Protector al parchetului anticoruptie care a distrus vietile a mii de oameni - parchet condus pana de curand de Laura Kovesi - si fiert de suparare ca a fost obligat sa promulge Legea 304/2004, care infiinteaza Sectia speciala de investigare a infractiunilor comise de magistrati, Klaus Iohannis (foto) incearca cu disperare sa intarzie cat mai mult intrarea in vigoare a ultimelor doua legi ale Justitiei: 303/204 care reglementeaza raspunderea magistratilor, si 317/2004 privind CSM.

Astfel, la 24 de ore dupa ce CCR a respins ca inadmisibila obiectia de neconstitutionalitate formulata de Opozitie privind Legea 303/2004, si dupa ce anterior Parlamentul rexaminase aceasta lege la solicitarea presedintelui, Werner a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca a atacat-o la Curte. Supararea presedintelui este mare, si pare ca nu poate intelege faptul, sau nu vrea sa accepte, ca judecatorii constitutionali s-au pronuntat in mai multe randuri in privinta acestei legi, dand unda verde pentru promulgare. Iohannis pare ca nu poate accepta nici faptul ca in 27 februarie 2018, CCR a luat in discutie o obiectie de neconstitutionalitate care viza prevederea ca presedintele poate refuza o singura data numirea procurorilor in functii de conducere ale marilor parchete, la care se refera si in prezenta sesizare, si a transat acest subiect. (click aici pentru a citi).

Prezentam pasaje din sesizarea facuta de Klaus Iohannis CCR, pe care o atasam integral la final:

"Ca urmare a reexaminarii, la data de 12 iulie 2018 Parlamentul a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Prin modul in care a fost dezbatuta si adoptata, legea mentionata incalca prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) si (3), ale art. 64 alin. (4) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie. Totodata, prin continutul normativ, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor contravine normelor si principiilor constitutionale, pentru motivele prezentate in cele ce urmeaza.

I. Aspecte de neconstitutionalitate extrinseca

A. incalcarea prevederilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) si (3) din Constitutie

In temeiul art. 77 alin. (2) din Constitutie, la data de 6 iulie a.c., Presedintele Romaniei a cerut Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Ca urmare a acestei solicitari, legea dedusa controlului de constitutionalitate a fost adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera competenta, in sedinta din data de 9 iulie a.c. si de catre Senat, in calitate de Camera decizionala, in sedinta din data de 10 iulie a.c.

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost dezbatuta si adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) si (3) din Constitutie intrucat, pe de o parte, aceasta lege a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunite, iar pe de alta parte, intr-o sesiune extraordinara pe a carei ordine de zi initiativa legislativa nu putea fi inscrisa la momentul convocarii Camerei Deputatilor.

Potrivit art. 61 din Constitutie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare, fiind alcatuit din Camera Deputatilor si din Senat.

Parlamentul isi desfasoara activitatea in timp, respectiv in legislaturi, sesiuni, sedinte. Durata acestora este, de regula, prevazuta chiar prin constitutii. Astfel, Constitutia Romaniei stabileste, in mod expres, durata legislaturii (art. 63) si a sesiunilor Parlamentului (art. 66) stabilind, totodata, si conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca actele dezbatute si adoptate de catre Parlament in cursul unei legislaturi, respectiv in cursul sesiunilor ordinare sau extraordinare din cadrul legislaturii, precum si pe parcursul sedintelor desfasurate in cadrul acestora (art. 65) sa fie adoptate in deplin acord cu normele si principiile stabilite de Legea fundamentala. Astfel, dupa cum s-a subliniat in doctrina, legislatura se suprapune, de regula, cu durata mandatului Camerelor Parlamentului (cum este si cazul Romaniei), putand fi prelungita sau incetand in conditiile expres stabilite prin Legea fundamentala, iar sedintele reprezinta forma de constituire a Camerelor in reuniune plenara.

Ca forma principala de lucru, sesiunile parlamentare pot fi permanente sau periodice, regula fiind a acestora din urma. Conform art. 66 alin. (1) din Constitutie, 'Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie'.

De asemenea, sesiunile parlamentare pot fi ordinare si extraordinare. in conformitate cu prevederile Constitutiei, intrunirea intr-o sesiune extraordinara se poate realiza la cerere sau de drept. intrunirea de drept se face in caz de agresiune armata impotriva tarii, in cazul instituirii starii de asediu sau de urgenta sau in ipoteza depunerii de catre Guvern spre aprobare a unei ordonante de urgenta, daca Parlamentul nu se afla in sesiune. Dispozitiile art. 66 alin. (2) si (3) din Constitutie reglementeaza situatia intrunirii in sesiune extraordinara a Parlamentului Romaniei la cerere. Astfel, in conformitate cu aceste prevederi, Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in sesiuni extraordinare la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor. Alin. (3) al art. 66 din Constitutie prevede care este autoritatea indrituita sa dispuna convocarea Camerelor in sesiune ordinara sau extraordinara, stabilind pentru presedintii celor doua Camere ale Parlamentului atributia de a convoca Senatul si Camera Deputatilor in sesiune parlamentara.

Asadar, sesiunile parlamentare extraordinare pot fi convocate la cerere in conditiile expres stipulate de Legea fundamentala, respectiv: Parlamentul sa fie intre sesiunile ordinare, sa existe o cerere a unui titular prevazut in mod expres de art. 66 alin. (2) din Constitutie (Presedintele Romaniei, biroul permanent al fiecarei Camere sau o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor), urmata de o convocare a presedintilor Camerelor.”

*Cititi aici sesizarea facuta de Iohannis la CCR