Mana criminala sau tragic incident creat de o serie de incalcari ale securitatii la incendii? Acestea sunt cele doua curente de opinie care circula in prezent in legatura cu tragedia de la Clubul Colectiv, din noaptea de 30 octombrie 2015, in care au murit arse de vii peste 60 de persoane, intr-un incendiu care s-a propagat fulgerator, in anumite momente cu viteza unei deflagratii, dupa cum au apreciat expertii INEC.

Oricare ar fi ipoteza reala, este cert ca incendiul de la Colectiv a generat miscari de strada ale gruparilor #rezist si ale ONG-urilor finantate din strainatate, la care s-au raliat multi cetateni, si care au dus la demisia premierului Victor Ponta si la caderea Guvernului PSD (inlocuit cu guvernarea Ciolos, “garantata” de fortele de la Bruxelles). Socanta declaratie din noiembrie 2015 a presedintelui Romaniei Klaus Iohanis: "A fost nevoie sa moara oameni ca aceasta demisie sa se produca. Daca s-ar fi impus respectarea normelor niciunul nu ar fi trebuit sa moara" – alimenteaza si azi teoria unei crime premeditate, care a avut drept scop debarcarea guvernului legitim, prin crearea in randul populatiei a unei emotii puternice, secondate de actiuni de strada, dublate de anchete in forta ale DNA impotriva primarului Sectorului 4 Cristian Popescu, zis Piedone, arestat la cateva zile dupa tragedie.

Lumeajustitiei.ro nu isi propune sa identifice adevaratul vinovat de producerea tragediei de la Colectiv. Mijloacele de ancheta ale unor jurnalisti sunt dramatic reduse fata de posibilitatile de ancheta ale institutiilor statului. Consideram insa ca avem dreptul si obligatia sa transmitem indoielile noastre justificate fata de ancheta oficiala cu privire la cauzele acestei imense tragedii, cu consecinte sociale si politice exceptionale.

Indoielile redactiei noastre fata de retinerile din Rechizitoriul Colectiv

Rechizitoriul din cazul Colectiv (dosar 545/P/2015) intocmit la data de 27 aprilie 2016, de procurorii PICCJ de la Sectia de urmarire penala si criminalistica: Emiliea Gavadia, Mihai Eduard Ilie, Eusebiu Serbanoiu, rechizitoriu verificat de sefa de sectie Camelia Sutiman, are in opinia noastra, neajunsuri majore, in sensul ca:

- nu stabileste natura exacta a buretelui fonoabsorbant cu care era capitonat tavanul, peretii si unii stalpi ai clubului (afirmandu-se pe baza a cateva declaratii subiective de martor, ca ar fi “neignifugat”) fiind insa cert ca acesta a fost burete fonoabsorbant din spuma poliuretanica de tip N2138; de mentionat ca expertiza tehnica judiciara, intocmita de expertul dr. ing. Sorin Paval, a retinut ca: “nu au fost identificate documente de calitate care ar fi trebuit sa fie primite de cumparator astfel incat sa se determine trasabilitatea produselor utilizate... pentru spuma poliuretanica expertiza retine ca producatorul emite o fisa de securitate mai ampla, dar nu defineste: restrictiile de utilizare; recomandarile de utilizare...”;

- nu explica intr-o maniera pertinenta cum a fost posibil ca un burete lipit de tavan in scop de antifonare fonica, gros de circa 6 cm, amplasat la o inaltime de 5,7 m de podea, sa genereze intr-un incendiu care a durat, atentie, doar circa 150 de secunde de la prima flacara si pana s-a autostins din lipsa de oxigen, sa radieze o caldura atat de mare incat corpurile victimelor cazute pe jos sa fie parjolite mai rau decat este parlit un porc in ajunul Craciunului, fara  sa mai ramana nici hainele pe ele;

Dilema este cu atat mai mare cu cat sub buretele lipit pe tavanul de beton, s-a aflat un tavan fals din scanduri de lemn - la 5 m inaltime - care a ramas intreg dupa incendiu (vezi foto alaturat) si care evident ar fi blocat in mare masura radiatia termica produsa de ardere (ar fi actionat ca un scut termic pentru persoanele de dedesubt);

- desi exista opinii ale expertilor INEC ca la Colectiv ar fi putut exista si alte substante inflamabile, neidentificate, care sa fi ajutat arderea buretelui, procurorii nu au insistat si urmarit aceasta pista;

- nu convinge pe nimeni ca un incendiu de 150 de secunde, care jumatate din acest timp nu a fost luat in serios de sutele de persoane aflate in club, care priveau flacarile de pe tavan si nu realizau ca sunt in pericol, a avut la un moment dat forta unei deflagratii, raspandindu-se pe tot tavanul in cateva secunde. Insasi expertii INEC au recunoscut viteza caracteristica unei deflagratii, vizionand filmarile de pe camerele de supraveghere. E greu de acceptat ca un burete de 6 cm grosime, care a ars la 5,7 metri inaltime, dupa un tavan fals de lemn (ramas intreg) care actiona in mare masura ca un scut termic, a generat o radiatie termica atat de rapida si cumplita. Exista declaratii neoficiale ale unor medici care spun ca in viata lor nu au vazut asemenea tip de arsuri: “se desprindea carnea de pe victime”;

- nu convinge dincolo de orice indoiala rezonabila ca in privinta cauzei stabilite de procurori (acompaniati de expertii statului de la INEC si INSEMEX Petrosani), cum ca aprinderea buretelui fonoabsorbant de tip piramidal lipit pe un stalp, a fost cauzata de o scanteie (particula incandescenta) sarita dintr-o artificie de scena de tip T1, montata oblic la 3,80 m de stalp (fara sa bata direct in acesta) (vezi foto de mai jos cum arata Clubul Colectiv inainte de tragedie, cu sagetile spre buretele in discutie). Teoria particulei incandescente este sustinuta de anchetatori pe o imagine, in care apare un punct luminos galben, neclar. Dar foarte bine acest punct incandescent putea fi produs si de un alt dispozitiv necunoscut;

- tot rechizitoriul este insailat pe concluziile expertizelor INEC si INSEMEX Petrosani, care sunt institutii de stat si potrivit normelor europene, nu indeplinesc cerinta de experti independenti (UE nu admite ca in procese, statul sa te acuze si tot angajatii statului sa faca expertizele). De neinteles, procurorii au respins cererile acuzatilor de efectuare a unor expertize independente, cu motive incredibile asupra carora vom reveni in editiile urmatoare;

- daca buretele fonoabsorbant era atat de inflamabil cum au pretins anchetatorii, astfel incat in cateva secunde s-a aprins tot tavanul de deasupra scenei cu viteza unei deflagratii, cum se face ca nu a ars tot, ci doar pe zona de deasupra scenei? A fost cumva stropita acea zona in prealabil cu o substanta necunoscuta, de o mana criminala?

- INSEMEX Petrosani a avut protocol incheiat cu SRI, asa cum Lumeajustitiei.ro a publicat deja in urma cu cateva saptamani;

- inexplicabil, probele de aer din incinta Clubului au fost prelevate abia la 10 decembrie 2015 (dupa 5 saptamani de la tragedie), perioada in care daca ar fi existat substante inflamabile extrem de periculoase, puse de o mana criminala, aceste urme s-ar fi putut volatiliza;

- ancheta denota ca nu s-a mers deloc pe pista unei maini criminale, cel putin nu rezulta din rechizitoriu;

Expertiza INEC ridica o indoiala incendiara

Spre deosebire de expertiza INSEMEX Petrosani, care prezinta opinii certe intr-o mare de necunoscute, expertiza Institutului National de Expertize Criminalistice (INEC) din subordinea Ministerului Justitiei este mult mai retinuta si lasa loc de rezerve.

Raportul de Expertiza Criminalistica nr. 35 din 10 martie 2016 al INEC, realizat de expertii criminalisti Grigoras Betiu si Gheorghe Pop, retine aspecte contradictorii. Opinia expertilor este exprimata “sub rezerva unor noi experimente si determinari ce pot fi facute ulterior... este posibil sa fie identificati si alti factori favorizanti ai producerii incendiului”.

Ce este esential in experimentele INEC (care au reprodus la o scala mai mica sala unde a avut loc tragedia de la Colectiv) este: “Ca viteza de propagare evenimentul se incadreaza in categoria deflagratiilor”.

Credeti ca un burete fonoabsorbant poate arde fulgerator, in cateva secunde pe zeci de metri patrati ca suprafata? Expertii INEC care au folosit aceleasi materiale au constatat ca in testul lor “viteza de propagare a focului in Clubul Colectiv a fost de 5 ori mai mare decat in cazul simularilor efectuate”.

Concluzia naucitoare din expertiza INEC: “Este posibil sa fi existat si o alta substanta (substante) care a contribuit la extinderea rapida a focului... care a avut rolul de accelerator al procesului de ardere (propagare a incendiului)” - (vezi facsimil)

Testul Redactiei Lumea Justitiei – materialele folosite

Contrariati de cele aflate, si neavand incredere din principiu in expertizele angajatilor statului, redactia noastra si-a propus un test pentru a afla daca buretele fonoabsorbant de tip N2138 din spuma poliruetanica produs de SC Eurofoam SRL Sibiu poate fi aprins de la o artificie de scena (produs pirotehnic) de tip T1, din cele folosite la Clubul Colectiv, in noaptea fatidica. Am procurat la inceputul lunii octombrie 2018 o coala de burete fonoabsorbant de forma piramidala, de 6 cm grosime, prin distribuitorul autorizat GreenVent. Pe factura nu scrie daca buretele este ignifugat sau neignifugat, ci doar “Cofrag profilat N2138 2000x1000x60”.

Precizam ca nu am gasit alte specificatii despre produs, si in opinia noastra problema “ignifugat” sau “neignifugat” nu are relevanta pentru ca nici in cazul Colectiv (pe actele produselor) nu exista asemenea specificatii despre burete. Dimpotriva, asa cum am aratat, expertiza tehnica judiciara nu a putut identifica trasabilitatea buretelui. Asta ca sa realizati seriozitatea anchetei...

Exista insa fisa tehnica din dosarul Colectiv, care arata ca produsul spuma flexibila poliuretanica N2138 are: “punct de inflamabilitate intre 315 si 370 grade... temperatura de descompunere peste 180 grade... punct de auto-aprindere intre 370 – 427 grade... Materialul este un material combustibil. Atunci cand arde emana caldura intensa si fum dens. Prin incalzire nu se topeste, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse de descompunere inflamabile”.

Cu alte cuvine, materialul poate fi inflamabil la temperaturi ridicate, cum de altfel poate arde orice (sticla, metal etc) depinde la ce temperatura este supus materialul.

In testul nostru am incercat sa vedem daca buretele tip N2138 se poate aprinde de la artificiile de scena tip T1 (ES 3402), comercializate de firma bulgareasca Enigma FireWorks Ltd, si care au drept caracteristici principale: fantana de scantei de 3 metri, care dureaza 15 secunde.

In imaginea alaturata aveti cele sase artificii folosite de noi in test...

Precizam ca am folosit, cu asistenta unui pirotehnist, exact aceleasi artificii de scena folosite la spectacolul muzical din noaptea tragediei de la Colectiv – denumite “Volcano Cylindrical Silver H3M” Cod ES 3402 – (vezi foto alaturat cu descrierea din expertiza INSEMEX). Ele sunt fabricate din carton, de forma cilindrica. Inauntru au o compozitie pirotehnica, care poate fi aprinsa, prin fire electrice, cu o baterie, sau cu un dispozitiv special.

Modul in care am organizat testul

Am aranjat o scena (vezi foto de mai jos) intr-o hala la temperatura de 22 grade, cu doi stalpi metalici. Un stalp l-am invelit cu buretele fonoabsorbant piramidal tip N2138, iar pe celalalt stalp am legat artificiile de scena tip T1.

In rechizitoriu se retine ca in varianta reala de la Colectiv, artificiile au fost aprinse si ar fi lovit unul din stalpii clubului, capitonat cu buretele piramidal, de la o distanta de 3.80 m. Desi in rechizitoriu directia artificiei de scena a fost oblica, pe langa stalp, pentru a preveni orice speculatie, in testul nostru am directionat artificiile de scena sa bata direct in burete. In fond, ne-a interesat sa vedem daca se aprinde.

Am realizat sase teste, dupa cum urmeaza:

Testul 1 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 3.80 metri, de stalpul cu burete, exact distanta stabilita de procurori dupa masuratorile de la fata locului.

Dupa cum puteti vedea in filmul de mai jos, jerba de scantei nu a ajuns pana la stalp (in specificatii produsul are precizata o fantana de 3 m) si, desi cateva particule au atins buretele, acesta nu s-a aprins

Testul 2 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 3 metri de stalpul cu burete.

Se poate vedea din filmul urmator ca nici de data aceasta buretele nu s-a aprins, desi a fost lovit serios de scantei

Testul 3 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 2 metri de stalpul cu burete. In acest test am redus dramatic distanta, la doar 2 metri, dar nici de data, desi buretele a stat sub un bombardament intens de scantei, acesta nu s-a aprins.

Testul 4 – produsul pirotehnic a fost aprins la distanta de 1,5 metri de stalpul cu burete.

Am redus distanta la jumatate din raza de actiune a produsului pirotehnic, iar buretele, desi a fost supus unui tir infernal de scantei, acesta nu s-a aprins.

Testul 5 – Am pus o coala A4 de hartie de imprimanta, pana la o distanta de 30 centimetri de gura de ardere a produsului pirotehnic.

Intrucat hartia se aprinde conform masuratorilor stiintifice la 233 de grade celsius, am incercat sa vedem daca o coala de hartie A4 se poate aprinde de la artificia tip T1. Rezultatul testului pe care il puteti viziona mai jos releva ca in cele 15 secunde de jet de scantei ale artificiei, hartia nu s-a aprins decat la final cand am apropiat-o la 30 cm de produsul pirotehnic, in flacara vie pe care acesta o are la gura tevii.

Testul 6 – Am pus o coala A4 de hartie de imprimanta, la o distanta de 90 centimetri de gura de ardere a produsului pirotehnic.

Am repetat primul test, fara sa mai ducem hartia la gura flacarii artificiei, si am incercat sa tinem coala la circa 90 de centimetri distanta. De ce am insistat pe testul cu hartia? Pentru ca daca stiintific, hartia arde la 233 grade celsius, iar potrivit fisei tehnice a buretelui tip N2138 acesta se poate aprinde intre 315 si 370 grade, daca o artificie de scena nu poate aprinde o foaie de hartie de la 1 metru distanta, este evident ca nu va putea aprinde niciodata un burete care potrivit producatorilor are un punct de aprindere mai mare cu peste 100 grade decat hartia. Dupa cum puteti vedea in filmul de mai jos, desi hartia a fost bombardata infernal cu scantei, nu s-a aprins. De asemenea, foarte important, nu am simtit nicio arsura pe mana cu care am tinut hartia, in ambele teste cu coala A4, putand garanta ca intre jumatate de metru si un metru oricine poate baga mana in jerba de artificii fara sa se arda.

Ce parere aveti? In editiile urmatoare vom prezenta alte teste efectuate, cu buretele N2138 pus la propriu in foc. Va asiguram ca veti fi consternati de rezultate.

(va urma)

* Cititi aici continuarea testului, cu noi filmari cu buretele N2138 pus direct sub flacara unor torte