Presedintele Romaniei Klaus Iohannis perturba linistea natiunii si provoaca vrajba printre romani, atacandu-si adversarii politici in maniera grobiana, fara sa inteleaga ca functia il obliga la echilibru, impartialitate si responsabilitate. Aplicand etichete de “penali” adversarilor sai politici, moralistul Klaus Iohannis si-a facut o prioritate in a o apara cu orice pret pe Laura Kovesi, in pofida evidentelor abuzuri ale DNA, si a problemelor disciplinare si de imagine ale acesteia. Ce sa vezi insa, la randul ei DNA l-a ocolit sistematic pe Klaus Iohannis si nu a catadicsit sa cerceteze imprejurarile - dezvaluite repetat de presa - privind modul scandalos in care presedintele si sotia sa Carmen Iohannis au pus mana pe mai multe imobile in Sibiu, care apartineau Statului roman, imobile de pe urma exploatarii carora sotii Iohannis si-au bagat in buzunare sute de mii de euro. Inactiunea DNA este cu atat mai suspecta cu cat s-a stabilit prin hotarare civila irevocabila ca sotii Iohannis au dobandit cu rea credinta doua imobile de lux in centrul Sibiului, care apartineau Statului roman, in urma unor certificate de mostenitor si acte de vanzare frauduloase, care au fost anulate cu autoritate de lucru judecat.

Redactia Lumeajustitiei.ro va inregistra curand la DNA o sesizare penala cu privire la modul de dobandire a unor imobile din Sibiu de catre Klaus Iohannis, ca urmare a unor falsuri in serie, precum si a unor sume uriase de bani obtinute din inchirierea acestora, bani care se cuveneau Statului roman, proprietarul de drept al imobilelor. Vom analiza si comenta prestatia DNA!

Ce coincidenta! In februarie 2017 Iohannis si-a pus geaca rosie si a iesit in strada impotriva Guvernului PSD pe care tocmai il investise, numindu-i “penali” pe guvernanti. In piata a manifestat si Steven van Groningen - presedintele Raiffesen Bank Romania, banca care l-a umplut de bani pe Iohannis

Doua imobile de lux din centrul Sibiului – aflate in administrarea Primariei Sibiu – situate la adresele: str. Nicolae Balcescu nr. 29 si str. Gheorghe Magheru nr. 35 au fost smulse din posesia statului roman ca urmare a unor testamente false (anulate ulterior de instante) de asa-zisii mostenitori Ioan Bastea, Carmen Iohannis si mama acesteia Georgeta Lazurca.

Deosebit de importanta este dobandirea a jumatate din imobilul din Sibiu, str. Nicolae Balcescu nr. 29, inscris in Cartea Funciara cu nr. 9331, prin actul de vanzare-cumparare nr. 924 din 1 iunie 1999, incheiat la BNP Bucsa Radu Gabriel intre Ioan Bastea (vanzator) si Klaus Werner Iohannis si Carmen Georgeta Iohannis (cumparatori).

Pretul platit pentru jumatate din imobil a fost unul ridicol de mic – 50 milioane lei (echivalentul a 3200 dolari la data tranzactiei). Ulterior si acest act de vanzare-cumparare avea sa fie anulat irevocabil de instanta ca fiind incheiat prin frauda, cunoscandu-se provenienta ilicita a acestuia.

Asadar, la 1 iunie 1999, sotii Iohannis pun mana pe jumatate din imobilul din buricul Sibiului contra sumei modice de 3200 dolari. Asta dupa ce, cu trei saptamani inainte, la 8 mai 1999, Klaus Iohannis a obtinut o procura generala de administrare de la vanzatorul Ioan Bastea, ca in numele lui sa poata sa inchirieze cealalta jumatate de imobil. Practic, Klaus Iohannis dobandise control absolut pe intregul imobil.

La 18 iunie 2000, Klaus Iohannis este ales primar al Sibiului. Un an mai tarziu, intrat in lumea buna a orasului, Iohannis da lovitura si reuseste sa inchirieze intregul imobil Bancii Raiffeisen SA.

Primul contract pe sediul din Balcescu: 20.000 dolari/an (vreme de 5 ani)

Prin contractul nr. 357/30 noiembrie 2001, Iohannis inchiriaza imobilul catre Banca Agricola-Raiffeisen SA pentru suma de 20.000 dolari/an. Contractul a fost incheiat pe 5 ani, incepand de la 1 februarie 2002, pana la 1 februarie 2007.

Conform contractului, banca i-a primit platit anticipat chiria pe 3 ani la incheierea contractului – adica 60.000 dolari, banii jos.

Al doilea contract pe sediul din Balcescu: 60.000 euro/an (vreme de 9 ani)

La 29 decembrie 2006, inainte de expirarea contractului, Iohannis incheie un act aditional cu Raiffeisen Bank SA prin care se prelungeste durata inchirierii cu inca 10 ani, pana in data de 1 februarie 2017.

Este majorat si pretul chiriei, la 5000 euro/lunar, adica 60.000 euro/an.

Conform art. 3 din actul aditional, lui Klaus Iohannnis i s-a platit la data semnarii chiria anticipat pe 3 ani – adica suma de 180.000 euro. O mica avere.

In total, conform unor calcule simple pe sumele din aceste acte, Klaus Iohanis si mandatarul lui Ioan Bastea, au incasat in perioada 2002 – 2015 inclusiv, cat au detinut imobilul, pana la anularea actelor de dobandire in mod irevocabil de catre Tribunalul Brasov si Curtea de Apel Brasov, urmatoarele sume:

- 100.000 dolari pe primii 5 ani;

- 540.000 euro pe ultimii 9 ani;

Daca punem egal intre dolar si euro, putem afirma ca sotii Iohannis au bagat rotunjit in buzunat impreuna cu Ioan Bastea suma totala de 640.000 euro. O adevarata avere!

De mentionat, ca potrivit propriilor declaratii televizate, Klaus Iohannis a marturisit publicului ca din banii obtinuti din inchirierea imobilului din Nicolae Balcescu nr. 29 si-a extins proprietatile, cumparand alte trei case tot in Sibiu la adresele:

- str. Somesului nr. 13

- str. Magura nr. 9

- str. Magura nr. 11

Klaus Iohannis a fost ales de trei ori consecutiv primar al Sibiului, pana in data de 16 noiembrie 2014 cand a fost ales Presedintele Romaniei.

Ne punem intrebarea legitima daca nu cumva suma platita pe inchiriere depaseste cu mult valoarea imobilului? La fel cum ne intrebam de ce sa fi acceptat Raiffeisen Bank SA sa sara de la o chirie initiala de 20.000 dolari/an, la una de 60.000 euro/an???

Cert e ca in februarie 2017, ca un facut – simpla coincidenta desigur – presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen, tipa de mama focului in Piata Victoriei impotriva Guvernului PSD, loc in care Klaus Iohannis isi pusese geaca rosie si cerea demisia guvernului de “penali”.

Ghinion! Instantele brasovene ii lasa pe sotii Iohannis fara produsul fraudei

Lovitura avea sa cada ca un traznet la 16 mai 2014, cand Tribunalul Brasov (Dosar 262/62/2014) prin decizie civila definitiva a hotarat:

“Constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucsa Radu Gabriel, incheiat intre paratii Bastea Ioan – decedat, mostenitor fiind Bastea Rodica, in calitate de vanzator, si Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner, in calitate de cumparatori. Dispune rectificarea CF nr. 9331 Sibiu sub nr. top 45/1 in sensul radierii dreptului de proprietate al paratilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner inscris sub nr. B9,10 si 11 asupra imobilului de la A+1”.

In motivarea deciziei, Tribunalul Brasov a retinut ca sotii Iohannis au fost cumparatori de rea-credinta:

“Cauza ilicita izvorata din fraudarea legii ce a invalidat certificatul de mostenitor se extinde si asupra contractului de vanzare-cumparare subsecvent, tertii – in speta doar paratul Johannis Klaus Werner – nefiind aparati de prezumtia de buna-credinta, fata de amploarea operatiunii ilicite rezultata din hotararile judecatoresti definitive pronuntate, consecintele juridice produse, succesiunea actelor juridice atacate si coparticipantii la intocmirea lor. Actul juridic subsecvent, intemeindu-se pe un act juridic incheiat prin fraudarea legii si fondat pe o cauza ilicita, nu ar putea fi validat prin simpla invocare a bunei-credinte a tertului, mai ales ca acesta este sotul celeilalte parti contractante care la randul sau a participat la intocmirea actului nul initial. In consecinta, petitul avand ca obiect constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare este intemeiat, urmand a fi admis. Consecinta desfiintarii certificatului de mostenitor nr. 90/1999, prin decizia civila irevocabila mai sus-mentionata, si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 924/1999, prin prezenta decizie, acte juridice inscrise in cartea funciara nr. 9331 Sibiu sub B 9, 10, si 11, o constituie radierea dreptului de proprietate al paratilor Bastea Ioan, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner din cartea funciara, potrivit art. 34 pct. 1 din D-L nr. 115/1938 preluat de art. 36 pct. 1 din Legea nr. 7/1996".

Decizia definitiva a Tribunalului Brasov a devenit irevocabila prin decizia civila nr. 655/12 noiembrie 2015 a Curtii de Apel Brasov, care a respins recursul sotilor Iohannis cu urmatoarea motivare:

"Chiar daca adeverinta mentionata a fost declarata falsa si anulata dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect cota de ½ din imobilul din Sibiu str. Nicolae Balcescu nr. 29, iar nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 90/1999 s-a declarat tot dupa incheierea actului, cauzele de nulitate absoluta invocate si pentru contractul de vanzare-cumparare trebuie sa existe in momentul incheierii actului, or, instanta de apel a retinut ca nu poate fi considerat valid actul subsecvent certificatului de mostenitor declarat nul, cu atat mai mult cu cat intimatii-parati Bastea Ioan si Johannis Carmen Georgeta, parti in contractul de vanzare-cumparare in calitate de vanzator si cumparator, au figurat si in calitate de beneficiari ai certificatului de mostenitor, neputandu-se retine buna-credinta a sotilor cumparatori.”

In concluzie, din exploatarea unui imobil cumparat cu rea-credinta, cunoscandu-i provenienta ilicita, sotii Iohannis au bagat in buzunar 320.000 euro in 14 ani, bani care se cuveneau Statului roman. Pana sa fie preluate prin frauda, imobilele se aflau in administrarea Primariei Sibiu, al carui primar in perioada iunie 2000 – noiembrie 2014 a fost acelasi Klaus Iohannis, existand probe ca in unele situatii Primaria Sibiu nu si-a aparat interesele in aceasta speta, pe care le vom prezenta in editii viitoare.

Cand vor da Klaus Iohannis si Carmen Iohannis banii inapoi statului?

De ce DNA nu investigheaza acest caz in care s-a produs un prejudiciu insemnat Statului roman, caz in care sotia presedintelui nu se bucura de imunitate si poate fi cercetata!

Care sa fie motivele reale pentru care presedintele Klaus Iohannis nu vrea sa o revoce pe sefa DNA Laura Kovesi?

* Cititi aici integral decizia civila nr. 655/R/12.11.2015 a Curtii de Apel Brasov (dosar nr. 262/62/2014)

* Cititi aici decizia civila nr. 235/A/16 mai 2014 a Tribunalului Brasov