Redactia Lumea Justitiei va prezinta o serie de documente zdrobitoare, care releva modul ilegal in care au fost compuse pentru intregul an 2018 toate completele de 3, precum si completele specializate de 1 judecator, la toate sectiile instantei supreme: penala, civila I, civila II si contencios-administrativ. Situatia este extrem de grava si, in lumina recentelor decizii ale Curtii Constitutionale din 2018, care au dus deja la anularea tuturor proceselor judecate in Completele de 5, se va ajunge ireversibil si la anularea tuturor proceselor solutionate in 2018 de toate completele ICCJ.

Legea este foarte clara in privinta nelegalei compuneri a unui complet: toate actele emise de un complet de judecata nelegal constituit sunt lovite de nulitate absoluta!

- In penal, art. 281 Cod procedura penala - “Nulitatile absolute”, prevede ca nulitatea absoluta intervine atunci cand “sunt incalcate dispozitiile privind compunerea completului de judecata”.

- In civil, art. 176 din Codul de procedura civila sanctioneaza cu “nulitatea neconditionata” orice incalcare a dispozitiilor privitoare la “compunerea sau constituirea instantei”.

Cu privire la notiunea de compunere a completului, Curtea Constitutionala, prin Decizia 685 din 7 noiembrie 2018, a stipulat ca: “Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala...”

Dezastrul de la Inalta Curte – legea a fost batjocorita dupa bunul plac – art. 6 din CEDO a fost incalcat

Recapituland aceste dispozitii legale, rezulta fara putinta de tagada, ca atunci cand prevederile legale privitoare la compunerea instantei sunt incalcate, singura sanctiune este nulitatea absoluta a oricarui act emis de un complet nelegal constituit, fara a fi nevoie sa se faca dovada vreunei vatamari a dreptului unei persoane. Si asta pentru ca incalcarea prevederilor legale privitoare la compunerea instantelor incalca flagrant art. 6 din CEDO – Dreptul la un proces echitabil, care prevede: “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege...”

Asadar, pentru a se indeplini cerinta unei instante independente si impartiale, conditia e ca alcatuirea unui complet de judecata sa se faca potrivit legii. Iar legea romana e in perfect acord cu art. 6 din CEDO la acest capitol dupa cum urmeaza:

Legea fundamentala

Art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei:

“Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acestora se stabilesc prin lege organica”

Legea organica

Art. 19 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“(3) La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora.”

Uitati ce a facut Tarcea & Co la alcatuirea completelor ICCJ pe 2018!

Si acum bomba! In loc sa constituie completele de judecata in baza legii, adica la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui ICCJ potrivit art. 19 din Legea 304/2004 – si cu tragere la sorti, spunem noi - presedinta Cristina Tarcea i-a pus pe sefii de sectii sa faca listele cu alcatuirea completelor de 3 si de 1 si sa i le inmaneze personal.

Iar sefii de sectii s-au conformat si au facut listele cu componenta completelor pe 2018 asa cum au vrut ei. Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare, in premiera, documente zdrobitoare referitoare la cum au fost alcatuite completele de 3 si 1 la Sectia penala a ICCJ, de catre fosta sefa a sectiei Mirela Sorina Popescu, prin adresa nr. 369/C/07.12.2017, adresa inaintata doamnei Tarcea personal, care pe coltul din dreapta sus a primei pagini a scris cu manuta ei urmatoarea rezolutie: “D-nei prim magistrat asistent pentru sedinta Colegiului de conducere”. Pe lista intocmita de fosta sefa a sectiei penale Mirela Sorina Popescu, puteti citi, cu motivatia “va inaintam spre aprobare” compunerea si numerotarea a 10 complete de 3 judecatori si 30 de complete de 1 judecator, pentru intregul an 2018 – (vezi facsimilul de mai jos cu adresa sefei Sectiei penale a ICCJ)

Trecem peste faptul (nerecunoscut de ICCJ) ca pentru a se evita orice discriminare si orice suspiciune, compunerea completelor trebuia trasa la sorti, asa cum se trage la Completele de 5, ori la supleantii pentru completele de 3. Insa observam din preambului adresei nr. 369/C/07.12.2017, ca fosta sefa a Sectiei penale Mirela Sorina Popescu nu a invocat dispozitiile legale pentru a inainta spre aprobare lista cu compunerea completelor de 3 si 1, ci a invocat alcatuirea completelor “in conformitate cu dispozitiile art 19 indice 1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ”. Regulament facut in bucataria interna a ICCJ in care au decis domnii judecatori supremi de la varful instantei, cu de la sine putere, ca alcatuirea completelor sa fie facute de sefii de sectii.

Cu alte cuvinte, ICCJ a incalcat Constitutia, legea organica 304/2004, si mai ales art. 6 din CEDO, care prevede ca o instanta independenta si impartiala se “instituie prin lege”.

Deci asta a facut presedinta Cristina Tarcea, adjunctii ei si membrii Colegiului de conducere:

-au incalcat legea care spunea ca la inceputul fiecarui an se aproba infiintarea de complete si le-au pritocit la sfarsitul anului anterior;

-au ignorat complet legea si au trecut peste faptul ca sefii de sectii nu au dreptul sa propuna alcatuirea completelor;

-au folosit pentru a-si atinge scopurile numai de ei stiute, un regulament intern, care este un act normativ inferior legii;

-nu au publicat pe siteul ICCJ decat dupa un an (si atunci in forma cenzurata, dupa multe insistente) Hotararea nr. 80 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de Conducere a ICCJ, prin care s-a aprobat compunerea completelor la toate sectiile pentru 2018;

Hotararea 80 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de Conducere a ICCJ arunca in aer intreaga activitate de judecata a instantei supreme din 2018

Publicam in premiera Hotararea 80 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de Conducere a ICCJ, care releva o data in plus folosirea regulamentului intern (act inferior unei legi) de catre sefii ICCJ, pentru a pune completele cu mana, in toate materiile de judecata. Din preambulul documentului reiese fara putinta de tagada ca legile in vigoare au fost ignorate si ca s-a mers exclusiv pe dispozitiile art. 19 si urmatoarele din ROGA al ICCJ. Se observa ca primele patru puncte de pe ordinea de zi a sedintei au fost urmatoarele:

1.propunerea presedintelui Sectiei I Civile, formulata prin nota nr. 132/CIV I/11 decembrie 2017, privind aprobarea compunerii competelor de judecata pentru anul 2018;

2.propunerea presedintelui Sectiei a II-a Civile, formulata prin nota nr. 706 din 8 decembrie 2017, privind aprobarea compunerii competelor de judecata pentru perioada ianuarie - iunie 2018;

3.propunerea presedintelui Sectiei de contencios administrativ si fiscal, formulata prin nota nr. 362/SCAF sin 29 decembrie 2017, privind aprobarea compunerii competelor de judecata pentru anul 2018;

4.propunerea presedintelui Sectiei penale, formulata prin nota nr. 369/C din 7 decembrie 2017, privind aprobarea compunerii competelor de judecata pentru anul 2018;

Iata asadar, ca niciun complet pe anul 2018 de 3 sau 1 judecator nu a fost constituit in baza legii, asa cum stipuleaza art. 6 din CEDO, Constitutia Romaniai si Legea 304/2004! Ci pe un regulament intern, de buzunar... Rezultatul: tot ce au solutionat aceste complete in 2018 este nul absolut!

Hotararea 80 din 12 decembrie 2017 a fost semnata de presedinta ICCJ Iulia Cristina Tarcea, precum si de catre vicepresedintii ICCJ Gabriela Elena Bogasiu si Ilie Iulian Dragomir (vezi foto)

Hotararea integrala o puteti citi in continuare – (vezi facsimilul de mai jos)

Suspiciuni de fals la semnaturile unor membri ai Colegiului de conducere a ICCJ

Potrivit informatiilor noastre, unele dintre semnaturile membrilor Colegiului de conducere a ICCJ, de pe ultima pagina a Hotararii 80 din 2017, ar fi fost falsificate. Exista chiar suspiciuni potrivit carora ultima pagina cu semnaturile membrilor simpli, ar fi fost luata de la o alta hotarare. In sprijinul acestei ipoteze vine faptul ca documentul prezentat de noi mai sus in facsimil a fost depus de reprezentantii ICCJ in dosarul 8510/2/2018 aflat pe rolul Sectiei VIII contencios a Curtii de Apel Bucuresti, in care s-a cerut suspendarea executarii Hotararii 80/2017. Surprinzator, pe hotararea de 5 pagini nu este aplicata decat o singura stampila cu mentiunea “Pentru conformitate”, si asta doar pe ultima din cele 5 pagini, fara a exista vreo semnatura olografa a vreunei persoane. Oare la nivelul ICCJ asa se obisnuieste ca sa nu se semneze pe fiecare pagina cu mentiunea “conform cu originalul”??? Cand in mod normal nicio instanta nu iti accepta la dosar documente fara semnatura de conformitate cu originalul!?!

Si de ce Intampinarea ICCJ din dosarul de la Curtea de Apel Bucuresti este semnata de o directoare pe nume Luminita Catrinel Radulescu si nu de unul dintre sefii ICCJ cum ar fi fost normal? Stie cineva ce nu stim noi? - (vezi facsimil)

Anuntam tot in premiera ca la nivelul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie a PICCJ s-a constituit dosarul penal 1348/P/2018 exact pe aspectul fraudarii modului de compunere a completelor ICCJ pe 2018, dosar in care se va verifica si paternitatea semnaturilor de pe Hotararea nr. 80/2017.