NELEGALITATEA DIN DOSARUL REVOLUTIEI – Seful Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ, generalul Gheorghe Cosneanu, si procurorii militari Catalin Ranco Pitu, Virgiliu Istrate si Dan Mihail Mitranescu au fost reclamati la Inspectia Judiciara pentru exercitarea functiei cu rea-credinta. Asociatia 21 Decembrie 1989 continua lupta: "Cosneanu a indeplinit in aceeasi cauza doua functii judiciare, al caror cumul este interzis de lege... Doi procurori au disparut pur si simplu din dosar" (Actiunea)
Bataia de joc nu poate dura la infinit, mai ales intr-o cauza care treneaza de aproape 30 de ani, cum este dosarul Revolutiei din 1989, care i-a adus Romaniei nenumarate condamnari la CEDO din cauza nepasarii autoritatilor. Lumea Justitiei prezinta plangerea depusa acum cateva zile la Inspectia Judiciara de catre Asociatia 21 Decembrie 1989 – condusa de Teodor Maries (foto 2) – impotriva procurorilor militari Gheorghe Cosneanu, seful Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ (foto 1), Virgiliu Marian Istrate, Dan Mihail Mitranescu si Catalin Ranco Pitu.
Toti cei patru procurori sunt acuzati de exercitarea functiei cu rea-credinta (abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. t teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).
Asociatia 21 Decembrie 1989: „Cosneanu a efectuat acte de urmarire penala in calitate de procuror, iar la finalizarea cercetarilor a confirmat rechizitoriul in calitate de procuror militar sef”
In primul rand, in sesizarea inregistrata la Inspectia Judiciara pe 6 septembrie 2019, ONG-ul lui Teodor Maries sustine ca generalul-maior Gheorghe Cosneanu si-a confirmat propriul rechizitoriu, incalcand astfel insasi Constitutia Romaniei (care stipuleaza la art. 132 alin. 1 ca „procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului (...) controlului ierarhic”), Decizia CCR nr. 625/2016, precum si mai multe norme infraconstitutionale (Codul de procedura penala si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara). In legatura cu aceeasi speta este reclamat si colonelul Catalin Pitu.
Al doilea capat de acuzare ii vizeaza deopotriva pe Cosneanu, Pitu, Istrate si Mitranescu, si se refera la faptul ca desi toti cei patru procurori au participat la efectuarea urmaririi penale, numai unul dintre ei (respectiv Ranco Pitu) a semnat solutia de trimitere in judecata. Aceasta in contextul in care Gheorghe Cosneanu a confirmat rechizitoriul (in conditiile aratate mai sus), iar procurorii Virgiliu Istrate si Dan Mitranescu „au disparut pur si simplu din dosar, fara sa participe la emiterea solutiei si deci fara sa semneze rechizitoriul, desi la data emiterii solutiei cei doi procurori militari lucrau in aceleasi functii si tot in cadrul Sectiei Parchetelor Militare”, mentioneaza Asociatia 21 Decembrie 1989.
Procurorii ar fi vrut sa impresioneze instanta cu dosare de umplutura
Nu in ultimul rand, organizatia revolutionarilor ii acuza pe Gheorghe Cosneanu si pe Catalin Pitu ca au inaintat instantei nu doar rechizitoriul si dosarul cauzei (asa cum dicteaza Codul de procedura penala), ci si alte dosare penale, unele dintre ele deja solutionate prin netrimitere in judecata, iar altele cu urmarirea penala nefinalizata. Acestea ar fi trebuit sa fie pastrate in arhiva Sectiei Parchetelor Militare. Insa cel mai grav este faptul ca anchetatorii au trimis in fata instantei dosare a caror urmarire penala nu a fost finalizata, sustine Asociatia 21 Decembrie 1989.
ONG-ul da si un exemplu in acest sens: vaduva unui barbat impuscat mortal in decembrie 1989 a depus plangere impotriva ordonantei de clasare a dosarului vizand moartea sotului. Plangerea ar trebui solutionata de catre procurorul militar-sef Gheorghe Cosneanu. Cu toate acestea, generalul-magistrat nu isi poate indeplini obligatia de solutionare a plangerii, deoarece dosarul deja clasat a fost inaintat instantei de Cosneanu si de Ranco Pitu, chiar daca nu era cazul.
In incheiere, asociatia condusa de Doru Maries aminteste ca tot acest mod pompieristic de lucru in dosarul Revolutiei a avut o singura cauza: alimentarea orgoliului lui Augustin Lazar, care ardea de nerabdare sa obtina un nou mandat de Procuror General. Intre timp, amintim ca dupa izbucnirea scandalului Aiud, taica Lazar a renuntat la ambitiile de marire, retragandu-se cu o pensie de 27.000 de lei.
Publicam in continuare pasaje din sesizarea depusa de Asociatia 21 Decembrie 1989 la Inspectia Judiciara:
"I) Cu privire la prima speta:
„Primul dintre ei (n.r. Cosneanu), desi a lucrat timp de 16 ani ca procuror militar anchetator in cauza mai sus mentionata, la data de 05.04.2019, in calitate de procuror militar sef, a confirmat rechizitoriul emis in cauza de cel de-al doilea procuror militar nominalizat mai sus (n.r. Pitu), ambii incalcand astfel cu stiinta normele legale de drept procedural cu privire la intocmirea si confirmarea unui rechizitoriu, afectandu-se astfel, de catre cei doi, interesele legitime ale tuturor partilor vatamate / civile din dosar.
Din dosarul cauzei rezulta ca, pe perioada celor 16 ani in care procurorul militar Cosneanu Gheorghe a efectuat urmarirea penala in cauza, el a administrat probe si a dispus masuri procesuale prin ordonante si rezolutii, numarul total al acestor acte depasind cifra de 660. (...)
Cel in cauza (n.r. Cosneanu) nu a efectuat numai accidental cateva acte de urmarire penala, de mica importanta in ansamblul probelor, ci a desfasurat in mod consistent activitatea de urmarire penala, in baza careia s-a si emis rechizitoriul, pe care tot el l-a confirmat. (...)
Procurorul militar Gheorghe Cosneanu a indeplinit in aceeasi cauza penala doua functii juiciare, al caror cumul este interzis de lege. Astfel, el a efectuat in aceeasi cauza acte de urmarire penala in calitate de procuror, iar la finalizarea cercetarilor a confirmat rechizitoriul in calitate de procuror militar sef.
Altfel spus, un procuror care participa la efectuarea urmaririi penale si nu participa la emiterea solutiei in cauza respectiva incalca legea si confera astfel un caracter de nelegalitate solutiei dispuse in cauza. In aceeasi situatie de incalcare a legii se afla seful sau cu privire la confirmarea rechizitoriului: a acceptat sa incalce legea procesual-penala si l-a trecut totusi pe acesta pe prima pagina, la rubrica de confirmare a actului de inculpare”.
II) Cu privire la a doua speta:
„Desi la efectuarea urmaririi penale au participat, in masura considerabila, toti cei patru procurori militari, numai unul dintre acestia a emis si semnat (in calitate de autor) solutia de trimitere in judecata, respectiv procurorul militar Pitu Catalin Ranco, in conditiile in care procurorul Cosneanu Gheorghe a confirmat nelegal, in calitate de procuror-sef, rechizitoriul (...) si in conditiile in care ceilalti doi procurori 'au disparut' pur si simplu din dosar, fara sa participe la emiterea solutiei si deci fara sa semneze rechizitoriul, desi la data emiterii solutiei cei doi procurori militari lucrau in aceleasi functii si tot in cadrul Sectiei Parchetelor Militare.
Conform legii procesual-penale romanesti, un procuror care efectueaza urmarirea penala, singur sau impreuna cu alti procurori, este obligat ca la finalul cercetarilor sa dispuna una dintre urmatoarele solutii: emiterea rechizitoriului, clasarea cauzei sau renuntarea la urmarirea penala prin ordonanta.
Legea nu ii permite acestuia, daca este inca in activitate in unitatea respectiva, sa se sustraga pentru niciun motiv de la solutionarea cauzei la a carei instrumentare a luat parte, obligandu-l astfel sa participe in nume propriu la emiterea actului de solutionare a cauzei.
In aceeasi masura, legea interzice procurorului ierarhic sa impiedice un procuror din subordine sa dispuna solutia legala intr-o cauza in care a efectuat urmarirea penala.
Conform unor informatii pe care asociatia noastra nu le poate verifica, dar dumneavoastra o puteti face, procurorul militar sef Cosneanu Gheorghe, impreuna cu procurorul militar Pitu Catalin Ranco, i-ar fi impiedicat, folosind metode oculte si vadit nelegale, pe ceilalti doi procurori sa participe la emiterea solutiei in dosarul penal nr. 11/P/2014 (n.r. numerotat initial 97/P/1990), desi participasera la efectuarea urmaririi penale”.
III) Cu privire la a treia speta:
„Desi legea impune ca, dupa emiterea rechizitoriului intr-o cauza penala, acesta sa fie inaintat instantei impreuna doar cu dosarul cauzei (deci nu si cu alte dosare penale), cei doi (n.r. Cosneanu si Pitu) au inaintat instantei de judecata, odata cu rechizitoriul din dosarul nr. 11/P/2014, si alte dosare penale, unele fiind anterior solutionate prin netrimitere in judecata si care trebuiau sa fie pastrate in arhiva Sectiei Parchetelor Militare, altele aflandu-se in faza de urmarire penala la unitatea respectiva si care ar trebui sa se afle pe masa de lucru a procurorului militar pentru efectuarea activitatii de urmarire penala. (...)
Este important sa se respecte legea, deoarece dosarele clasate trebuie puse la dispozitia procurorului ierarhic atunci cand acesta are de solutionat o plangere impotriva solutiei, el trebuind sa se pronunte in termen de 20 de zile prin ordonanta prin care admite sau respinge plangerea formulata.
In urma cu o luna, presedintele Asociatiei 21 Decembrie, domnul Teodor Maries, a insotit la sediul PICCJ pe doamna Onisor Ana din municipiul Sibiu, al carei sot a fost impuscat mortal in spital in decembrie 1989. Moartea sotului sau a facut obiectul dosarului penal nr. 200/P/2007 al Sectiei Parchetelor Militare, dosar solutionat prin clasarea cauzei in data de 01.03.2010. Cu prilejul deplasarii la parchet, doamna Onisor Ana a depus plangere impotriva solutiei de clasare, care ar trebui solutionata de procurorul militar-sef, adica chiar de domnul Cosneanu Gheorghe.
Acesta din urma nu-si poate indeplini obligatia de solutionare a plangerii, deoarece dosarul clasat al cauzei a fost inaintat ilegal instantei de acesta si de subordonatul sau Pitu Catalin Ranco la ICCJ odata cu rechizitoriul emis in dosarul nr. 11/P/2014, desi instanta nu l-a solicitat.
In aceasta imprejurare, mai multe parti vatamate din dosarul nr. 11/P/2014, care sunt membrii asociatiei noastre, s-au deplasat la ICCJ pentru a studia dosarul nr. 11/P/2014, avand acest drept legal. Aici, acestia au constatat ca, intr-adevar, procurorii militari au trimis in mod inexplicabil instantei dosarul penal nr. 11/P/2014, odata cu rechizitoriul, la care au atasat multe alte dosare penale clasate de parchet si care trebuiau sa fie pastrate in arhiva Sectiei Parchetelor Militare, printre acesta aflandu-se si dosarul penal nr. 200/P/2007.
Cu acelasi prilej, s-a mai constatat ca, alaturi de dosarele clasate, procurorii militari au atasat si trimis instantei si un dosar in urmarire penala (cateva zeci de volume), mai precis dosarul rezultat in urma disjungerii in vederea continuarii cercetarilor, masura dispusa chiar in rechizitoriul nr. 11/P/2014”.
* Cititi aici integral actiunea depusa la Inspectia Judiciara
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Cetateanul 15 September 2019 12:30 +7
# Ana 15 September 2019 12:44 +8
# Ion 15 September 2019 13:26 +5
# BeBEE Nu dupa 30 ani, DA dupa 40 ani-in alt ciclu Kondratiev 15 September 2019 13:55 +8
# carciumaru 16 September 2019 07:04 +3
# Suciu Cristian 16 September 2019 23:49 +2
# Jebelean Andrei 17 September 2019 13:37 +1