Administratia prezidentiala a anuntat vineri, 20 iulie 2018, ca Presedintele Klaus Iohannis (foto) a emis decretul privind promulgarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara (facsimil), asa cum a fost "obligat" de Constitutie, in urma deciziei CCR, care a stabilit ca modificarile legislative sunt constitutionale. Cu toate acestea, in declaratia sustinuta joi, 19 iulie 2018, la Cotroceni, presedintele Klaus Iohannis a infierat coalitia PSD-ALDE, acuzand ca modificarile la Legea 304/2004 sunt proaste, afecteaza independenta procurorilor si judecatorilor si sunt date fara a se tine cont de pozitia Comisiei de la Venetia. Pentru a pune capat dezinformarilor si interpretarilor legate de noul continut al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Lumeajustitiei.ro publica forma adoptata de Parlament, care aduce schimbarii fundamentale in bine in actul de Justitie si care va garanta respectarea drepturilor omului si prezumtia de nevinovatie.

Iata care sunt principalele modificari ale Legii 304/2004:

-Art. 7 alin. (3): "Configuratia salii de judecata trebuie sa reflecte principiul eglaitatii de arme in ceea ce priveste asezarea judecatorului, procurorului si avocatilor".

Aceasta inseamna ca avocatii vor sta, in sfarsit, la acelasi nivel cu procurorii, care in majoritatea salilor de judecata din tara beneficiau de o pozitie superioara aparatorilor inculpatilor, incepand cu birourile pe care le au in instanta, pana la pozitia sa, foarte aproape de prezidiul judecatorilor.

-Art. 16 alin. (3): "Hotararile judecatoresti trebuie redactate in termen de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii. In cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu cate 30 de zile, de cel mult doua ori".

In acest moment in Romania exista dosare in care solutiile au fost pronuntate in fond sau definitiv chiar si in urma cu trei ani, iar tot de atat timp motivarea nu a fost publicata.

-Art. 17 alin. (2): "Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a judecatorului din planificarea de permanenta."

Pe legea veche, in completele de divergenta intrau, aproape cu titlu de regula, presedintii de instanta sau de sectii, ceea ce facea previzibila componenta completului de divergenta.

-Art. 53. alin (3): "Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de juecata se audiaza extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justitiei si cu implicarea societatii civile si a organizatiilor profesionale ale magistratilor. Concluziile auditului sunt publice".

Prin introducerea acestui alineat se stabileste obligativitatea verificarii modului in care functioneaza in fiecare instanta sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor, prevederea fiind esentiala pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil al cetateanului, dupa ce, in trecut, s-au descoperit in mai multe instante din tara metodele de fraudare a acestui sistem.

-Art. 54 alin. (1) indice 1: "Contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate in materie penala de catre judecatorii si tribunale in cursul judecatii in prima instanta, de catre judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la aceste instante se solutioneaza in complet format din 2 judecatori".

-Art. 63 alin. (3): "Procurorii trebuie sa respecte drepturile si libertatile fundamentale, prezumtia de nevinovatie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalitatii de arme, independenta instantelor si forta executorie a hotararilor judecatoresti definitive. In comunicarea publica, parchetele trebuie sa respecte prezumtia de nevinovatie, caracterul nepublic al urmaririi penale si dreptul nediscriminatoriu la informare".

Practic, prin acest articol se pune capat defilarilor in catuse prin fata parchetelor a unor persoane care nu au fost nici macar trimise in judecata, se va inceta trendul dat de DNA de scurgere in presa a documentelor din dosarele penale aflate in lucru, cu scopul incriminarii publice a suspectilor. De altfel, va fi interzis parchetelor ca in comunicatele de presa pe care le publica pe site-urile oficiale sa prezinte acuzatiile cu privire la un inculpat cu certitudine, fara a tine cont de afectarea drepturilor fundamentale ale acestuia si fara a lua in calcul ca nu a fost pronuntata o solutie definitiva in cauza, moment pana la care inculpatul este prezumat nevinovat.

-Art. 66 indice 1, alin. (3) indice 1: "Nu pot ocupa functia de ofiter sau agent de politie judiciara, lucratori, informatori sau colaboratori, chiar acoperiti, ai serviciilor de informatii. Anterior numirii in functie, acestia vor da o declaratie olografa pe propria raspundere ca nu fac si nu au facut parte din serviciile de informatii, ca nu sunt si nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora."

Cu alte cuvine, se doreste eliminarea de pe toate palierele judiciare a ofiterilor acoperiti sau descoperiti ai serviciilor de informatii, modificarea fiind esentiala dupa ce dezvaluirea protocoalelor secrete intre servicii si parchete sau servicii si instante, care au avut ca efect afectarea drepturilor fundamentale ale celor aflati in proceduri judiciare.

-Art.79 indice 1 alin. (3): "Pentru a fi numiti in cadrul DIICOT, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 8 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop."

-Art. 79 indice 1 alin. (10): "La data incetarii activitatii in cadrul DIICOT, procurorul revine la parchetul de unde provine".

Prin cele doua alineate a fost modificata vechimea necesara pe care procurorii trebuie sa o aiba in vederea accederii la DIICOT, de la 6 ani la 8 ani, si a fost interzis procurorilor ca in timp ce se afla in DIICOT sa isi obtina grade superiore in functie, pentru ca la incetarea activitatii in Directie sa avanseze (cum se intampla pana acum). Este astfel stabilit ca procurorii sunt obligati ca dupa ce isi incheie activitatea in DIICOT sa se intoarca la parchetul de unde provin.

-Art. 86 alin. (1): "In cadrul DNA se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul conform al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii".

A fost introdusa necesitatea obtinerii avizului conform al CSM pentru infiintarea unor servicii in cadrul DNA. In vechea lege acest aviz nu era prevazut.

-Art. 87 alin. (1): "DNA se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului sef al DNA, la propunerea Sectiei pentru procurori a CSM, in urma concursului organizat in acest sens, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii."

-Art. 87 alin. (2): "Pentru a fi numiti in cadrul DNA, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 8 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs in fata Sectiei de procurori a Consiliului Superior al MAgistraturii."

Pentru a ajunge in DNA, procurorii vor trebui sa sustina un concurs in fata Sectiei pentru procurori a CSM, care va consta intr-un interviu transmis in direct din CSM si o proba privind evaluare a minim 5 rechizitorii alese aleatoriu. Pana acum, procurorii ajungeau la DNA in urma sustinerii unui interviu cu procurorul sef al Directiei.

Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

In cuprinsul Legii nr .304/2004 privind organizarea judiciara a fost introdusa Sectiunea 2 indice 1, care vizeaza infiintare Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si modul in care aceasta va functiona.

Potrivit noilor prevederi, Sectia va incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si va fi condusa de procuror-sef sectie, numit in functie de Plenul CSM. Numirea se va face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

In ce priveste activitatea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, facem urmatoarele precizari:

-este interzisa deglarea sau detasarea de procurori in cadrul Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie;

-Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie functioneaza cu un numar maxim de 15 procurori, numiti in functie printr-un concurs in fata Plenului CSM printr-un interviu transmis in direct, avand la baza o evaluare activitatii din ultimii 5 ani si o evaluare a unor acte profesionale intocmite de procurori din ultimii 3 ani de activitate. Pentru a candida, procurorii trebuie sa aiba o vechime efectiva de cel putin 18 ani in functia de procuror, sa nu fi fost sanctionari disciplinar si sa aiba cel putin gradul de parchet de pe langa curte de apel, sa aiba o conduita morala ireprosabila si o buna pregatire profesionala.

Iata Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum a fost adoptata de Parlament si promulgata de presedintele Romaniei: