Inspectia Judiciara a deschis joi 2 martie 2017 dosarul disciplinar nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 pe numele Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie Laura Codruta Kovesi (foto) sub aspectul incalcarii unor interdictii si obligatii pentru magistrati, prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ca urmare a plangerii formulate de Redactia Lumeajustitiei.ro miercuri, 1 martie 2017. Redactia noastra a solicitat efecutarea de verificari disciplinare impotriva lui Augustin Lazar si Laurei Kovesi care, incepand cu luna ianuarie 2017, s-au raliat protestelor anti-guvernamentale din Piata Victoriei legate de aparitia Ordonantei 13/2017 si au facut declaratii publice cu caracter politic si care intra sub incidenta obligatiei de rezerva a magistratilor de a nu comenta cauzele aflate pe rol si de a nu se imixtiona in treburile altor puteri in stat. Joi 2 martie 2017, pentru a veni in ajutorul procurorilor inspectori, redactia noastra a trimis la Inspectia Judiciara o completare a plangerii disciplinare depusa cu o zi in urma, continand un inventar al declaratiilor publice facute de cei doi dupa izbucnirea scandalului legat de Ordonanta 13/2017.

Iata inventarul declaratiilor in cauza trimis de redactia noastra in completare la dosarul Inspectiei Judiciare nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 :

DOMNULE INSPECTOR SEF,

In completarea plangerii disciplinare pe care v-am trimis-o ieri 1 martie 2017 - vizand pe numitii AUGUSTIN LAZAR, Procuror General al PICCJ si LAURA CODRUTA KOVESI, procuror sef al DNA - va rugam sa aveti in vedere in cadrul verificarilor declansate pe abaterile disciplinare sesizate, urmatoarele declaratii/ prestatii publice ale celor doi, precum si considerentele Deciziei CCR nr. 63/2017, pe care le-am avut in vedere si pe care le detaliem cronologic dupa cum urmeaza:

I. Declaratii ale Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar

9 ianuarie 2017 – Agerpres

-"Din punct de vedere al magistratilor, as dori sa va spun ca o monitorizare a magistratilor nu ar mai fi necesara, dar ar fi necesara o monitorizare a politicienilor. Adica este o chestiune de vointa politica, stiti dumneavoastra de ce. Magistratii isi fac datoria si probabil ca exista anumite persoane care ar dori sa isi puna in practica agenda lor si nu ar avea nevoie de o chestiune care sa ii incurce, cum ar fi MCV-ul", a afirmat Lazar, dupa intalnirea avuta cu ministrul Justitiei, intrebat daca se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare.

-"Nu, nu este necesara nicio lege a gratierii si a amnistiei, fiindca noi trebuie sa combatem criminalitatea, noi avem niste prioritati de a combate coruptia, de a recupera bunurile care au fost insusite de infractori, produsul infractionalitatii si alte asemenea chestiuni care sunt de natura exercitarii actiunii penale si pentru care procurorii sunt platiti".

18 ianuarie 2017 - RFI

„Aceasta OUG a fost promovata in conditii de totala netransparenta. De asemenea, nu se justifica urgenta pentru acte normative de o asemenea importanta. (...) Cine sunt interesati de aceasta modificare a legii? Avem de la 25 - 30 de parlamentari care au fost trimisi in judecata pentru conflict de interese numai de catre Parchetul General. Apoi mai exista si alte persoane. Consilieri locali, primari etc care au fost trimisi in judecata. Toti acestia vor fi achitati, daca va fi promovat in aceasta forma proiectul de lege (...) Cum a trecut Anul Nou, s-a instalat o noua guvernare, iar prioritatea s-a schimbat: nu mai reprezinta o prioritate sa urmaresti faptele de coruptie, ci sa schimbi textul de lege in asa fel incat sa il golesti de continut.(...)

-"Fara indoiala ca CSM va aviza negativ acest proiect de lege. Sper ca nu va reusi sa ii determine cineva pe colegii nostri sa faca alte declaratii decat cele pe care le-au facut pana in prezent”.

-R: ”Cineva” cine, domnule procuror general?

A.L: (rade) Nu stiu. Exista cineva care a fost initiatorul acestor texte pe care eu le-as califica drept penibile.

R: Daca nu ma insel, e proiectul ministrului Justitiei (Florin Iordache)…

A.L: Nimeni nu a revendicat acest text. Asta ma surprinde si pe mine. Cineva trebuie sa isi asume raspunderea, sa spuna: ”legislatia trebuie schimbata intr-un anume sens, eu sunt initiatorul si eu conduc acest proiect de lege".

(...) Este un exemplu de aplicare ”creativa” in interesul cuiva a situatiei ca a declarat Curtea Constitutionala drept neconstitutionala acea expresie: ”in mod defectuos”. De aici incolo, este contributia cuiva care vrea sa lipseasca de continut infractiunea de abuz in serviciu”.

18 ianuarie 2017 – Qmagazine

-Intrebat, la intrarea in sediul Consiliului Superior al Magistraturii, despre intentia Guvernului de a dezincrimina unele fapte penale, procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie a spus: „Nu mai discutam, pentru ca s-ar vedea ca dezincriminarea este facuta cu dedicatie. Punct. (…) Lucrurile sunt foarte clare si nu as fori sa le analizez mai profund, pentru ca ele sunt clare la nivelul inteligentei publice medii, nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public sa staruie”.

1 februarie 2017 - Realitatea TV

-„Ca membru al CSM pot sa va spun ca aceasta Ordonanta este o ofensa adusa puterii judecatoresti, o miscare discretionara. OUG este vadit neconstitutionala si trebuie atacata urgent la Curtea Constitutionala.

„In urmatoarele zile va exista si o comunicare oficiala a institutiei, prin care sa explice de ce nu sunt de acord procurorii cu aceasta modificare a Codului Penal si de Procedura Penala”.

1 februarie 2017 - Agerpres

-„OUG este o ofensa adusa autoritatii judecatoresti, fiind discretionara, vadit neconstitutionala si trebuie atacata urgent la CCR”.

4 februarie 2017 -

-dupa retragerea OUG 13/2017: "Efectiv sunt si eu impresionat de faptul ca, iata, societatea civila a reusit sa readuca lucrurile la ordine si ratiunea este cea care a readus lucrurile pe fagasul lor normal".

16 februarie 2017 – Hotnews

-"Ordonanta 13 nu mai exista. Ea a plecat in neant, cum s-au exprimat specialistii in domeniu. Ordonanta 14 a readus lucrurile in albia constitutionala. OUG 14 este constitutionala. Eu am auzit in spatiul public tot felul de speculatii, insa nu as putea intra in aceste de speculatii sa le analizez. Eu cred ca lucrurile sunt acum asezate, emotia a trecut, si probabil nu vor fi surprize, nimeni nu va mai indrazni sa aduca surprize de neconstitutionalitate in fata societatii civile.. (...) "Noi trebuie sa asiguram opinia publica ca organele judiciare lucreaza normal. Suntem in cadrul constitutional si nu ar mai trebui sa avem emotii. Am incredere ca lucrurile vor evolua bine... Ma abtin in a comenta ce ar trebui sa faca Guvernul, nu ar fi potrivit".

28 februarie 2017 – declaratie facuta la Sedinta de Plen a CSM

-”Doamna presedinte, cu referire la actiunile de urmarire penala ale Directiei Nationale Anticoruptie, as dori sa precizez ca eu am vazut dosarul si am vazut ca exclusiv aspecte de natura penala au fost cercetate. Acum, ca ele au fost interpretate intr-o maniera pe care noi putem sa o intelegem, vrem sa vedem motivarea Deciziei Curtii Constitutionale si sa o respectam fara niciun fel de dubiu, dar eu va pot asigura ca am vazut dosarul si am vazut aspectele de natura penala concrete care au fost cercetate acolo si persoanele concrete care ar fi comis aceste favoruri. Atat am dorit sa va spun. Sigur, ca se speculeaza in public diverse lucruri (…) Cu privire la aspectul ca procurorii DNA au efectuat o cercetare altceva decat aspecte penale eu v-am precizat, ei au cercetat aspecte penale intr-un dosar penal si urmeaza a se vedea, ca cercetarea este in curs. Nu ar trebui sa blocam o cercetare penala care este in curs facand comentarii altele si luand masuri altele decat cele care ar fi normal de luat.(…) S-ar putea interpreta si in acest sens. Sa fie timorati procurorii care au inceput o urmarire penala pentru fapte concrete, fapte concrete, eu va spun ca am vazut dosarul si as fi dori colegii care apreciaza sa-l vada pentru a putea aprecia. Va spun ca sunt fapte penale concrete care de fapt au fost facute”.

II. Declaratii ale procurorul-sef al DNA Laura Codruta Kovesi

17 ian 2017 – Digi 24

Despre OUG privind amnistia si gratierea

- „Ma astept ca ministrul Justitiei, inainte de a inainta un astfel de document, trebuie sa-l dea spre consultare. Daca se dezincrimineaza abuzul in serviciu, prejudiciile cauzate statului nu vor fi recuperate. DNA a indisponibilizat bunuri de 1,5 miliarde, care sunt bani care trebuie recuperati de stat. Daca legea intra in vigoare, chiar si pentru cateva ore, ea isi produce efectele. Sper ca ministrul Justitiei sa se tina de cuvant.”

18 ian 2017 – Europa FM

-„Ma indoiesc de buna credinta a ministrului Justitiei” (...) „De ce trebuie facute aceste modificari la Codul Penal in mod netransparent prin ordonanta de urgenta? De ce nu s-a comunicat?”.

31 ian 2017 - Agerpres:

-"Nu pot sa comentez ce efecte vor avea OUG adoptate in aceasta seara intrucat nu le-am citit. (...) In aceasta seara, in jurul orei 19,00, am primit din partea CSM un proiect de OUG de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala pentru a ne exprima punctul de vedere pana dimineata, la ora 9,00. In adresa Ministerului Justitiei catre CSM si care ne-a fost trimisa odata cu proiectul se prevedea ca acesta este trimis cu rugamintea de a fi avizat. Am fost surprinsa sa vad ca acest proiect nu contine observatiile pe care sistemul judiciar, in special DNA, le-a facut la proiectul initial. Mai mult decat atat, nu intelegem de ce este asa de mare urgenta pentru a sta noaptea si a da un punct de vedere pe legi atat de importante cum sunt Codul penal si Codul de procedura penala. (...) Pot sa spun ca acest proiect nou este mai rau decat proiectul initial din perspectiva luptei anticoruptie, practic lipseste de relevanta lupta impotriva coruptiei in Romania daca acest proiect de lege va fi adoptat". (…) Este interesant ca in acest proiect au fost introduse anumite dispozitii pentru a favoriza, pentru a ajuta persoanele care detin functii de conducere atunci cand acestea comit fapte de favorizarea infractorului sau de abuz in serviciu in legatura cu emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Practic, daca se adopta acte normative prin care se comite prejudiciu sau cu incalcarea legii, acestea nu vor mai putea fi investigate — si aici nu ne referim la acte normative de tipul legi sau OUG, ci la acte normative in sens larg, chiar si la legislatia secundara, respectiv HG, decizii, ordine de ministru care au caracter normativ. Daca acestea se fac cu incalcarea legii si produc prejudicii, ele nu vor mai putea fi investigate si nici pedepsite".

1 februarie 2017 – Europa FM

-“Noi, daca astazi deschidem o investigatie pentru un eventual abuz in servicu, peste zece zile nu mai putem continua investigatia.... Ca prima solutie, noi vedeam doar retragerea ordonantei sau abrogarea ordonantei pentru ca ea sa nu intre in vigoare. Un minut daca e in vigoare, ea isi produce efectele... Avem in investigare 2151 de infractiuni de abuz serviciu si modificarile vor avea impact asupra acestor dosare”.

1 februarie 2017 – TVR

-„Aceste modificari vor produce efecte asupra dosarelor care sunt in investigare, asupra dosarelor care sunt in curs de judecata atat din perspectiva stabilirii unei raspunderi penale, dar mai ales din perspectiva nerecuperarii prejudiciului pentru situatia in care fapta este dezincriminata, sau modificarile care vor fi aduse vor duce la o incetare a proceselor (...) Vor afecta in mod grav lupta impotriva coruptiei, care tinde sa devina irelevanta”.

1 februarie 2017 – Digi24

-”In fiecare zi este un risc major pentru sistemul de justitie, care se poate trezi in orice dimineata cu modificarea competentelor, a procedurilor, a statutului magistratilor. In timp ce lucram la punctul de vedere, a fost adoptata de Guvernul Romaniei aceasta ordonanta de urgenta, care din perspectiva noastra aduce modificari extrem de grave, iar lupta anticoruptie va fi lipsita de relevanta, daca ea isi va produce in totalitate efectele. Este revoltator sa ceri un punct de vedere de la tot sistemul judiciar (...) si ne trezim in toiul noptii sa apara aceasta OUG”.

-„Este greu de explicat urgenta. Avem peste 440 de articole in Codul penal, iar aceasta ordonanta modifica 4 articole. In ce consta urgenta? Deciziile Curtii Constitutionale la care se face trimitere in Nota de fundamentare nu au nicio legatura cu modificarile privind pedeapsa, cu modificarile privind favorizarea infractorului, cu modificarile care prevad ca persoanele care adopta, emit sau aproba acte normative nu vor mai raspunde penal. Nu are niciun fel de legatura. Este revoltator ca s-a cerut punct de vedere de la tot sistemul judiciar, pe proiectul initial au fost trimise foarte multe observatii si nu s-a tinut cont de ele. Se trimite din nou un proiect pentru observatii, se fixeaza un termen a doua zi la ora 9,00 si ne trezim in toiul noptii ca apare aceasta ordonanta de urgenta. Practic, fiecare zi care trece, incepand de azi-noapte, este un risc major pentru sistemul de justitie. In fiecare dimineata, ne putem trezi ca sunt modificate competente, ca sunt modificate proceduri, ca este modificat statutul magistratilor, nu mai avem niciun fel de predictibilitate”.

-”Orice act normativ, nu doar lege sau ordonanta. Deci, o hotarare de consiliu local sau HG prin care functionarii emit aceste acte normative si produc prejudicii nu vor putea fi investigati”.

-”Aceste modificari vor influenta decisiv investigarea actiunilor de abuz in serviciu, dar vor influenta decisiv si toate dosarele care s-au facut pana in prezent, in care statul a investit si resursa financiara si resursa materiala. Este extrem de important sa inteleaga oamenii si toti cei care participa la procesul legislativ ca dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu pentru tot ceea ce inseamna infractiuni care produc prejudicii pana la 200.000 de lei nu vor mai putea fi pedepsite”.

7 februarie 2017 – Radio Romania Actualitati

-"In acest moment nu ne dorim decat sa fim lasati sa facem ceea ce am inceput. Si nu singuri. Pentru ca aceasta lupta cu coruptia nu este dusa doar de DNA. Aceasta lupta cu coruptia nu este dusa doar de sistemul judiciar. Este dusa de mii si mii de oameni cinstiti din Romania (...) toata societatea romaneasca contribuie in a lupta cu coruptia in Romania. Noi, ca procurori in DNA, vrem sa facem investigatii si vrem ca actualul cadru legislativ pe care noi il avem si care s-a dovedit util in ultimii ani sa-l pastram si sa putem sa ne continuam activitatea".

-Pot sa va spun ca impreuna cu colegii mei suntem motivati sa ne continuam activitatea chiar daca au aparut aceste modificari legislative si a fost un pericol ca activitatea noastra sa fie afectata. Ce este insa important de spus este ca noi vrem sa ne continuam activitatea, vrem sa fim lasati sa ne continuam activitatea, dar este extrem de important sa putem sa folosim in continuare anumite instrumente legislative. Cata vreme competenta noastra ramane aceeasi, cata vreme instrumentele pe care noi le folosim din dispozitii penale sau instrumentele legale pe care le folosim in activitate raman aceleasi, noi o sa ne continuam sa ne facem treaba”.

8 februarie 2017 – La Repubblica

-„Ca procurori, trebuie sa spunem consecintele pe care le poate avea o lege, nu tine de noi sa schimbam legi, ci sa impunem aplicarea lor. Trebuie sa informam societatea in legatura cu ce se intampla in cazul modificarii legilor privind coruptia, nu intra in jurisdictia noastra sa le schimbam. Separarea puterilor in stat este, pentru mine, o valoare constitutionala, la care nu se poate renunta cu niciun pret. Nu regret nimic".

-Intrebata daca exista riscul ca puterea politica din Romania sa incerce sa limiteze DNA: "Pericolul exista si in trecut. In ultimii trei ani, de cand lucrez aici, au fost multe Guverne la conducerea tarii, unele au incercat sa ridice obstacole in calea muncii noastre. Iar in acesti ani, am vazut multe propuneri de amendamente legislative care ar fi avut consecinte negative pentru capacitatea noastra operationala. Acum, problema cea mai grava este ca ultimul amendament a fost abrogat oficial, dar a fost publicat in Monitorul Oficial" (...) "Primul (motiv - n.r.) ordonanta de abrogare contine formulari declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala. Din cauza neconstitutionalitatii, abrogarea ordonantei ar putea fi declarata neconstitutionala, invalida".

8 februarie 2017 – B1Tv

-"Incepand de martea trecuta, fiecare zi este un risc pentru sistemul de justitie. In ultimii trei ani, de exemplu, au fost mai multe guverne care s-au schimbat in Romania. Dar legislatia a ramas aceeasi. De aceea, DNA si-a facut treaba si si-o face in continuare. Nu conteaza cine este la guvernare, important e ca legislatia sa fie buna, sa fie eficienta, sa putem sa o aplicam".

9 februarie 2017 – BBC

-”Incepand de acum va exista un risc urias la adresa sistemului judiciar, zilnic”, (...) ”Pentru ca zilnic putem afla despre o noua modificare, putem afla despre modificari ale jurisdictiei noastre sau poate ca biroul nostru poate fi dizolvat si sa nu mai existe”.

12 februarie 2017 – The Guardian

-Since Emergency Ordinance 13 was adopted, every day is a risk for the justice system,” Kövesi said.

“From my point of view the risk hasn’t been changed,” she said. “People who have the jurisdiction, who have the ability to amend the legislation, are saying now that there will be several additional amendments. I don’t think we can be at peace.”

The most important thing is that Romanians feel that nobody is above the law, and we need to maintain this,” said Kövesi, her office walls adorned with religious imagery as well as colourful paintings by a niece. “We must not pass laws that favour those who commit serious crimes.”

(”pericolul nu a trecut” in Romania, in ciuda abrogarii OUG 13, ”fiecare zi reprezinta un risc pentru sistemul de justitie”. ”De la adoptarea Ordonantei de urgenta 13, fiecare zi reprezinta un risc pentru sistemul judiciar. (...) Oamenii care au jurisdictia, care au posibilitatea sa aduca schimbari legislatiei, spun acum ca vor mai multe amendamente. Nu cred ca putem face pace (...)

„Din punctul meu de vedere, riscul nu s-a schimbat. Oamenii cu competenta juridica, care au abilitatea de a amenda legislatia, spun acum ca vor exista o serie de amendamente. Nu cred ca putem sta linistiti. Cel mai important lucru este ca romanii simt ca nimeni nu este mai presus de lege, iar noi trebuie sa pastram aceasta stare de fapt. Nu trebuie sa trecem legi care ii favorizeaza pe cei ce comit infractiuni grave”.

23 februarie 2017 – Discurs bilant DNA

-„Nu credem sa sunt necesare modificari ale legislatiei care pot influenta eficienta investigatiilor anticoruptie. Nu credem sa sunt necesare dezincriminari ale unor infractiuni care cauzeaza pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem ca sunt necesare modificari ce aduc atingere independentei sau statutului magistratilor.

Suntem obligati sa avem reactie atunci cand modificari legislative vizeaza legi atat de importante cum sunt codul penal si codul de procedura penala. Mai ales atunci, cand, astfel de modificari se fac, peste noapte, fara consultare si fara studiu de impact.

Dar, in aceste zile, am simtit cu totii ca facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil si matur, cand a existat o voce unitara a justitiei care a respins astfel de modificari. Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instantele si parchetele au reactionat unitar pentru ca stabilitatea legislativa si institutionala este vitala pentru a fi eficienti”.

III. Alte considerente:

In cadrul investigatiilor disciplinare pe care le veti efectua, va rugam sa tineti cont si de considerentele obligatorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei care, prin Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, a statuat:

“109. In mod traditional, doctrina constitutionala recunoaste cele trei puteri in stat: puterea legislativa, care creeaza si modifica legea, puterea executiva, care executa si impune legea, si puterea judecatoreasca, care interpreteaza si aplica legea. Preeminenta dreptului presupune ca aceste puteri sa-si exercite prerogativele independent una fata de cealalta, intrucat functiile lor trebuie sa fie distincte. Cu alte cuvinte, cei care creeaza legea nu trebuie sa se implice in aplicarea ei, cei care o executa nu trebuie sa se implice in crearea sau interpretarea ei, iar cei care interpreteaza si aplica legea nu trebuie sa se implice in crearea sau modificarea ei.

110. Asa fiind, in virtutea principiului separatiei puterilor, consacrat in art.1 alin.(4) din Constitutie, precum si a prevederilor art.61 alin.(1), Parlamentul si, prin delegare legislativa, in conditiile art.115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica si abroga norme juridice de aplicare generala. Instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autoritatii judecatoresti in virtutea Capitolului VI, al Titlului III – Autoritatile publice, din Constitutia Romaniei, au misiunea constitutionala de a realiza justitia, in temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentala, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, intinderea si exercitarea drepturilor lor subiective, de a reprezenta interesul general al societatii si de a apara ordinea de drept, in activitatea judiciara, in temeiul art.131 alin.(1) din Constitutie, respectiv de a realiza rolul de garant al independentei justitiei, in temeiul normei constitutionale cuprinse in art.134 alin.(4), si nicidecum un rol in activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare.

111. Asadar, in ceea ce priveste autoritatea judecatoreasca, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Aceasta cu atat mai mult cu cat in sarcina magistratilor subzista obligatia de rezerva, care exprima o sinteza a principiilor generale ale deontologiei profesiei (independenta, impartialitate, integritate). Mai mult, asa cum Curtea a statuat in Decizia nr. 629 din 4 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 923 din 21 decembrie 2014, 'apararea independentei justitiei nu se poate realiza decat in cadrul prevazut de Constitutie, deci cu respectarea tuturor drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei. Protejarea acestei valori constitutionale nu poate afecta existenta altor drepturi si libertati, exercitate cu buna-credinta, in cadrul limitelor consacrate de normele constitutionale'”.