurile necesare pentru a lamuri daca incheierea si clasificarea protocoalelor au fost de natura sa vulnerabilizeze independenta judecatorului, esentiala pentru realizarea unui act de justitie in limitele legii'.

Prin urmare, tinand cont de aceste premise particulare ale prezentei cauze, suntem indreptatiti sa solicitam stramutarea ei, intrucat, date fiind imprejurarile mai sus mentionate, suspiciunea rezonabila privind afectarea impartialitatii planeaza asupra tuturor celor care incadreaza in prezent functiile de judecatori militari la aceasta instanta.

Cu privire la admisibilitatea cererii

Desi nu este mentionata in mod explicit in continutul art. 71 din C. pr. pen., care prevede, in termeni generali, stramutarea de la curtea de apel competenta la o alta curte, in mod firesc si intr-o interpretare integratoare, Curtea Militara de Apel Bucuresti nu poate fi exceptata in privinta ariei de aplicare a acestor dispozitii legale, pentru ca o astfel de interpretare ar implica aspecte evidente de neconstitutionalitate. Pe de alta parte, admiterea unei cereri de stramutare de la o instanta militara la una civila, in aparenta, ar putea fi o dispozitie ce incalca normele de competenta dupa calitatea persoanei, in considerentul carora functioneaza instantele militare. Subliniem, insa, ca incalcarea acestor norme este doar una aparenta, pentru ca atat dispozitiile art. 44 din C. pr. pen., ale art. 56 alin. (5) din C. pr. pen. cu referire la aceeasi norma, precum si ale art. 38 alin. (1) lit. f) din C. pr. pen. prevad ipoteze procesuale in care competenta revine instantei civile, desi in cauza se judeca inculpati avand calitatea de militar activ. Acest aspect a fost stabilit, in mod concret si explicit, in formularea: 'Curtea Militara de Apel Bucuresti nu are competenta exclusiva dupa calitatea persoanei in ceea ce priveste infractiunile savarsite de militari', intr-o recenta cauza aflata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Incheierea cu nr. 424 dispusa de Judecatorul de camera preliminara din cadrul ICCJ in data de 12.07.2018, in dosarul penal nr. 2/81/2018).

In caz contrar, respectiv daca stramutarea ar fi considerata inadmisibila pentru motivul inexistentei altei curti militare de apel, s-ar ajunge la o intrerupere a cursului judecatii, in manierea mai sus descrisa si implicit la o negare a justitiei. (Judecatorul care a judecat apelul judeca si contestatia in anulare impotriva acestei hotarari pronuntate in apel, aspect care presupune o incalcare flagranta a art. 64 alin. (3) din C. pr. pen. si implicit echivaleaza cu o negare a justitiei.)

Din perspectiva competentei unei curti de apel civile pentru judecarea acestei contestatii in anulare, dincolo de aspectele ce tin de competenta dupa calitatea persoanei, in privinta carora ne-am exprimat anterior punctul de vedere, stramutarea nu ridica probleme nici sub aspectul teritorialitatii, fiind posibila alegerea oricarei curti de apel civile, din moment ce Curtea Militara de Apel Bucuresti are o arie de competenta pe tot teritoriul national. In alta ordine de idei, dintr-o perspectiva generala, nu exista niciun dubiu cu privire la faptul ca o curte de apel civila este in masura sa asigure cel putin aceleasi garantii de impartialitate ca si o curte militara de apel, iar dintr-o perspectiva concreta, tinand cont de circumstantele cauzei mai sus descrise, reprezinta singura garantie in acest sens.

Anexam copii de pe articolele aparute pe site-ul www.lujul.ro [sic] la data de 18.09.2018, 27.09.2018, 03.10.2018, 04.10.2018, 05.10.2018 si pe site-ul www.mediafax.ro din 08.10.2018, precizarile Parhetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie din data de 05.10.2018, declaratia de la Suceava din 28.09.2018 semnata de reprezentantii curtilor de apel, ordonanta nr. 100/p/2016 din 07.12.2017 a Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, lista cauzelor aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala la data de 26.09.2018 (nr. Dosar 5674/2/2018), ordonanta nr. 9/P/2017 din 24.05.2018 a Sectiei parchetelor militare, lista cauzelor aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala la data de 01.10.2018 (nr. Dosar 5954/2/2018)”.

* Cititi aici solicitarea de stramutare

* Cititi aici toate documentele anexate solicitarii

Sursa foto Udrea: Mediafax

Sursa foto Lele: Adevarul.ro