Iesire echilibrata din partea Asociatiei Magistratilor din Romania, prin presedintele interimar, jud. dr. Andreea Ciuca (foto), in contextul scandalului creat in Justitie ca urmare a emiterii de catre Guvern a Ordonantei de Urgenta nr. 7/2019 privind unele modificari aduse Legilor Justitiei. Cunoscand legea si aplicand-o de fiecare data, reprezentatii Asociatiei Magistratilor din Romania au ales sa ia pozitie fata de modificarile la Legile Justitiei, altfel decat sa iasa in strada, asa cum judecatorii si procurorii oengisti si #rezistenti au ales sa o faca. Referindu-se la iesirea la protest pe scarile Palatului de Justitie a colegilor judecatori si procurori, AMR isi exprima dezacordul fata de "militantismul" manifestat de acestia si aminteste ca prin "tenacitatea indreptatita cu care a sustinut puncte de vedere in Parlament si s-a luptat pentru adoptarea acestora, a reusit sa obtina evident mai mult decat prin iesiri pe scarile instantelor".

Intr-un comunicat de presa transmis Lumea Justitiei in 22 februarie 2019, Asociatia Magistratilor din Romania isi exprima dezacordul fata de continutul OUG nr. 7/2019 si reclama ca unele dintre modificarile aduse Legilor Justitiei prin acest act reprezinta "dispozitii care lovesc in principiul separatiei carierelor judecatorilor si procurorilor, sustinut de AMR de un deceniu".

Este drept, retine AMR in comunicat, OUG nr. 7/2019 contine si prevederi solicitate pe buna dreptate de CSM privind deblocarea unor situatii ce tin de organizarea judiciara si de recrutarea magistratilor, insa modificarile esentiale ce au fost facute vin sa anuleze o buna parte din munca depusa de asociatia profesionala a magistratilor in timpul modificarilor acestor acte normative in Parlamentul Romaniei.

Concret, judecatoarea Andreea Ciuca, in numele AMR, arata ca prin OUG nr. 7/2019 s-a creat din nou posibilitatea ca la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se tina cont de vechimea dobandita de un judecator in calitate de procuror, lucru care sustine AMR da prilejul unor judecatori cu o vechime covarsitoare ca procuror (din cei 18 ani ceruti pentru Inalta Curte) sa participe la concurs si sa solutioneze, apoi, cauze ca judecator la instanta suprema.

Pe de alta parte, prin modificarile aduse de OUG nr. 7/2019 Legilor Justitiei s-a reglementat posibilitatea ca un judecator, care a fost anterior procuror, sa devina sef la Parchetul de pe langa ICCJ, la DNA, la DIICOT, fapt ce constituie, in opinia Asociatiei Magistratilor din Romania, "o incalcare evidenta a principiului separarii carierelor".

Publicam in continuare Comunicatul Asociatiei Magistratilor din Romania din 22 februarie 2019:

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a afirmat si reafirmat necesitatea respectarii principiului constitutional al separatiei puterilor care nu poate fi, insa, rupt de cooperarea loiala dintre acestea. In acest context, AMR cunoaste foarte bine ca atributul legiferarii apartine altei puteri. Dar, nici AMR, nici magistratii, nici puterile in stat nu au voie sa ignore faptul ca, astfel cum sublinia presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului, daca judecatorii sfarsesc prin a le fi teama sa se exprime in exercitiul functiunii lor, aceasta va conduce inevitabil la scaderea sau la disparitia unuia din fundamentele democratiei. Cu atat mai mult este justificata aceasta necesitate de exprimare cand ne referim la acte normative privind organizarea judiciara si statutul magistratului pentru ca au efecte asupra drepturilor, libertatilor si obligatiilor cetatenilor.

Ordonanta de Urgenta nr. 7/2019 a fost adusa la cunostinta CSM si adoptata de pe o zi pe alta, adica exact asa cum n-ar trebui sa se procedeze daca ne-ar pasa de principiul cooperarii loiale intre puteri. Pana ne-am desmeticit, ca sa nu mai spunem ca n-am apucat sa o aprofundam, a fost pusa pe ordinea de zi a Guvernului si aprobata. Aceasta modalitate de „actiune” ne aminteste de lansarea in spatiul public a unui simplu „PowerPoint”, in august 2017, cu privire la modificari de esenta ale Legilor Justitiei. Si atunci, si acum, AMR a reactionat, in mod indreptatit, mai cu seama ca un asemenea mod de lucru a constituit marul discordiei in sistemul de justitie, continuand sa adanceasca fisura dintre noi.

Daca OUG nr. 7/2019 ar fi cuprins doar prevederi de o urgenta stricta si/sau care detaliau principii deja consacrate, dupa dezbaterile in Parlament asupra Legilor Justitiei, la care AMR a participat cu buna-credinta, in interesul magistratilor, al sistemului de justitie si al cetatenilor, poate nu ar fi fost nevoie de acest comunicat.

Insa, desi OUG nr. 7/2019 contine prevederi solicitate pe buna dreptate de CSM privind deblocarea unor situatii ce tin de organizarea judiciara si de recrutarea magistratilor, actul normativ cuprinde si dispozitii care lovesc in principiul separatiei carierelor judecatorilor si procurorilor, sustinut de AMR de un deceniu. Pentru prevederea acestuia in Legile Justitiei, AMR a adus argumente concrete, punctuale, scrise si orale, in fata Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului, in perioada noiembrie-decembrie 2017. Principiul a fost consacrat prin art. 1 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 si s-a reflectat intr-o serie de dispozitii din cele 3 Legi ale Justitiei, tinandu-se seama de statutul judecatorilor si procurorilor, de atributiile specifice fiecarei profesii, de independenta judecatorului, de independenta procurorului in dispunerea solutiilor si luarea masurilor, adica in exercitarea atributiilor judiciare.

Fara nicio consultare, s-a modificat un articol de lege pentru care AMR a insistat in Comisia speciala comuna, referitor la conditiile de participare la concursul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. OUG nr. 7/2019 a adaugat la vechime si posibilitatea ca aceasta sa fi fost dobandita ca procuror, nu numai ca judecator, permitand confuzia intre cele doua cariere si dand prilejul ca un coleg cu o vechime covarsitoare ca procuror (din cei 18 ani ceruti pentru Inalta Curte) sa participe la concurs si sa solutioneze, apoi, cauze ca judecator la instanta suprema. Desi pare ca aceasta modificare nu supara Sectia pentru procurori a CSM, astfel cum AMR a sustinut, se impune ca judecatorii de la cea mai inalta instanta a tarii sa aiba experienta indestulatoare in aceasta profesie, acesta fiind si motivul pentru care legiuitorul a insistat in marirea vechimii la 18 ani. „Razgandirea” puterii executive, in regim de urgenta, nu are justificare.

In acelasi fel, prin modificarile aduse de OUG nr. 7/2019 se da posibilitatea unui judecator, care a fost anterior procuror, sa devina sef la Parchetul de pe langa ICCJ, la DNA, la DIICOT, fapt ce constituie, de asemenea, o incalcare evidenta a principiului separarii carierelor. De asemenea, in pofida rezultatului dezbaterilor din Parlament asupra Legilor Justitiei, ordonanta de urgenta transfera competenta in procedura de numire a sefilor de la parchetele de varf, de la Sectia pentru procurori la Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, creand incoerenta legislativa cu privire la atributiile sectiilor in privinta carierelor judecatorilor si procurorilor si confuzii nejustificate.

Stabilirea procurorului-sef al Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie ca fiind „procuror ierarhic superior” inseamna regandirea ierarhizarii existente in interiorul Ministerului Public si a principiului constitutional al controlului ierarhic. Chiar daca punerea in aplicare a dispozitiilor legale privind aceasta Sectie a fost obstructionata intr-o modalitate care n-are nimic de-a face cu legea, inlaturarea piedicilor lipsite de temei trebuia realizata prin tragerea la raspundere a celor care au incalcat legea, indiferent ca sunt procurori ori judecatori, de la instante/parchete sau CSM.

AMR va face, in continuare, demersurile ferme, repetate si punctuale, ingaduite unui magistrat, pentru a-si face auzita si ascultata opinia, in interesul sistemului de justitie si al cetatenilor, considerand, insa, ca, luarea unor masuri asociative de anvergura, cu impact asupra desfasurarii activitatii instantelor si, deci, asupra actului de justitie, nu poate fi bazata pe ideologie pur „militantista” sau pe reactii emotionale, care nu-si ating scopul. In acest sens, AMR reaminteste faptul ca, prin tenacitatea indreptatita cu care a sustinut puncte de vedere in Parlament si s-a luptat pentru adoptarea acestora, a reusit sa obtina evident mai mult decat prin iesiri pe scarile instantelor (a se vedea forma in care Legile Justitiei au intrat in Comisia speciala si forma in care au fost votate, dupa aproape 6 saptamani de dezbateri la care AMR a participat).

Asociatia Magistratilor din Romania,

prin presedintele interimar,

jud. dr. Andreea Ciuca"