Senior editorul Lumeajustitiei.ro, Razvan Savaliuc, a depus luni la Parchetul General o plangere penala sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu (in forma prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal si in forma prevazuta de art. 13/2 din Legea 78/2000) impotriva judecatoarei Crina Liliana Buricea, de la Sectia a V-a civila a Tribunalului Municipiului Bucuresti. Plangerea penala a fost depusa intrucat felul in care a fost judecat la 16 octombrie 2015 fondul procesului civil dintre sefa DNA si jurnalistii Antena 3 este unul care nu are nicio legatura cu ideea unui proces echitabil, ci mai degraba cu o executie publica. Acest proces se afla in prezent in faza de apel, pe rolul Curtii de Apel Pitesti, unde cauza a fost stramutata la cererea jurnalistilor, care au facut dovada ca la apel li se repartizase “aleatoriu” un judecator fost procuror DNA, pe care numai dupa ce l-au demascat ca atare a inteles sa se abtina si care se caznea sa respinga in bloc toate probele, intr-un simulacru de proces devoalat public.

Diferit de plangerea penala, impotriva judecatoarei Crina Buricea s-au formulat si plangeri disciplinare la CSM pentru indeplinirea functiei cu rea credinta, verificarile inspectorilor judiciari fiind in curs. Anuntam ca jurnalistii tarati in instante de sefa DNA nu vor sta cu mainile in san sa asiste cum devin victimele unor abuzuri judiciare si li se incalca drepturile fundamentale, si vor lupta prin toate mijloacele legale pentru ca legea sa se respecte in Romania. Publicam in continuare plangerea penala impotriva judecatoarei Crina Buricea de la TMB.

"DOMNULE PROCUROR GENERAL,

Subsemnatul Razvan SAVALIUC, senior editor la Lumeajustitiei.ro, formulez prezenta:

PLANGERE PENALA

impotriva judecatoarei BURICEA LILIANA CRINA, de la Sectia a V-a Civila a Tribunalului Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu prevazute de art. 297 (1) Cod penal si art. 13/2 din Legea 78/2000 constand in acordarea fara probe, cu incalcarea flagranta a prevederilor imperative ale Codului de procedura civila, a sumei de 250.000 lei procurorului sef al DNA Laura Codruta Kovesi, in procesul pe care l-a judecat in fond, cauzand prin aceasta un avantaj nepatrimonial injust respectivei si o vatamare a intereselor legitime ale unor persoane, printre care si subsemnatul

NOTA – intrucat parti in acest dosar sunt, in calitate de parati-reconventionali DNA si Laura Kovesi, dar si reclamanta Laura Kovesi, beneficiari ai abuzului in serviciu savarsit, solicit preluarea cauzei la PICCJ – in instrumentarea Procurorului General al Romaniei sau prin delegarea unui procuror de la Sectia de urmarire penala si criminalistica la DNA exclusiv pentru acest dosar intrucat potrivit legii nicio parte (persoana sau unitate de parchet) nu-si poate solutiona singura cauza in care are interese sau se poate presupune ca are interese de orice natura;

MOTIVELE PLANGERII

In fapt, in cursul anului 2015, fiind investita cu actiunea civila fomulata de reclamanta Laura Codruta Kovesi impotriva jurnalistilor Razvan Savaliuc, Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, Mugur Ciuvica si persoana juridica Antena 3 SA, judecatoarea Crina Liliana Buricea a pronuntat la termenul din 16.10.2015 sentinta civila nr. 1243 (Dosar 6043/3/2015 – TB – Sectia a V-a Civila) prin care a dispus obligarea paratilor mai sus enumerati, in solidar, la plata unor daune morale in cuantum de 250.000 lei catre reclamanta, precum si respingerea cererii reconventionale a subsemnatului impotriva Laurei Codruta Kovesi si a DNA.

Din analiza actelor dosarului 6043/3/2015 si a sentintei civile pronuntate se desprinde fara putinta de tagada faptul ca:

- in cazul jurnalistilor Razvan Savaliuc, Radu Tudor si Bianca Nae nu exista nicio proba produsa de reclamanta Laura Kovesi, nici pentru dovedirea faptei ilicite, nici pentru dovedirea vinovatiei, nici pentru dovedirea pretinsului prejudiciu;

- din simpla citire a actiunii civile a reclamantei Laura Kovesi, aceasta nu a indicat sub nicio forma (nici macar la modul declarativ) prin ce anume a fost lezata de vreo afirmatie ori de ce afirmatiile ar fi fost neadevarate (se remarca faptul ca in cazul lui Radu Tudor nici macar nu este indicata vreo afirmatie) nici din ce probe rezulta prejudiciul pretins;

- in sentinta civila pronuntata, judecatoarea Buricea nu arata/ nu descrie/ nu motiveaza in ce constau conditiile cumulative de antrenare a raspunderii civile delictuale: mai precis pe ce probe sunt retinute fapta ilicita; vinovatia; prejudiciul; legatura de cauzalitate;

- abuzul in serviciu este dovedit si de faptul ca in cererea reconventionala a lui Razvan Savaliuc, judecata simultan cu actiunea reclamantei, cerere in care Laura Kovesi si DNA aveau calitatea de parati, judecatoarea Buricea a respins cererea reconventionala, detaliind pe larg de ce nu au fost indeplinite conditiile cumulative: fapta ilicita; vinovatia; prejudiciul; legatura de cauzalitate – dovada a diferentei de tratament, a discriminarii comise in scopul imbogatirii fara justa cauza a reclamantei Laura Kovesi si intimidarii si denigrarii publice a jurnalistilor pe care i-a “judecat”;

Spre exemplificare, singurele "motivari" lapidare cu privire la jurnalisti sunt:

In cazul lui Radu Tudor: nu se indica absolut deloc ce ar fi afirmat!!! Culmea absurdului, prin sentinta, judecatoarea Crina Buricea i-a respins lui Radu Tudor exceptia lipsei calitatii procesuale ca fiind “profund neintemeiata” fara sa motiveze de ce a respins-o / de ce este neintemeiata, in conditiile in care jurnalistul a invocat ca in actiunea civila prin care a fost chemat in judecata nu se indica ce anume ar fi afirmat pentru a putea afla despre ce este vorba si a putea sa-si construiasca apararea in cunosctinta de cauza;

In cazul lui Razvan Savaliuc: “...acelasi mesaj negativ se desprinde si din cuprinsul afirmatiilor ce se imputa paratului Savaliuc, de data aceasta asocierea persoanei reclamantei fiind facuta cu termenul 'minciuna' in cadrul exprimarii eu astept ca sefa DNA sa inceteze cu minciuna. Imprejurarea ca discutia privind imunitatea prezidentiala nu era una noua in mass media nu il exonereaza pe paratul Savaliuc, invitat intr-o emisiune televizata, de obligatia de respectare a drepturilor si intereselor civila ale altor persoane, chiar daca vorbim de o persoana publica”.

In cazul Bianca Nae: “Si fara a contesta toate cele discutate pana in acel moment, parata Bianca Grigore completeaza tabloul informatiilor cu unele vizand si viata personala a reclamantei”.

PRACTIC, NU EXISTA MOTIVARE, IAR CULPA SI PREJUDICIUL SUNT O INVENTIE A JUDECATORULUI

Lipsa oricaror referiri la conditiile cumulative de antrenare a raspunderii civile delictuale: fapta ilicita; vinovatia; prejudiciul; legatura de cauzalitate nu pot fi vazute ca o neglijenta a judecatorului cauzei, in sensul lipsei unei motivari adecvate, cata vreme la dosar nu exista la modul fizic niciun fel de probe care sa dovedeasca faptele ilicite, vinovatia si prejudiciul retinute in sarcina noastra, fiind evident ca fata de adevarul juridic (actele dosarului) nu existau probe pe care sa se argumenteze existenta unei fapte ilicite ori a vreunui prejudiciu in cele trei cazuri exemplificate.

Mai mult, din motivarea sentintei se observa ca nu se fac referiri la apararile facute de jurnalisti, desi instanta avea obligatia legala de a le mentiona si a argumenta de ce le inlatura, aspect care evidentieaza o data in plus abuzul in serviciu savarsit.

Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016 (publicata in Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016) s-a statuat ca dispozitiile art. 297 (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma “indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestuia se intelege “indeplineste prin incalcarea legii”.

Se constata ca judecatoarea Crina Buricea a comis urmatoarele incalcari ale legii, pentru a comite abuzul in serviciu prin care a creat un avantaj Laurei Kovesi si a produs o vatamare drepturilor si intereselor jurnalistilor:

1) – a incalcat principiul legalitatii prevazut de art. 7 Cod procedura civila, care prevede: “Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din proces”.

In pofida acestor obligatii profesionale, judecatoarea Crina Buricea nu a pus in vedere reclamantei Laura Kovesi sa-si probeze sustinerile si pretentiile (fapta ilicita si prejudiciul) in pofida prevederilor art. 10 si 249 Cpc, care obliga partea care face o sustinere in timpul procesului sa o dovedeasca, sa isi probeze pretentiile. Astfel, cel putin in cazul jurnalistilor Radu Tudor, Razvan Savaliuc si Bianca Nae se observa ca nu a existat nicio proba in dovedirea sustinerilor si pretentiilor. Fara sa puna in discutia partilor aceste lipsuri, respectiv problema nulitatii actiunii, judecatoarea Buricea a fortat judecata, declarand cercetarea judecatoreasca incheiata si a obligat partile sa intre pe dezbateri, pentru a pronunta o hotarare vadit abuziva;

2) – a incalcat principiul egalitatii prevazut de art. 8 Cod procedura civila, care prevede: “In procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminari”. Astfel, in timp ce jurnalistilor li s-a cerut sa produca probe in aparare, reclamantei Laura Kovesi nu i s-a cerut sa faca dovada sustinerilor sale si prejudiciului pretins, pentru ca apararile sa se poata face in cunostinta de cauza. Mai mult, in vreme ce reclamantei (prin avocat) i s-a permis in mai multe randuri sa intre in posesia inregistrarilor sedintelor de judecata, jurnalistilor li s-a refuzat in scris accesul la inregistrari;

3) – a incalcat principiul contradictorialitatii prevazut de art. 14 Cod procedura civila care prevede: “(6) Instanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse, in prealabil, dezbaterii contradictorii”. Se constata ca instanta si-a intemeiat hotararea pe propriile inventii, neargumentate, actele dosarului relevand ca reclamanta nu si-a sustinut cu niciun mijloc de proba sustinerile privitoare la faptele ilicite imputate si la prejudiciul pretins. Mai mult, instanta nu a pus in discutie in motivarea hotararii sale apararile jurnalistilor, desi avea obligatia sa le invoce si sa argumenteze de ce le inlatura;

4) - a incalcat art. 20 din Codul de procedura civila potrivit caruia “Judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege”

- a incalcat art. 22 din Codul de procedura civila potrivit caruia: “(1) judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile; (2) Judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza”.

- a incalcat dispozitiile privind intocmirea hotararilor judecatoresti, respectiv art 425, lit b) din Codul de procedura civila care arata ca:” Hotararea va cuprinde considerentele in care se vor arata... expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor”.

Astfel, se observa ca in sentinta pronuntata, judecatoarea Crina Buricea nu a indicat in cazul celor trei jurnalisti mai sus exemplificati nicio proba in randurile in care a retinut raspunderea lor ori prejudiciul produs. Mai mult nu a mentionat absolut nimic despre apararile invocate, desi avea obligatia sa le mentioneze in cuprinsul motivarii si sa argumenteze de ce le inlatura.

ALTE ASPECTE

CU PRIVIRE LA SCOPUL OBTINERII UNUI AVANTAJ, conditie ceruta prin definitia infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 13/2 din Legea 78/2000:

-avantajul creat numitei Laura Kovesi este unul nepatrimonial, intrucat hotararea judecatoreasca, chiar daca a stabilit acordarea unor daune injuste respectivei, nu este definitiva si nu a produs efecte materiale, insa i-a creat un avantaj mediatic prin infatisarea ei publica drept o victima a unor declaratii de presa;

CU PRIVIRE LA CAUZAREA UNEI VATAMARI A DREPTURILOR SAU INTERESELOR LEGITIME UNEI PERSOANE, conditie ceruta prin definitia infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 Cod penal:

-vatamarea drepturilor jurnalistilor consta in afectarea dreptului la imagine si reputatie produsa prin pronuntarea sentintei civile care este publica prin lege si care a fost adusa la cunostiinta publicului prin pronuntarea ei in sedinta publica, act in urma careia solutia abuziva a fost preluata si publicata in zeci de publicatii de larga raspandire, cu consecinta afectarii drepturilor noastre nepatrimoniale;

Fata de cele expuse, solicit tragerea la raspundere penala a judecatoarei Crina Liliana Buricea pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 297 (1) Cod penal si art. 13/2 din Legea 78/2000."

* Cititi aici integral sentinta civila a judecatoarei Crina Buricea care i-a dat Laurei Kovesi aproape 60.000 euro