DIVERSIUNEA TERORISMULUI – Procurorii DIICOT au fost ascultati pe mandat de siguranta nationala pentru acuzatii false de terorism, actiuni armate sau provocare de razboi. ICCJ a autorizat SRI sa intercepteze telefoanele procurorului Nicolaie Cean de la DIICOT si sa-l inregistreze ambiental. Dupa plecarea lui Cean la PT Alba, SRI a fost autorizat sa patrunda in biroul procurorului. Interceptarile au fost folosite intr-o cauza de la DNA-Alba si ulterior mutate in dosarul Berbeceanu (Mandatele)
In urma cu cateva zile, Lumeajustitiei.ro a publicat documente bomba care dazvaluie cum in timpul regimului Basescu, in perioada in care “Binomul SRI-DNA” preluase puterea, politicieni de la cel mai inalt nivel au fost urmariti ani la rand si interceptati in baza unor acuzatii si suspiciuni false de terorism, Inalta Curte condusa atunci de Livia Stanciu (foto 1) aproband pe banda rulanta cererile de emitere a unor mandate pe siguranta nationala. Am prezentat documente strict secret, declasificate, din dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, interceptat in baza unor mandate de siguranta nationala, pentru fapte grave inclusiv de terorism, dar care in final a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu (click aici pentru a citi). Nu doar politicienii au fost insa interceptati pe mandate de siguranta nationala pentru fapte de terorism. La fel s-a intamplat si cu procurorii DIICOT. Iar in editia de astazi Lumeajustitiei.ro va prezinta dovada.
Subiectul vizat de interceptarile, inregistrarile si filajul facut pe mandat de siguranta nationala este procurorul Nicolaie Cean (foto 2), trimis in judecata alaturi de fostul sef al DIICOT Alba Ioan Muresan si politistul Alin Muntean pentru asa-zise fapte de represiune nedreapta comise fata de comisarul Traian Berbeceanu. Totusi, Nicolaie Cean nu a fost interceptat in cazul Berbeceanu, ci intr-un dosar al DNA Alba. Ulterior insa interceptarile au fost mutate din dosarul de la DNA Alba care il viza pe Cean in dosarul cu care parchetul lui Kovesi a declansat operatiunea de salvare a lui Berbeceanu, caz despre care Lumeajustitiei.ro a facut mai multe dezvaluiri si va continua sa faca.
Primul mandat
Astfel, in 21 martie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis mandatul nr. 002556, declasificat in 14 mai 2014, prin care, la cererea Procurorului General al Romaniei, se autoriza SRI sa il intercepteze pe procurorul Nicolaei Cean, pe atunci la DIICOT, inclusiv pe telefoanele parchetului (vezi facsimil 1). Concret, ICCJ a emis mandatul in baza art. 3 lit. f) si l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei si a autorizat SRI sa realizeze urmatoarele activitati:
-”interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice efectuate de numitul Nicolaie – Ion Cean, prin intermediul mijloacelor tehnice de comunicare la distanta, de la posturile telefonice mobile cu numerele de apel … (inregistrat pe DIICOT, la adresa Bd. Libertatii Nr. 14, Bucuresti, Sector 4) si ... si... de la terminalul mobil cu codul … utilizate de cel in cauza”
-”cautarea unor informatii, pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect, respectiv la cartelele si aparatele telefonice mobile, folosite de Nicolaie – Ion Cean, cu numerele de apel … si … si terminalul mobil cu codul IMEI … in scopul extragerii de informatii si localizarii acestora”
-”interceptarea si inregistrarea audio-foto-video pe orice tip de suport a comunicatiilor purtate in mediul ambiental de numitul Nicolaie Ion-Cean”.
Al doilea mandat
Ulterior, in 20 septembrie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis mandatul nr. 006560 prin care a fost prelungit mandatul din 21 martie 2013: “Dispun prelungirea cu 3 (trei) luni, respectiv de la data de 21.09.2013, orele 15.00, pana la data de 20.12.2013, orele 15.00, a mandatului mr. 002556 din 21.03.2013, eliberat de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul numitul Nicolaie – Ion Cean” (vezi facsimil 2).
Pe langa interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, de aceasta data Inalta Curte a autorizat SRI sa mai faca o operatiune. Mai exact, sa patrunda in biroul lui Nicolaie Cean de la Parchetul de pe langa Tribunalul Alba, acolo unde procurorul activa din iulie 2013:
“In cadrul prelungirii mandatului, autorizez Serviciul Roman de Informatii sa desfasoare urmatoarele categorii de activitati:
-interceptarea si inregistrarea comunicatiilor electronice efectuate de numitul Nicolaie – Ion Cean, prin intermediul mijloacelor tehnice de communicate la distanta, de la posturile telefonice mobile cu numerele de apel... (cartela prepaid), … (cartela prepaid) si … (cartela prepaid), respectiv terminale mobile cu codurile IMEI … utilizate de cel in cauza;
-accesul la locul de munca al numitului Nicolaie – Ion Cean (Parchetul de pe langa Tribunalul Alba, Piata Iuliu Maniu, nr. 24) si spatiile temporare de cazare utilizate de acesta, pentru cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acesta le contine, cat si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in care au fost depuse”.
Trebuie precizat un aspect foarte important. In toata aceasta perioada in care Nicolaie Cean a fost interceptat de SRI pe mandat de siguranta nationala, procurorul avea autorizatie ORNISS la nivel strict secret. Or, autorizatia ORNISS se da doar dupa verificari din partea SRI. Mai mult, aceasta autorizatie chiar a fost prelungita in timp ce procurorul era interceptat pe mandat de siguranta nationala.
Cean urmarit pentru terorism, provocare de razboi, sustragere de armanent
Dupa cum s-a putut vedea, mandatele de interceptare si filaj ale procurorului DIICOT Nicolaie Cean au fost emise in baza art. 3 lit. f) si l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei. Iar daca citim ce se prevede in articolul din Legea 51/1991 invocat pentru emiterea mandatelor, vom vedea ca procurorul Cean a fost interceptat pentru fapte de terorism, actiuni care au ca scop provocarea de razboi sau inlesnirea ocupatiei militare straine, tradare, spionaj ori sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive.
In acest sens, art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 prevede urmatoarele:
“Subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale“.
In realitate insa nu este vorba doar de o singura fapta privind siguranta nationala a Romaniei, ci de toate. Spunem asta intrucat la cealalta prevedere invocata in mandatele emise pe numele procurorului DIICOT Nicolaie Cean - art. 3 lit.) al Legii 51/1991 – sunt incluse restul faptelor care constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei. Art. 3 lit. l) din Legea 51/1991 prevede ca:
“Initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a)-k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii”.
Iar “activitatile enumerate la lit. a)-k)” sunt:
“ART. 3 Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele:
a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;
b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savarsi oricare din aceste fapte;
c) tradarea prin ajutarea inamicului;
d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;
e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;
f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;
g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;
h) initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savarsirea de asemenea fapte;
j) atentatele contra unei colectivitati, savarsite prin orice mijloace;
k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decat cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol securitatea nationala;
l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a)-k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii“.
Inregistrarile au ajuns in dosarul Berbeceanu
Asa cum am mentionat mai devreme, rezultatele interceptarilor si filajului in cazul procurorului Nicolaie Cean au fost folosite intr-un dosar al DNA Alba, distinct de cazul Berbeceanu. Un dosar in care s-a dat initial clasare si apoi a fost redeschis la cativa ani distanta, in contextul in care procurorul Cean era deja aruncat in scandalul Berbeceanu.
Interesant este ca inregistrarile facute in baza mandatelor de mai sus au ajuns in cele din urma chiar in dosarul in care Nicolaie Cean este acuzat, alaturi de Ioan Muresan si Alin Muntean, de fapte de represiune nedreapta fata de Traian Berbeceanu. Nu sunt insa interceptari care sa ii incrimineze pe cei trei, dimpotriva. Spre exemplu, dintr-o discutie purtata in 8 octombrie 2013, intre Cean si Alin Muntean, acesta din urma ii transmite procurorului, in contextul verificarilor din cazul Berbeceanu, ca trebuie sa existe o convingere ferma in legatura cu acuzatiile aduse comisarului, caci in joc este viata oamenilor: “Ideea e ca...o zis domnul Muresan daca nu, sa ma duc, sa vin eu cu ea dimineata sau sa discut, dar luati-o cu dumneavoastra ca-i cel mai ok... Auziti, e chestia ca trebuie sa avem si noi convingerea ca asa e, ca pana la urma is vietile oamenilor in...” (vezi facsimil 3). Adica un comportament si o atitudine total opuse celui pe care vedem ca il avea procurorul de elita al Laurei Kovesi, vestitul Mircea Negulescu zis “Portocala” sau “Zdreanta”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Maria 17 September 2017 13:28 +15
# DODI 17 September 2017 17:29 +9
# Alina v. 17 September 2017 14:40 +6
# Marcu 17 September 2017 21:58 +3
# cetateanul neturmentat 17 September 2017 14:58 +5
# Totocel 17 September 2017 15:44 +6
# Liviu S. 17 September 2017 16:28 +7
# Stefan 17 September 2017 16:48 +2
# Matei 17 September 2017 16:48 +1
# Stefan 17 September 2017 17:06 +3
# Sonia 17 September 2017 19:42 +2
# Sonia 17 September 2017 19:50 +5