14 zile! Atat a trecut de cand tanara Alexandra Macesanu a sunat disperata, de trei ori, la 112 pentru a cere ajutorul autoritatilor Statului, implorandu-le sa nu inchida telefonul si sa o salveze din mainile lui Gheorghe Dinca (foto), cel care a rapit-o, violat-o, iar mai apoi se presupune ca a ucis-o pe tanara de 15 ani. 14 zile in care autoritatile, in frunte cu specializata Directie de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), s-au chinuit sa tina pasul cu scormonelile lui Dinca (unii zic sa ii pregateasca), manifestand preocupare "sporita" pentru gasirea Alexandrei Macesanu. Pe loc, Dinca a marturisit ca omorat-o pe Alexandra, fara a spune in ce mod si unde se afla cadavrul. Apoi, ca sa dea apa la moara, a venit cu bomba: i-a dat foc! Si nu oricum, ci intr-un butoi aflat in spatele casei, care avea sub el un arzator ce a permis mentinerea unei temperaturi constante pentru incinerarea trupului tinerei Alexandra. A naibii coincidenta, butoiul cu osemintele si cenusa intacte, dupa mai bine de o saptamana, a fost gasit in curtea in care se perindasera, intre timp, zeci de oameni.

Acest butoi, conform rezultelor preliminare genetice dar si a concluziilor antropologice, continea cenusa si fragmente osoase ale unei persoane cu varsta intre 14-17 ani. O tara intreaga a explodat si l-a pus la zid pe Dinca (confirmat criminal) dupa ce expertii, dar si ministrul Justitiei Ana Birchall, prin vestitu-i telefon dat familiei, a anuntat ca Alexandra este moarta, pentru ca asa arata cenusa, oasele si dintii gasite in butoi. Belea mare pentru Dinca, intre timp s-a descoperit ca si unul dintre sacii din liziera padurii ar contine oseminte cu profilul genetic al ADN-ului Alexandrei, ceea ce il face pe "lupul singuratic" din Caracal un supraom, abil si inteligent care a putut sa execute o crima, aproape perfecta!

Gheorghe Dinca o fi singurul criminalul? Oasele din liziera padurii il pot anula pe "lupul singuratic" Dinca

Cronologic vorbind, ultimul telefon al fetei la 112 a avut loc in 25 iulie 2019, la ora 11.29, iar la ora 13.06, in aceeasi zi, Dinca se afla inca in oras, facand inca de pe la orele 9.00, mai multe drumuri in mai multe locatii. Ceea ce inseamna ca, fara a se putea stabili in prezent momentul decesului (in lipsa cadavrului), si fara a putea lua in considerare sustinerile lui Dinca, Alexandra ar fi putut fi arsa in butoi de presupusul criminal din Caracal, fie ziua in amiaza-mare (cel mai probabil dupa ora 14.00), fie (culmea) in toiul noptii cand procurorul Ovidiu Cristian Popescu de la Parchetul Judecatoriei Caracal si politistii ii pazeau poarta lui Dinca. Asta daca nu cumva Gheorghe Dinca a avut complici care, in timp ce el robotea prin oras, au ucis-o pe Alexandra Macesanu si i-au pregatit terenul pentru a o incinera, ori chiar au scos-o din curtea lui, osemintele si cenusa gasite in pretinsul butoi care a ars nestingherit in spatele curtii fiind ulterior plantate in acel loc.

Daca ar fi actionat insa singur, ar fi insemnat ca Dinca, sa o ucida, sa o incinereze si sa ii raspandeasca osemintele prin imprejurimi in mai putin de 12 ore.

Conform unui experiment de referinta in criminalistica, al carui continut Lumea Justitiei il prezinta in integralitate la finalul articolului, Gheorghe Dinca ar fi trebuit sa o incinereze pe Alexandra aproximativ 2-3 ore, caci atat dureaza incinerarea completa a unui corp uman, conform concluziilor expertilor, la o temperatura care putea varia de la 670 la 1000 de grade Celsius. Cel putin intr-un crematoriu, caci intr-un butoi artizanal cu siguranta ca timpii de incinerare difera.

Aceasta ar fi presupus, in mod obligatoriu foarte mult fum, miros greoi care nu putea sa treaca nesesizat pe o raza poate chiar de sute de metri, dar si o tehnica de maestru. Chiar si asa, sustin expertii, la sfarsitul cremarii, "este foarte greu de distrus complet un corp uman, de exemplu pentru a scapa de cadavrul unei victime a unei infractiuni". Pana si in situatia in care oasele au fost puternic arse, se precizeaza in document, "exista posibilitatea diagnosticarii sexului, varstei, semnelor individuale, ori leziunile anterioare cu o probabilitate ridicata". Aceste concluzii sunt cuprinse in Raportul experimentului efectuat in 1997 si publicat in 14 aprilie 1998 de expertii Michael Bohnert, Thomas Rost si Stefan Pollak, denumit "Gradul de distrugere a corpurilor umane raportat la durata incendiului".

Cea mai noua informatie, anuntata in exclusivitate de jurnalista Mirela Voicu la Antena 3, arata de altfel ca oasele descoperite in liziera padurii unde anchetatorii au fost dusi de Dinca ar apartine Alexandrei Macesanu, ceea ce, in final confirma decesul fetei. Este vorba despre rezultatul unei expertizei genetice judiciare efectuate de Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici, care ar fi constatat deja ca in sacul din liziera s-a descoperit profil genetic care are urmele ADN-ului Alexandrei. Ramane de stabilit, cand si daca va fi posibil, momentul mortii Alexandrei! Caci, atunci cand va fi elucidat si acest mister, exista toate sansele ca mamaliga sa le explodeze in fata anchetatorilor. Sustinem aceasta intrucat, daca pana acum criminalul Gheorghe Dinca a fost prezentat ca un lup singuratic, ce a actionat de capul lui, fara ajutorul nimanui, exista probabilitatea ridicata ca rezultatul testelor care vor indica si momentul mortii Alexandrei sa releve ca, fizic, Gheorghe Dinca nu aveam cum, in circa 12 ore (tinand cont ca Politia si procurorul Popescu de la PJ Caracal se aflau in fata portii lui Dinca la orele 2.00 din 26 iulie 2019), sa o ucida pe Alexandra, sa o arda, si sa raspandeasca in mai multe locuri saci cu cenusa sau oseminte ale acesteia.

Raportul care demasca balivernele lui Dinca

Astfel, Raportul pe care il publicam in integralitate la finalul articolului, a fost intocmit dupa cremarea a 15 cadavre, apartinand unor femei si barbati cu varste cuprinse intre 68 si 100 de ani, de constitutie atletica, a caror cauza a decesului a fost naturala. Cuptorul folosit pentru cremare era format din trei camere dispuse vertical, respectiv doua camere de incinerare si o camera de cenusa. Procedura de incinerare, ne arata raportul, porneste de la primul nivel, unde este pozitionat si sicriul din lemn de stejar in care se afla trupul, iar dupa aproximativ o ora de ardere la o temperatura, de obicei, de 800 de grade Celsius, placile incep sa se desprinda in fragmente, care ajung in cea de-a doua camera de cremare (anterior golita) unde mai sta la incinerat inca o ora, tot la circa 800 de grade. Dupa deschiderea si acestei camere de cremare, cenusa cade la al treilea nivel de unde, dupa o perioada de racire de aproximativ o ora, sunt indepartate cu un magnet obiectele metalice, iar oasele ramase incinerarate macinate si pusa intr-o urna. Intregul proces de cremare, se precizeaza in Raport, (care include si racirea) dureaza aproximativ trei ore.

In Raport sunt cuprinse si imagini din timpul procesului de cremare. Fiecare dintre imaginile de mai jos prezinta o etapa distincta a procesului de cremare, relevand astfel urmatoarele:

Figura 1: (dupa 30 de minute) – sunt expuse cavitatile toracice si abdominale. Sternul este distrus, coastele sunt calcinate, in timp ce capacul craniului prezinta fracturi.

Figura 2: (dupa 40 de minute) – coastele sunt libere de tesutul moale, calcinate, rasucite si indoite spre interior sau exterior, in timp ce baza craniului este expusa.

Figura 3: splina care a capatat un aspect de purete, dupa 40 de minute de cremare

Figura 4: Osul pelvian cu linii de fractura paralele gasite in camera de cenusa.

In final, dupa 50-80 de minute in crematoriu Torsul (trunchiul uman) se desprinde complet, expertii subliniind si ca nu a existat nicio relatie clara intre durata focului necesar distrugerii corpului si temperatura din cuptor, materialul sicriului ori sexul persoanei.

Si, date fiind aceste informatii, credem noi devastatoare chiar pentru intreaga ancheta, sa mai tinem cont de un lucru: daca o ardere intr-un aparat specializat (crematoriu) poate dura trei ore, de cat timp ar fi avut nevoie Dinca sa o incinereze pe Alexandra intr-un butoi artizanal? Pute rau de tot intregul caz!

Publicam in continuare pasaje din studiul "Gradul de distrugere a corpurilor umane raportat la durata incendiului":

"Modificarile care au aparut in timpul cremarii au fost urmarite si documentate pe 15 corpuri umane. S-a constatat ca la temperaturi cuprinse intre 670 si 810 grade Celsius corpul prezinta 'atitudine pugilistica' (n.red. - atunci cand corpul se contorsioneaza sub flacari puternice), dupa aproximativ 10 minute. Dupa 20 de minute, craniul a fost liber de orice tesut moale, putandu-se observa fisuri ale tabulei externe.

Cavitatile corpului au devenit vizibile dupa aproximativ 30 de minute, astfel incat organele au fost expuse.

La 40 de minute dupa inceperea incinerarii, organele interne erau puternic sfaramate si relevau o retea asemanatoare structurii buretelui.

Dupa aproximativ 50 de minute, extremitatile au fost distruse intr-o mare masura, lasand doar torsul, care s-a desprins dupa 1-1,5 ore.

Incinerarea completa a unui corp uman a durat aproximativ 2-3 ore.

Examinarea medico-legala a corpurilor arse raspunde, in mare parte, intrebarilor referitoare la identitatea victimei, vitalitatea corpului inainte de expunerea la foc si cauza mortii.

Legatura dintre durata focului si gradul de incarcare (temperatura) este numai in cazuri rare de importanta criminalistica.

Datele exacte sunt rareori intalnite in literatura si se bazeaza in principal pe observatii facute in timpul cremarilor in care durata aproximativa a incendiului a fost cunoscuta. (...)

Conform observatiilor noastre, a durat aproximativ o ora, la temperaturi cuprinse intre 670 si 810 grade Celsius, pana la distrugerea corpului uman prin ardere.

Procesele descrise au respectat anumite reguli, insa ar putea varia intre 10 si 20 de minute de la un caz la altul.

Chiar si la sfarsitul cremarii, bucati osoase ar putea fi inca detectate, fara indoiala, in toate cazurile, din punct de vedere anatomic. (...)

Organele interne au prezentat o contractie severa in perioada de observatie cuprinsa intre minutele 30 si 50, astfel incat sa apara ca organe ale unui copil mic. In acest stadiu, organele au afisat din ce in ce mai accentuat o suprafata denivelata, iar in cele din urma au fost reduse la o structura asemanatoare unui burete. (...)

Westenhoffer a efectuat teste cu privire la intrebarea 'cat timp a durat cremarea tesuturilor moi si a oaselor?'. Pentru aceste teste a folosit un corp feminin pe care l-a incinerat cu ajutorul unui suflant cu gaz de carbune si parafina.

Dupa 3 minute, stratul exterior al tibiei a fost prezentat ca fiind deja calcificat. Dupa 10 minute de carbonizare a tesuturile moi faciale, s-a intrat in etapa in care corpul a devenit de nerecunoscut. Dupa 20 de minute, luciul si oasele au fost carbonizate suficient cat sa se rupa usor. In acest caz nu au fost facute referiri la temperatura de ardere.

Pe baza referintelor din literatura, Madea a ajuns la concluzia, intr-un caz pe care l-a cercetat, ca incendiul trebuie sa fie continuat aproximativ 20 de minute, la o temperatura mai mare de 700 de grade pentru a atinge gradul de distrugere a unui corp (carbonizarea completa a scalpului si a tesuturilor moi ale fetei, gatului si toracelui; cavitatea abdominala care apare cu intestinul proeminent; carbonizarea partii exterioare a picioarelor, cu expunerea muschilor coapselor partial carbonizate, a articulatilor genunchiului si a tibiei piciorului).

Un caz din practica criminalistica, in care durata incendiului, cat si temperatura de ardere erau cunoscute, este raportata de Richards: Intr-un apartament incendiat a fost descoperit corpul unui barbat in varsta de 50 de ani. Acesta prezenta o carbonizare a muschilor cu oasele pe unul dintre brate, relevand o stralucire. Structurile osoase ale pieptului si fetei nu erau inca expuse. Avand in vedere circumstantele generale, s-ar putea presupune ca incendiul nu a durat mai mult de 10-12 minute, iar temperatura nu a crescut mai mult de 625 de grade Celsius. Richards a declarat ca, in cazul raportat de acesta, constatarile nu erau atribuite atat de mult la expunerea la o caldura radiata general, ci mai mult la un impact de foc localizat.

In ce priveste timpul necesar pentru a distruge un corp uman supus focului, opiniile difera:

-Pe baza studiilor sale, Westenhoffer a concluzionat ca "un foc constant de cateva ore este suficient pentru a distruge oasele intr-o masura in care sa fie usor de sfaramat, chiar si printr-o atingere neglijenta".

-Von Hofman si Haberda au afirmat ca intr-un cuptor mare incalzit cu lemne, tesuturile moi din corpul unui adult pot fi arse dupa o ora, dar oasele calcinate ar ramane inca intacte.

-Klein a raportat ca doar un kilogram de resturi osoase calcinate ale unui corp uman au fost gasite intr-un crematoriu dupa o ora la temperaturi de 1000 grade Celsius. Aceeasi afirmatia a fost facuta si de Madea.

-Prokop sustine ca trupurile sunt arse in crematoriu la temperaturi care variaza intre 800 si 1200 de grade Celsius, in perioade cuprinse intre 45 si 120 minute, in functie de marimea trupului si a continutului de apa pe care il are, lasand in final o cantitate de cenusa care cantareste intre 1 si 3 kilograme.

-DiMaio a sustinut insa ca sunt necesare intre 1,5 si 2,5 ore pentru cremarea unui corp uman la temperaturi in jur de 1000 de grade Celsius.

-Spitz a rapoartat ca intr-un cuptor pe gaz sunt necesare cel putin 1-1,5 ore pentru cremarea unui adult de constitutie medie, la o temperatura de 800 grade Celsius.

Este in mare masura acceptat faptul ca este foarte greu de distrus complet un corp uman, de exemplu pentru a scapa de cadavrul unei victime a unei infractiuni.

Chiar si in situatia in care oasele sunt puternic arse, exista posibilitatea diagnosticarii sexului, varstei, semnelor individuale, ori leziunile anterioare.

Temperaturile atinse in cuptoarele de incinerare sunt similare cu cele atinse in incendiul dintr-o casa, desi din cauza operatiunilor de stingere a incendiilor acestea nu sunt suficient de mari pentru a carboniza in intregime un corp uman.

Situatia este similara si in cazul incendiilor auto, unde temperaturile pot fi chiar mai ridicate, in functie de combustibilul aflat in rezervor, dimensiunea rezervorului, ori tipul masinii.

Cu toate acestea, trebuie sa se tina cont de faptul ca intr-un cuptor de cremare, temperatura ramane constanta, spre deosebire de incendiul dintr-o casa ori dintr-o masina, unde temperatura comporta mai multe faze.

Desi la inceputul cremarii, intr-un cuptor, corpul uman este protejat de foc de catre sicriu, acest efect dureaza doar cateva minute, si poate fi neglijat in timpul total de cremare. Imediat ce trupul ajunge pe grila de foc, aerul si flacarile pot veni din toate partile.

Corpurile provenite din incendii survenite la imobile manifesta de cele mai multe ori doar pagube minore, de obicei pe partea intinsa pe podea, dar poate si sa nu fie deloc atinse de flacari.

In ciuda diferentelor de mai sus, pare justificat, cu rezerva de rigoare, sa fie aplicate observatiile facute in timpul procesului de cremare din punct de vedere criminalistic.

Estimarea duratei unui incendiu nu trebuie totusi facuta inainte de stabilirea circumstantelor in care a avut loc incendiului si care au fost efectele acestui asupra corpului uman".

*Cititi aici Raportul