Presedintele Romaniei Klaus Werner Iohannis (foto), ca ii convine sau nu, este presedintele tuturor romanilor, inclusiv al romanilor "penali". De altfel, trecerea cu vederea peste etichetele de "penal" pe care Iohannis le-a pus persoanelor cercetate penal ar fi perpetuat practica din timpul regimului comunist, cand punerea sub acuzare echivala cu o condamnare, iar o achitare era o raritate. Acestea sunt concluziile Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) retinute in motivarea hotararii din 9 mai 2018, prin care s-a decis amendarea cu 2.000 lei a lui Iohannis, pentru folosirea termenului de "penali", ca urmare a sesizarii depuse de Lumeajustitiei.ro. In motivarea hotararii de 22 de pagini, prin care s-a decis amendarea lui Iohannis cu 2.000 lei pentru discriminare, s-a stabilit totodata ca apelativul "penali" este de natura de a stigmatiza si eticheta, dar si de a-i infiera pe cei care se afla in proceduri judiciare.

In acest sens, membrii CNCD au retinut in hotarare ca, prin iesirea publica din data de 15 februarie 2018, Klaus Iohannis nu a avut scopul de a informa publicul cu privire la nimic, ci a dorit sa ia apararea DNA si a conducerii acesteia, care, in opinia lui Iohannis, era "discreditata de penali". Or, in calitatea sa de presedinte si de mediator intre puterile Statului, Klaus Iohannis avea obligatia de a aparea neutru si nu de a-si incepe conferinta acuzand "'penali ca fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze Directia Nationala Anticoruptie".

Interesant este ca in timpul procesului de la CNCD, Iohannis si Kovesi au avut incercari disperate de a scapa de sesizarea Lumeajustitiei.ro depusa la Consiliul pentru Combaterea Dirscriminarii, invocand, pe rand, disjungerea cauzei, exceptia lipsei calitatii procesuale active a Lumeajustitiei.ro sau imunitatea presedintelui Romaniei. Atat Klaus Iohannis, cat Laura Kovesi au sustinut in fata CNCD ca Lumeajustitiei.ro nu calitate procesuala activa in cauza, insa asa cum reiese din motivarea Hotararii CNCD, exceptia presedintelui Romaniei si a fostei sefe DNA fost respinsa cu unanimitate, argumentandu-se ca "intotdeauna a fost admisa calitatea procesuala activa a jurnalistilor", fiind vorba despre "interesul general si rolul ziaristilor in societate".

Odata admisa calitatea procesuala activa a Lumeajustitiei.ro si dreptul publicatiei de a face sesizari la CNCD, Iohannis a invocat imunitatea Presedintelui Romaniei, insa Consiliul a respins si aceasta exceptie, oferind o argumentatie exemplara in acest sens. Concret, CNCD a stabilit ca afirmatiile lui Iohannis nu reprezinta o opinie politica exprimata in exercitatea mandatului, (fiind in acest sens "acoperit" art. 72 din Constitutie privind imunitatea parlamentarilor) ci reprezinta afirmatii care nu intra sub incidenta acestei imunitati. De aceea, arata CNCD, actele parlamentarului, si deci si ale Presedintelui Romaniei, "ce nu sunt in exercitiul functiei sale pot atrage raspundere juridica, in astfel de situatii aplicandu-se dreptul comun".

Altfel, spus, ghinion!

Prezentam in continuare pasaje din motivarea CNCD:

"Colegiul director urmeaza a analiza exceptia lipsei calitatii procesuale active a primei petente, exceptie invocata de catre ambele parti reclamate. Referitor la aceasta exceptie, Colegiul director urmeaza a aparecia ca ar fi vorba de o interpretare mai extinsa, fiind vorba despre interesul general si rolul ziaristilor in societate. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, in jurisprudenta sa, a admis intotdeauna calitatea procesuala activa a jurnalistilor/ziaristilor. In speta de fata, petenta este o societate comerciala, care detine un site de presa specializata pe domeniul juridic (www.luju.ro) fiind reprezentata de un jurnalist. In fapt, societatea comerciala, publicatia Lumea Justitiei si reprezentatul acestora reprezinta o entitate unica. Pentru aceste considerente, cu votul celor opt membri prezenti, Colegiul director urmeaza a respinge exceptia invocata.

Referitor la imunitatea Presedintelui Romaniei, Colegiul director urmeaza a analiza exceptia invocata. Colegiul director retine prevederile art. 72 alin. (1) din Constitutia Romaniei care se aplica corelativ Presedintelui Romaniei, potrivit caruia: 'deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere politica pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului', intrucat are ca scop garantarea independentei opiniilor, lipsa raspunderii juridice, prevazuta de articolul 72 din Constitutie, consta in interdictia de tragere la raspundere juridica a deputatilor si senatorilor pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului lor. Interdictia priveste actele intrinseci mandatului nu si cele extrinseci exercitiului acestuia, urmarind sa apere libertatea de expresie si de decizie a parlamentarului. Ceea ce excede, insa, exercitiului mandatului nu intra sub incidenta acestei imunitati. Parlamentarul nu este peste lege. Articolul 16 alin. 2 din Constitutie prevede ca 'Nimeniu nu este mai presus de lege'. De aceea, actele parlamentarului ce nu sunt in exercitiul functiei sale pot atrage raspundere juridica, in astfel de situatii aplicandu-se dreptul comun.

Avand in vedere aceste considerente, Colegiul constata ca afirmatiile domnului Iohannis Klaus Werner nu reprezinta o opinie politica exprimata in exercitatea mandatului, imunitatea presedintelui nefiind extinsa, in cazul faptelor care fac obiectul plangerii deduse solutionarii, in ceea ce priveste raspunderea contraventionala. Pentru aceste considerente, va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, exceptie invocata de catre Administratia Prezidentiala, ca nefondata cu unanimitatea membrilor prezenti la sedinta. (...)

Ingerinta sa urmareasca un scop legitim

Raportat la scopul legitim urmarit prin posibila ingerinta a statului in libertatea de exprimare se urmareste protejarea demnitatii umane a tuturor cetatenilor din Romania, inclusiv a persoanelor aflate in cursul unei proceduri judiciare penale.

Protectia demnitatii unei persoane aflate in cursul unei proceduri penale in general si a persoanelor inculpate care acuza abuzurile la care au fost supuse in cursul acestei proceduri in special, constituie un scop legitim intr-o societate democratica. (...)

In scopul de a determina daca afirmatiile celor doua parti reclamate, obiect al prezentei constituie un discurs de ura, Colegiul urmand a examina: obiectivul urmarit de reclamati, continutul declaratiilor, contextul in care au avut loc, rolul in societate al persoanelor, autori ai afirmatiilor.

Obiectivul urmarit de catre reclamanti este important: au dorit acestia sa disemineze opinii legate de situatia ori convingerile petentilor, ori s-a urmarit doar informarea publicului asupra unui subiect de interes public? (...)

Colegiul apreciaza ca afirmatiile facute nu au avut rolul de a informa publicul fiind folosit un termen cu dublu sens: pe de o parte referitor la pedeapsa 'penala', insa si intr-un sens argotic, conferinta de presa incepand tocmai cu aceste aspecte. In continuare, ca urmare a intrebarilor formulate, presedintele a procedat la informare cu privire la aspecte de interes. In limba romana culta, adjectivul 'penal' se foloseste numai atunci cand defineste anumite institutii de drept: drept penal, cod penal, procesul penal, fapta penala, sanctiune penala, si se refera exclusiv la dispozitiile legale care au un caracter represiv, care se refera la infractiuni si care prevad sanctiuni aplicabile. Asadar, adjectivul penal nu se refera niciodata la persoane. (...)

Contextul in care au fost facute afirmatiile

(...) In cazul procurorului sef al DNA, demersul apare ca deplin legitim dorind sa clarifice modul in care subordonatii sai au instrumentat o serie de dosare.

In cazul primei parti reclamate, demersul nu mai are aceeasi legitimitate, acuzand 'niste penali' care 'fac o incercare disperata sa discrediteze DNA si conducerea acestei insitutii'. Acuzele aduse unor procurori DNA sunt extrem de grave, Parchetul General urmand a instrumenta sesizarile cu care a fost investit. Amestecul presedintelui in aceasta chestiune, precum si atributul peiorativ folosit sunt de natura a interfera cu rolul acestuia prevazut de catre Constitutie, respectiv acela de mediator. (...) Presedintele ar fi trebuit sa aiba o atitudine neutra, lasand instantele si organele competente sa se pronunte asupra acestor aspecte.

In masura in care presedintele si-ar fi exprimat doar increderea si aprecierea in privinta DNA am fi putut aprecia ca ne aflam in sfera de dezbatere publica, fiind rolul sau sa sustina structurile statului si respectarea legii de catre acestea.

Ori, conferinta de presa a inceput exact cu 'infierarea' unor 'penali care fac o incercare disperata sa atace si sa discrediteze Directia Nationala Anticoruptie'. Daca afirmatia acelor persoane se confirma ramane in sarcina organelor abilitate, partea reclamata afirmand in mod public, prin utilizarea termenului 'penal' faptul ca cele relatate reprezinta doar un atac la adresa DNA din partea unor persoane care nu ar fi fost indreptatite la aceste demersuri. Ori accesul liber la justitie este un drept absolut, care apartine tuturor cetatenilor.

Intrebarea fireasca ar fi daca aceste aprecieri erau necesare in contextul dezbaterii publice. Astfel, Colegiul nu poate decat sa constate faptul ca in prezenta cauza s-a depasit sfera caracterului informativ care prezinta interes pentru opinia publica aducand atingere demnitatii persoanelor aflate in proceduri judiciare in general si persoanelor care acuza existenta unor abuzuri, in mod special.

Cu siguranta, se prezuma ca organele de urmarire penala au o atitudine onesta, in conformitate cu prevederile legale, insa modul de exprimare si folosirea argoticului 'penal' sunt de natura a iesi din sfera de dezbatere publica.

Modul in care au fost facute afirmatiile

(...) In calitatea sa de presedinte si de sef al statului, asteptarile publicului sunt mai mari decat in cazul oricarei alte persoane, fiind vorba de un presedinte al tuturor cetatenilor, inclusiv a celor cercetati penal. Din perspectiva precaderii constitutionale, presedintele Romaniei este unul dintre principalii formatori de opinie, la nivel national.

Pe de alta parte, apelativul de 'penal' ar fi de natura a insinua persoane apreciate ca vinovate sau cvasi-vinovate de savarsirea unor fapte penale, fiind de natura a stigmatiza si de a eticheta. Situatia presedintelui Romaniei este distincta de orice alta situatie in care s-ar putea afla un politician. (...)

Practic, singura persoana cu care poate fi comparat actualul Presedinte al Romaniei este fostul presedinte, din perspectiva aplicarii O.G. 137/2000. din perspectiva logico-juridica prezinta relevanta pentru aceasta speta doar jurisprudenta CNCD referitoare la fostul presedinte al Romaniei. Invocarea jurisprudentei Consiliului, alta decat cea referitoare la fostul presedinte al Romaniei nu este aplibila spetei. (...)

In cazul de fata, afirmatiile Presedintelui au venit exact la inceputul conferintei de presa, denotand intentia de a infiera 'niste penali (care) fac o incercare disperata sa atace si sa discretiteze DNA' si de a pune o eticheta care ar putea leza dreptul la demnitate, asa cum este el prevazut de art. 15 din O.G. 137/2000. (...)

Folosirea notiunii de 'penali' in cazul persoanelor publice care au facut dezvaluiri prin care reclamau un comportament abuziv denota partinire din partea reclamatului. Atat persoanele care ar fi fost supuse abuzurilor DNA cat si procurorii DNA reclamati ca ar fi comis fapte de abuz se bucura de prezumtia de nevinovatie (...).

Prin trecerea cu vederea a afirmatiilor presedintelui s-ar perpetua practica instituita anterior anilor 90, practica potrivit careia achitarea inculpatilor era destul de rara, punerea sub acuzare de catre procuror echivaland cu o condamnare. (...)

Apreciem ca in speta de fata de impune interferenta statului in limitarea libertatii de exprimare, partea reclamata urmarind sa infiereze persoanele care au reclamat potentiale abuzuri fiind numiti 'penali', fiind incalcata prezumtia de nevinovatie si dreptul la demnitate. (...)

Raportat la fapta de discriminare constatata, Colegiul director dispune, cu cinci voturi pentru si patru voturi impotriva sanctionarea cu amenda contraventionala in cuantum de 2000 lei a primei parti reclamate".

*Cititi aici integral Hotararea CNCD in cazul Iohannis – Lumeajustitiei.ro