Lumeajustitiei.ro sesizeaza Inspectia Judiciara si cere sanctionarea disciplinara a sefei DNA Laura Kovesi in baza art. 99 lit. ş) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, potrivit careia constitutie abatere disciplinara "nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii". Solicitarea Lumeajustitiei.ro vine ca urmare a deciziei pronuntata marti, 3 octombrie 2017, de Curtea Constitutionala a Romaniei care a dat o lovitura dura sefei DNA Laura Kovesi, admitand exceptia de neconstitutionalitate ridicata de presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu si de presedintele Camerei Deputatilor Liviu Dragnea prin care reclamau existenta unui conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si Ministerul Public, creat de sefa DNA Laura Kovesi, care a refuzat in repetate randuri sa se prezinte in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009.

Prin decizia pronuntata marti, 3 octombrie 2017, judecatorii constitutionali au decis, cu majoritate, ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei si Ministerul Public "generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta", Curtea constatand obligatia Laurei Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei.

Decizia de marti a CCR arata inca o data ca Laura Kovesi a nesocotit Hotararile CCR si trebuie sa raspunda disciplinar, dat fiind ca exista o decizie anterioara a CCR, Decizia nr. 430/21 iunie 2017, in care s-au enumerat functiile din sistemul judiciar care au obligatia sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta parlamentara, atunci cand sunt invitate, in virtutea principiului loialitatii intre puterile statului, printre acestea fiind enumerate si procurorii cu functii de conducere din Ministerul Public:

"Curtea constata ca reglementarile constitutionale referitoare la autoritatea judecatoreasca, Curtea de Conturi sau Curtea Constitutionala nu se opun ca, spre exemplu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul- general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale sa ia parte la lucrarile comisiei de ancheta. Insa, aceleasi reglementari se opun participarii persoanelor care compun aceste autoritati in fata comisiilor de ancheta in legatura cu activitatea lor jurisdictionala, judiciara, de urmarire penala sau de audit, dupa caz.

In acest context, Curtea constata ca textul criticat realizeaza o evidenta distinctie, pe de o parte, intre persoanele care trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta in considerarea faptului ca activitatea institutiilor/ autoritatilor din care fac parte sunt sub control parlamentar si care sunt citate in acest sens si, pe de alta parte, persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/ institutii publice ce nu se afla sub control parlamentar, care, in considerarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/ autoritatile statului, au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare, sau alte persoane, care, spre exemplu, pot sa nu aiba nici o tangenta cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor."

Practic, CCR a subliniat ca inususi Procurorul General si deci orice alt procuror este obligat sa se prezinte in fata comisiei de ancheta parlamentara pentru a da explicatii cu privire la verificarile facute de parlamentari, judecatorii constitutionali facand distinctia intre o ancheta parlamentara si ancheta a procurorilor. Mai exact, CCR a aratat inca din iunie 2017, prin Decizia nr. 430 ca parlamentarii nu desfasoara activitati care au legatura cu activitatea jurisdictionala, judiciara, de urmarire penala sau de audit, dupa caz a procurorilor chemati in fata Comisiei.

De precizat ca in aceeasi zi, CCR a stabilit ca nu a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Procurorul General Augustin Lazar si Parlamentul Romaniei generat de refuzul lui Lazar de a exercita actiunea disciplinara impotriva sefei DNA pentru neprezentarea in fata Comisiei speciale de ancheta si de refuzul PICCJ de a transmite comisiei speciale de ancheta o copie dupa dosarul de urmarire penala aflat pe rolul acestui parchet.

Prezentam in contiuare comunicatul CCR privitor la refuzul Laurei Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta din Parlament:

"In aceeasi zi, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), art.34, art.35 si ale art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere cererile privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public, parte a autoritatii judecatoresti, pe de alta parte, cereri formulate de presedintele Senatului si, respectiv, de presedintele Camerei Deputatilor.

In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential. In solutionarea conflictului, Curtea a constatat obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei – Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei.

In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a exercita actiunea disciplinara impotriva procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie pentru neprezentarea in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential, si de refuzul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a transmite comisiei speciale de ancheta o copie dupa dosarul de urmarire penala aflat pe rolul acestui parchet.

Decizia este definitiva si general obligatorie.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

*Cititi aici Decizia CCR nr. 430 din 21 iunie 2017

Sursa foto: Pressalert.ro