Ca urmare a publicarii de catre Lumea Justitiei a articolului „SALVAREA LUI PALAZ”, vicepresedintele Consiliului Judetean Constanta Claudiu-Iorga Palaz (foto) a trimis redactiei Luju.ro un drept la replica, pe care il publicam in cele ce urmeaza:

---

„Pe fond, obiectul cauzei penale il reprezinta retrocedarea controversata, cu incalcarea dispozitiilor legale, a unui teren in suprafata de 20 ha situat in extravilanul satului Sibioara, comuna Lumina, din judetul Constanta, teren afectat in proportie de circa 30% de o cariera de piatra. Beneficiari aparenti, doua persoane in varsta, respectiv numitele MITROFAN ELENA si MUSCALU MARGARETA, reprezentate de catre avocatul HASOTTI IONEL, specializat in cauze civile vizand retrocedarea de terenuri. Principalele aspecte de interes:

I.Prin Hotararea nr. 420/01.09.2006, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Constanta a invalidat propunerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Lumina, vizand reconstituirea dreptului de proprietate a numitelor MITROFAN ELENA si MUSCALU MARGARETA pentru suprafata de 20 ha teren, lotul nr. 7, situata in extravilanul satului Sibioara, comuna Lumina, intrucat nu s-a facut dovada dreptului de proprietate. Astfel, autorul TUDORANCEA NICOLAE, ale carui descendente sunt acestea, a decedat in anul 1942, din evidentele matricole, rezultand ca mostenitorii sai detineau in indiviziune o suprafata totala de 25 ha de teren - din care 15 ha islaz si 10 ha teren arabil -, teren expropriat prin Decretul nr. 308/1953, iar dupa aparitia Legii fondului funciar nr. 18/1991, persoanele indreptatite au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, suprafata totala de teren reconstituita fiind de 50 ha, dubla fata de aceea detinuta anterior exproprierii.

MITROFAN ELENA si MUSCALU MARGARETA au formulat plangere impotriva hotararii de invalidare a propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului pretins, plangere admisa in parte prin sentinta civila nr. 7474/25.04.2008, pronuntata in dosarul nr. 4664/212/2006 al Judecatoriei Constanta–Sectia Civila, instanta de fond hotarand anularea Hotararii nr. 420/01.09.2006 a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Constanta si obligarea paratelor – Comisia locala si Comisia judeteana – la intocmirea, conform obligatiilor legale, a documentatiei necesare reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafata de teren revendicata intr-una dintre variantele prevazute de art. 3 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv in natura, iar in situatia in care aceasta nu este posibila, prin acordarea de despagubiri echivalente suprafetei de 20 ha teren extravilan (instanta de fond a luat act de faptul ca terenul revendicat era afectat unei utilitati publice, privind exploatarea resurselor naturale).

Prin decizia civila nr. 925/02.10.2008, pronuntata in dosarul nr. 4664/212/2006, Tribunalul Constanta–Sectia Civila a admis recursul formulat de catre MUSCALU MARGARETA si MITROFAN ELENA, a modificat in parte sentinta civila recurata si a obligat paratele sa reconstituie in favoarea reclamantelor dreptul de proprietate, in natura, asupra suprafetei de 16,94 ha, reprezentand lotul nr. 7 - inclusiv terenul afectat de cariera de piatra -, cu eliberarea titlurilor de proprietate aferente, si acordarea in compensare a unei diferente de 3,06 ha, teren liber in extravilanul localitatii.

Cererile de revizuire a deciziei civile nr. 925/02.10.2008 a Tribunalului Constanta, formulate de catre cele doua comisii, au fost respinse ca nefondate (in fapt, au fost introduse doar formal, fiind insuficient motivate si sustinute).

Ambiguitatea hotararii judecatoresti – evit caracterizarea acesteia ca vadit nelegala si netemeinica – a impiedicat punerea ei in executare, cu toata disponibilitatea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Lumina, care a formulat propunerea nr. 2587/11.03.2011 la circa doi ani si jumatate de la pronuntarea hotararii, propunere invalidata prin Hotararea nr. 266/13.04.2011 a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Constanta, intrucat era inaplicabila.

Subliniez faptul ca, la data respectiva, eram presedintele comisiei – organ colegial -, data fiind calitatea de prefect al judetului Constanta, dar hotararea de invalidare a propunerii Comisiei locale Lumina a fost luata in unanimitate si nu a fost contestata in termenul legal de 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 53, alin. (2), din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Mai mult, desi MITROFAN ELENA si MUSCALU MARGARETA, prin avocatul HASOTTI IONEL, au formulat numeroase actiuni in justitie, obtinand despagubiri aberante, Comisia locala Lumina nu a mai inaintat catre Comisia judeteana Constanta o propunere similara celei la care am facut referire, desi prefectii care mi-au succedat in functie, din motive de subordonare politica si/sau alte interese, au efectuat multiple demersuri in acest sens, invocand – bineinteles – necesitatea punerii in executare a unei hotarari judecatoresti, chiar cu incalcarea unor dispozitii imperative ale legii (Legea nr. 1/2000). De altfel, fostul prefect BOLA EUGEN, prin Hotararea nr. 49/20.03.2013, chiar a revocat hotararea anterioara, cu nr. 266/13.04.2011, desi nu avea niciun temei legal, aceasta putand fi anulata doar de catre instanta de contencios administrativ, ca urmare a introducerii in termen legal a unei plangeri de catre persoanele avand interes legitim.In fine, prin Hotararea nr. 34/17.03.2016, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Constanta a reconstituit in natura dreptul de proprietate asupra suprafetei de 20 ha in favoarea autorului TUDORANCEA NICOLAE, mostenitori MITROFAN ELENA, MUSCALU VALERIU, MUSCALU CONSTANTIN, raportandu-se la planul anexa al raportului de expertiza din dosarul instantei. Hotararea a fost semnata de catre presedinte, respectiv prefectul judetului Constanta in functie, NICOLAESCU ADRIAN-VIOREL, si de catre secretarul ANEFI ERSUN, fiind votata in unanimitate de catre toti membrii comisiei. S-a dispus punerea in posesie de indata a persoanelor presupus indrituite, urmand ca scrierea titlului de proprietate sa fie realizata de catre O.C.P.I. Constanta in momentul in care Comisia locala Lumina va depune planurile parcelare si procesul-verbal de punere in posesie, semnat de mostenitori.

De subliniat faptul ca hotararea Comisiei judetene Constanta a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 36, alin. (1), din Regulamentul de aplicare a Legii fondului funciar, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, fara propunerea Comisiei locale Lumina, aceasta fiind considerata chiar de catre prefectul in functie la acea data, in plangerea pe care a formulat-o impotriva mea la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, ca ”document absolut necesar”. In data de 10.06.2016, Comisia judeteana Constanta, avand in vedere hotararea anterioara, a emis titlul de proprietate nr. 8877, cu Codul 63152, prin care mostenitorii defunctului TUDORANCEA NICOLAE au primit in proprietate suprafata totala de 20 ha teren, prin reconstituirea dreptului de proprietate. Titlul de proprietate a fost semnat de catre prefectul NICOLAESCU ADRIAN-VIOREL, subprefectul ERSUN ANEFI – secretarul Comisiei judetene Constanta - si MAZILU MARIAN, director al O.C.P.I. Constanta.

Paradoxal, in data de 19.08.2016, cu nr. 17.500, Institutia Prefectului - Judetul Constanta, in temeiul prevederilor art. 194 si urmatoarele din Codul de procedura civila, in contradictoriu cu MITROFAN ELENA, MUSCALU CONSTANTIN si MUSCALU VALERIU – descendentii numitei MUSCALU MARGARETA –, dar si a Comisiei locale Lumina si a Comisiei judetene Constanta, a solicitat Judecatoriei Constanta sa constate ”... nulitatea absoluta a Titlului de Proprietate nr. 8877/10.06.2016, eliberat de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Constanta...”, invocand ca motivare aspectele de drept si de fapt care au fost avute in vedere de catre Comisia judeteana Constanta la emiterea Hotararii nr. 266/13.04.2011, in total dezacord cu Hotararea nr. 34/17.03.2016, adoptata de catre Comisia judeteana Constanta in unanimitate – inclusiv si, mai ales, cu votul prefectului si al subprefectului –, cu incalcarea dispozitiilor in vigoare.

Caracterul pur formal al acestei actiuni in justitie – in fapt, o incercare de eludare a raspunderii penale – este scos in evidenta de cererea ca judecata sa fie efectuata in lipsa, fara participarea reprezentantului legal/conventional al reclamantului Institutia Prefectului - Judetul Constanta, renuntandu-se astfel, din nou, la posibilitatea legala de a contracara subterfugiile uzitate de catre persoanele interesate in obtinerea proprietatii asupra terenului in litigiu. Pozitia procesuala pasiva a institutiei este surprinzatoare, data fiind importanta solutiei ce poate fi adoptata in speta de catre instanta. Este justificata insa de specificul situatiei, prefectul in functie solicitand anularea de catre instanta a unui act a carui emitere i se datoreaza exclusiv.

Plangerea a format obiectul dosarului nr. 23.037/212/2016 al Judecatoriei Constanta-Sectia civila, fiind respinsa ca nefondata prin sentinta civila nr. 2387/05.03.2018, solutie agreata in mod evident de catre Institutia Prefectului - Judetul Constanta, ai carei reprezentanti au formulat apel in afara termenului legal, solutia instantei ierarhic superioare fiind, in aceste conditii, una previzibila (Tribunalul Constanta-Sectia civila a amanat repetat pronuntarea, ultima data pentru 15.02.2019, a se vedea portalul instantelor de judecata).

II.Institutia Prefectului - Judetul Constanta, sub semnatura numitului NICOLAESCU ADRIAN-VIOREL – prefect in functie –, a formulat catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta plangerea inregistrata la institutie cu nr. 15.283/08.04.2016, solicitand tragerea mea la raspundere penala, alaturi de alte persoane de la Prefectura Constanta si de la Primaria Comunei Lumina, pentru infractiunile de nerespectarea hotararilor judecatoresti, prev. de art. 287, alin. (1), lit. a), b) si c), din Codul Penal, abuz in serviciu, prev. de art. 297 din Codul Penal si neglijenta in serviciu, prev. de art. 298 din Codul Penal, fapte in legatura cu Hotararea nr. 266/13.04.2011 a Comisiei Judetene Constanta, ce ar fi determinat obligarea institutiei, prin hotarari judecatoresti ulterioare, la plata sumelor de 838.220 lei si 477.833,80 Euro. S-a solicitat proba cu inscrisuri si ”documente” – neprecizate –, precum si audierea ca martori a numitilor HASOTTI IONEL, avocatul numitelor MITROFAN ELENA si MUSCALU MARGARETA, DEACU VASILE, executor judecatoresc in cauza, si CHITOIU RALUCA, consilier juridic, membru al Comisiei Judetene.

Cu nonsalanta, prefectul in functie NICOLAESCU ADRIAN-VIOREL a inclus in presupusul prejudiciu suma de 674.000 lei a carei plata nu incumba institutiei publice, ci S.C. SOMACO CONSTRUCT SRL Constanta, ca daune cominatorii – decizia civila nr. 459/R/23.09.2013, pronuntata de Curtea de Apel Galati in dosarul nr. 24738/212/2009 –, precum si suma de 477.833,80 Euro stabilita prin sentinta civila nr. 3217/2016, pronuntata de Judecatoria Constanta – Sectia Civila in dosarul nr. 18813/212/2013, hotarare nici macar redactata la data formularii plangerii si cu drept de recurs (intre timp, a si fost casata, inlaturandu-se plata daunelor materiale respective; a se vedea portalul instantelor de judecata).

Faptul ca prefectul NICOLAESCU ADRIAN-VIOREL avea reprezentarea reala a derularii faptelor cu conotatie presupus penala pe care le sesiza Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta este dovedit de imprejurarea ca in data de 19.08.2016, dupa circa 40 de zile de la formularea plangerii, a intentat la Judecatoria Constanta actiunea civila la care m-am referit mai sus, in care a prezentat o versiune total diferita celei sesizate, admitand – implicit – ca Hotararea nr. 266/13.04.2011 a Comisiei Judetene Constanta a fost una legala si temeinica.

Totusi, in data de 19.09.2016, dupa introducerea actiunii civile, NICOLAESCU ADRIAN-VIOREL a insistat in plangerea formulata catre organele de urmarire penala, delegand-o pe numita MITITESCU STEFANIA, seful Serviciului Juridic-Achizitii din cadrul Institutiei Prefectului - Judetul Constanta, sa reprezinte ” ... interesele institutiei in plangerea penala inregistrata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta sub nr. 392/12.07.2016, concretizata in dosarul nr. 394/P/2016” (delegatia nr. 18927/19.09.2016). Aceasta a fost audiata in data de 20.09.2016 in calitate de ”reprezentant al persoanei vatamate”, insusindu-si continutul plangerii, reiterand constituirea ca parte civila, ”... cu cerere de recuperare a prejudiciului, avand in vedere paguba creata ...”.

N.B. : Subliniez, la data respectiva, era deja introdusa actiune civila in justitie, prin care se solicita anularea titlului de proprietate eliberat anterior, pe motivele deja prezentate. Aspectul era cunoscut numitei MITITESCU STEFANIA, care a contribuit atat la intocmirea plangerii penale, cat si a actiunii civile in justitie.

III.Dupa cum am mentionat, Institutia Prefectului – Judetul Constanta a formulat in data de 08.07.2016 plangere catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta, solicitand efectuarea de cercetari fata de subsemnatul, PALAZ CLAUDIU-IORGA, precum si fata de numitii BOZDOACA AURA, DUMITRU CHIRU si BRATIANU VIOREL-FLORIN pentru savarsirea infractiunilor de nerespectarea hotararilor judecatoresti, prev. de art. 287, alin. (1), lit. a), b) si c), din Codul penal, abuz in serviciu, prev. de art. 297, alin. (1), din Codul penal, si neglijenta in serviciu, prev. de art. 298 din Codul penal, persoane considerate responsabile de nepunerea in executare a deciziei civile nr. 925/02.10.2008, urmata de obligarea institutiei, alaturi de Consiliul Local Lumina, la plata unor daune totale de 838.220 lei si de 477.833 Euro. Plangerea a fost inregistrata in data de 13.07.2016 de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta – Sectia de urmarire penala la lucrari generale, cu nr. 347/VIII/1/2016, apoi trimisa Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, considerat competent cu solutionarea. Aici, plangerea a fost inregistrata in data de 21.07.2016 cu nr. 8741/P/2016 la cauze penale, fiind trimisa ulterior Inspectoratului de Politie al Judetului Constanta, in vederea efectuarii cercetarii penale a faptelor sesizate.

N.B.:De subliniat faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 57, alin. (1) din Codul de procedura penala, competenta de efectuare a urmaririi penale in cauza revenea organelor de cercetare penala ale politiei judiciare, procurorul exercitand doar supravegherea acestei activitati, niciuna dintre infractiunile sesizate de catre Institutia Prefectului – Judetul Constanta nefiind prevazuta la art. 56, alin. 3, lit. a) – e), din Codul de procedura penala, neimpunandu-se astfel efectuarea obligatorie a urmaririi penale de catre procuror.

Din acest moment, a incetat situatia de ”normalitate procesuala”, producandu-se incalcari succesive si de esenta ale normelor procesual-penale, atat in ceea ce priveste derularea urmaririi penale, asigurarea dreptului la aparare, dar si procedura de camera preliminara, incercandu-se inducerea in eroare a judecatorilor. Evidentiez cateva dintre aceste aspecte, succint:

a)Au fost incalcate dispozitiile art. 325 din Codul de procedura penala, privind preluarea cauzelor de la alte parchete, precum si ale Ordinului nr. 387/15.12.2015 al procurorului general al P.I.C.C.J., care reglementeaza modalitatea de preluare a cauzelor in temeiul textului de lege mentionat.

In imprejurari care nu rezulta din actele dosarului, prin ”DISPOZITIA” cu nr. 612/II/3/2016, din data de 25.07.2016, numitul STEFAN GIGI VALENTIN, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, a dispus ”Preluarea dosarului nr. 8741/P/2016 al Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, privind pe CLAUDIU-IORGA PALAZ S.A. in vederea efectuarii urmaririi penale proprii”. ”DISPOZITIA” s-a intemeiat pe prevederile art. 325 din Codul de procedura penala si pe cele ale Ordinului nr. 2067/C/2012 al procurorului general al P.I.C.C.J.

Am constatat existenta unei incalcari formale a normelor procesual penale la care am facut referire, in sensul ca actul procesual prin care s-a dispus preluarea cauzei trebuia sa fie ordonanta, act de dispozitie prevazut de art. 286, alin. (1), din Codul de procedura penala. De asemenea, partial, temeiul de drept in baza caruia s-a dispus preluarea cauzei era gresit, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta invocand Ordinul nr. 2067/C/2012 al procurorului general al P.I.C.C.J., in conditiile in care preluarea cauzelor era reglementata de Ordinul nr. 387/15.12.2015, in vigoare incepand cu data de 01.01.2016, in care sunt specificate cauzele si modalitatea de preluare a dosarelor penale, inclusiv natura actului de dispozitie, respectiv, ordonanta motivata a conducatorului parchetului ierarhic superior.

Incalcarea esentiala a normelor procesual penale o reprezenta insa un alt aspect, respectiv ca ”DISPOZITIA” procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta nu era motivata in fapt. In plus, nu cuprindea nici dispozitia administrativa de repartizare a cauzei catre procurorul NITA TEODOR in vederea efectuarii urmaririi penale (a carui delegare la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta incetase cu doar cateva zile mai inainte de ”preluare”).

b)Incalcarea de catre procurorul NITA TEODOR a dispozitiilor procesual penale privind incompatibilitatea.

Dosarul astfel ”preluat” a fost inregistrat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta cu nr. 329/P/2016 si, asa cum am precizat, a fost repartizat in conditii obscure procurorului NITA TEODOR, procuror care, in perioada 1994-2007a fost avocat in cadrul Baroului Constanta, calitate in care a reprezentat-o ca aparator ales pe numita MITROFAN ELENA – introdusa persoana vatamata in cauza de catre procuror in cursul urmaririi penale – in dosarele civile nr. 15.373/1993 al Judecatoriei Constanta si nr. 1160/1996 al Tribunalului Constanta, asistand-o pe aceasta in perioada 1996-1997.

In conformitate cu dispozitiile art. 64, alin. (1), lit. a), din Codul de pocedura penala, ”Judecatorul este incompatibil daca a fost reprezentant sau avocat al unei parti ori al unui subiect procesual principal, chiar si in alta cauza”, dispozitii care, potrivit art. 65, alin. (1), din Codul de procedura penala, se aplica procurorului si organului de cercetare penala. Acest caz de incompatibilitate - primul dintre cele prevazute de textul de lege – nu limiteaza perioada pentru care poate fi invocata incompatibilitatea magistratului si nici tipul de cauza, astfel incat acesta este incompatibil chiar si in situatia in care a asistat in urma cu multi ani pe oricare dintre parti sau subiecti procesuali principali, in orice cauza, indiferent de natura acesteia. In consecinta, procurorul NITA TEODOR trebuia, de indata, sa formuleze declaratie de abtinere catre procurorul general al unitatii de parchet, in conformitate cu dispozitiile art. 66 din Codul de procedura penala.

Nu numai ca nu a procedat in acest mod, dar, prin ordonanta pe care a emis-o in data de 20.09.2016, de efectuare in continuare a urmaririi penale fata de mine, ca suspect, procurorul a retinut fapte noi, altele decat cele cuprinse in plangerea Institutiei Prefectului – Judetul Constanta, prin care s-ar fi adus o vatamare drepturilor si intereselor legale ale numitilor MITROFAN ELENA – fosta sa clienta - si MUSCALU CONSTANTIN, retinand doua infractiuni de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, una dintre acestea pretins savarsita impotriva persoanelor fizice mentionate. Procurorul NITA TEODOR nu a incheiat proces-verbal de sesizare din oficiu cu privire la aceasta fapta, potrivit obligatiei instituite de art. 292 din Codul de procedura penala, si nici nu a dispus, conform prev. art. 311, alin. (1), din Codul de procedura penala, extinderea urmaririi penale si schimbarea incadrarii juridice in cauza, prin ordonanta din data de 26.08.2016 dispunand inceperea urmaririi penale ”in rem” doar pentru fapta sesizata de catre Institutia Prefectului, incadrata ca abuz in serviciu in forma simpla a infractiunii, prev. de art. 297, alin. (1), din Codul penal. Aceeasi incadrare juridica a faptelor se regaseste si in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale din data de 23.09.2016.

Paradoxal, desi a retinut in expozitivul ambelor ordonante presupusa vatamare a drepturilor si intereselor legitime ale numitilor MITROFAN ELENA si MUSCALU CONSTANTIN, a procedat la audierea acestora doar in data de 23.09.2016, dupa emiterea ordonantelor, cel mai probabil ”intuind” pozitia procesuala pe care acestia o vor adopta (?!). Aspectul vine in contradictie si cu rechizitoriul din data de 26.09.2016, in care a specificat ca ”La plangerea initiala au achiesat, in calitate de persoane vatamate, MUSCALU CONSTANTIN si MITROFAN ELENA, solicitand tragerea la raspundere penala a celor vinovati, constituindu-se parte civila in procesul penal” (fila 3 a rechizitoriului).

c)Incalcarea dispozitiilor procesual penale care reglementeaza dreptul la aparare, in toate componentele sale, respectiv:

-Incalcarea dispozitiilor art. 10, alin. (3), din Codul de procedura penala, in fapt, o respectare doar formala a acestora, in conditiile in care in data de 23.09.2016, intr-un interval de timp de circa 2 ore, am luat cunostinta atat despre calitatea de suspect, cat si despre aceea de inculpat, fara sa am posibilitatea exercitarii efective a drepturilor conferite de lege.

-Incalcarea dispozitiilor art. 10, alin. (2), din Codul de procedura penala, fiind privat de timpul si de inlesnirile necesare apararii, incalcare ce vine in continuarea celei precedente, cele doua momente distincte ale fazei de urmarire penala, respectiv continuarea urmaririi penale ”in personam” si punerea in miscare a actiunii penale, impunand exercitarea unor drepturi specifice, intr-o perioada de timp rezonabila.

-Incalcarea dispozitiilor art. 92 din Codul de procedura penala, referitoare la dreptul avocatului de a asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala. Astfel, in data de 23.09.2016, cand am fost citat la sediul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, avocatul ales MOROZOV EUGEN a formulat cerere de a asista la efectuarea actelor de urmarire penala, cerere pe care procurorul NITA TEODOR a primit-o personal, semnand si aplicand stampila institutiei. In cuprinsul cererii, avocatul a consemnat datele de contact, respectiv adresa Cabinetului Individual din municipiul Tulcea, telefon/fax, telefon mobil si adresa de posta electronica.

In aceeasi data, desi eram prezenti la sediul parchetului, procurorul a intocmit un proces-verbal in care a consemnat in fals ca avocatul MOROZOV EUGEN a plecat, audiind un martor in absenta acestuia (de altfel, avea posibilitatea sa il contacteze telefonic pe avocat, fiind chiar obligat la aceasta de dispozitiile art. 92, alin. (2), din Codul de procedura penala).

Tot in data de 23.09.2017, procurorul NITA TEODOR a emis o adresa catre avocat, pe care a transmis-o prin fax Baroului Tulcea, incunostiintandu-l ca in data de 25.09.2016 vor fi audieri de martori. Baroul Tulcea nu era indicat ca data de contact, adresa s-a transmis intr-o zi de vineri, dupa ora 15:30, iar faxul era nefunctional. Daca procurorul intentiona sa isi indeplineasca obligatia legala, avea toate datele de contact ale avocatului MOROZOV EUGEN, putand sa il incunostiinteze in legatura cu audierile preconizate intr-o zi de duminica. Nu a facut acest lucru, consemnand insa intr-un alt proces-verbal, incheiat in data de 25.09.2016, ora 9:00, ca avocatul nu s-a prezentat la audieri – desi acestea nici nu incepusera – si ca trimiterea adresei prin fax catre Baroul Tulcea, constatat nefunctional, s-a datorat nedepunerii niciunui ”element de contact”, aspect evident nereal.

In data de 26.09.2016, procurorul a emis alta adresa de incunostiintare a avocatului MOROZOV EUGEN, pe care a transmis-o prin fax la cabinetul acestuia din Tulcea la ora 9:26, fiind insa receptionata doar la ora 11:39. Aspectul este irelevant practic, atat timp cat avocatul era anuntat sa se prezinte la audieri ce aveau loc incepand cu ora 9:45, fiind imposibil sa parcurga in 19 minute distanta dintre municipiile Tulcea si Constanta. Mai mult, reaua-credinta a procurorului este demonstrata de faptul ca martorul BOLA EUGEN a fost audiat de catre acesta intre orele 9:30-9:45, deci la circa 4 minute dupa transmiterea prin fax a adresei catre avocat si fix la ora cand acesta era incunostiintat sa se prezinte. Evident, procurorul NITA TEODOR a incheiat un alt proces-verbal, in care a consemnat absenta aparatorului la audieri, desi ”incunostiintat” despre acestea.

-Incalcarea dispozitiilor art. 83, lit. b) si ale art. 94, din Codul de procedura penala, privind dreptul de a consulta dosarul. In cauza, majoritatea actelor de urmarire penala au fost efectuate anterior datei de 23.09.2016 – cand am luat cunostiinta, succesiv, de calitatile de suspect, respectiv de inculpat – sau in cursul acelei zile. In vederea pregatirii apararii, avocatul MOROZOV EUGEN a formulat in data de 23.09.2016 cerere de studiere a dosarului, primita personal de catre procuror, care a semnat-o si a stampilat-o. Si aceasta cerere cuprindea datele de contact ale avocatului,respectiv, adresa cabinet, telefon fix/fax, mobil, adresa de e-mail. Mai mult, procurorul NITA TEODOR i-a comunicat verbal avocatului MOROZOV EUGEN sa se prezinte in data de 26.09.2016 pentru consultarea dosarului – cum am mentionat, 23.09.2016 era o zi de vineri -, sens in care avocatul a revenit cu o noua cerere in data convenita.

Paradoxal, in data de 26.09.2016, la doar 3 (trei) zile dupa punerea mea sub invinuire, fara sa se pronunte in vreun mod asupra celor doua cereri de consultare a dosarului, procurorul NITA TEODOR a finalizat urmarirea penala, a intocmit rechizitoriul si a inaintat dosarul Tribunalului Constanta – Sectia Penala, considerat competent cu solutionarea cauzei (?!).

d)Incalcarea dispozitiilor art. 327 din Codul de procedura penala referitoare la emiterea rechizitoriului. In cauza, urmarirea penala s-a efectuat unilateral, in defavoarea mea si a inculpatei BOZDOACA AURA, fiind privati de posibilitatea formularii unor cereri in probatiune. In mod evident, procurorul NITA TEODOR a ignorat obligatia de a administra probe si in favoarea noastra, cuprinsul declaratiilor luate in cauza dovedind fara putinta de tagada ca s-a avut in vedere doar sustinerea invinuirilor ce ni s-au adus. Totusi, intocmind rechizitoriul, procurorul a atestat in mod nereal indeplinirea cerintelor prevazute de art. 327, alin. (1), din Codul de procedura, acesta neavand timpul fizic necesar analizarii materialului de urmarire penala, intocmirii si tehnoredactarii rechizitoriului, legarii si numerotarii dosarului (de opisare, nici nu poate fi vorba).

In sprijinul acestei sustineri, invederez faptul ca procurorul a finalizat audierile in data de 26.09.2016, ora 12:29, ultima dintre declaratii, aceea a martorei PAUN CARMEN, fiind consemnata intre orele 11:58 – 12.29 (?!). De subliniat ca dosarul a fost ”analizat” in aceeasi dupa-amiaza de catre procurorul general al unitatii, acesta avizand cu lejeritate legalitatea si temeinicia rechizitoriului.

e)Raportat la infractiunile retinute, rechizitoriul nu cuprinde elemente esentiale, dupa cum urmeaza:

-Incadrand in drept faptele retinute in sarcina mea, procurorul NITA TEODOR s-a raportat la incalcarea art. 1, art. 5 si art. 6 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata, dispozitii cu caracter general, atributiile prefectului fiind prevazute in mod expres la art. 19 al actului normativ. Astfel, a fost incalcata Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/15.06.2016. Aceasta decizie a fost incalcata si prin prisma aspectelor stipulate in considerente, referitoare la inaplicabilitatea dreptului penal in conditiile in care exista masuri de drept extrapenal, cum ar fi regimul de sanctiuni de natura administrativa sau civila (in mod evident, faptele retinute nu intra sub incidenta legii penale).

-Prejudiciul este unul nereal, eludandu-se dispozitiile privind competenta instantei. Pentru a incadra fapta prin care s-ar fi prejudiciat Institutiea Prefectului – Judetul Constanta si Consiliului Local Lumina in infractiunea de abuz cu consecinte deosebit de grave, procurorul NITA TEODOR a introdus in cuantumul total al prejudiciului suma de 674.000 lei a carei plata nu incumba celor doua institutii publice, ci S.C. SOMACO CONSTRUCT SRL Constanta, precum si suma de 477.833,80 Euro, stabilita printr-o sentinta civila nedefinitiva – nici macar redactata la data emiterii rechizitoriului –, casata intre timp de catre Tribunalul Constanta. In realitate, presupusul prejudiciu este inferior sumei de 200.000 lei, neintrand – evident – sub incidenta art. 309, raportat la art. 183 din Codul penal.

-Cat priveste cea de a doua infractiune de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, pretins savarsita in dauna persoanelor vatamate MITROFAN ELENA si MUSCALU CONSTANTIN, s-a retinut ”…vatamarea drepturilor legitime…” ale acestora ”...in exercitiul dreptului de proprietate”. Nu s-a precizat, in concret, in ce consta aceasta ”vatamare”, cu atat mai mult cu cat nu au contestat Hotararea nr. 266/13.04.2011 a Comisiei judetene Constanta si au obtinut cu o larghete cel putin suspecta toate drepturile pe care le-au solicitat in instantele civile. Asa cum am mentionat deja, nu se regaseste in rechizitoriu motivul pentru care s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu in forma agravata, cu eludarea normelor privind competenta judecarii cauzei.

f)Nelegalitatea raspunsurilor transmise Tribunalului Constanta – Sectia Penala, precum si Curtii de Apel Constanta Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in procedura de camera preliminara de la fond.

Exceptiile si cererile formulate prin aparatorul ales au fost transmise de catre judecatorul de camera preliminara Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, pentru analiza si comunicarea unui raspuns la acestea. Punctul de vedere al parchetului a fost comunicat prin adresa din 28.11.2016, sub semnatura procurorului general STEFAN GIGI VALENTIN. Adresa de raspuns a fost intocmita chiar de catre procurorul NITA TEODOR, dovada in acest sens fiind initialele numelui si prenumelui acestuia, consemnate pe ultima fila a adresei, alaturi de acelea ale grefierului care a tehnoredactat lucrarea, desi acesta era incompatibil in cauza, nelegalitate constatata si in raspunsul transmis judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara.

Mai mult, prin raspunsurile transmise Tribunalului Constanta si Curtii de Apel Constanta, s-a incercat inducerea in eroare cu privire la modalitatea de preluare a cauzei, sustinandu-se ca dosarul era inregistrat la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si repartizat procurorului NITA TEODOR, fiind preluat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta odata cu incetarea delegarii acestuia la unitatea ierarhic inferioara.

g)Prin incheierea penala nr. 61/P/CP/31.03.2017, pronuntata in dosarul nr. 6455/118/2016/a1., Curtea de Apel Constanta – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie a admis contestatia pe care am formulat-o impotriva incheierii nr. 42/02.02.2017 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Constanta - Sectia penala, pe care a desfiintat-o in integralitate si, judecand cauza, a constatat incompatibilitatea in cauza a procurorului NITA TEODOR, nulitatea actelor de urmarire penala efectuate de acesta sau de catre alte organe judiciare in baza dispozitiilor sale, pe care le-a exclus in totalitate, restituind cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, de unde a fost preluata in mod nelegal de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, STEFAN GIGI VALENTIN.

In data de 03.04.2017, la ora 9,00, imediat dupa ce a luat cunostinta de pronuntarea incheierii si a intrat in posesia minutei – 31.03.2017 a fost o zi de vineri -, procurorul NITA TEODOR a transmis prin fax catre Institutia Prefectului – Judetul Constanta o copie a minutei, invocand o presupusa „solicitare” a numitei MITITESCU STEFANIA, fara sa se precizeze sub ce forma ar fi fost facuta. In mod evident, „solicitarea” la care se face referire nu a existat. Aceasta trebuia intocmita in scris si inregistrata distinct, la lucrari generale, solicitantul urmand sa fie indrumat sa se adreseze Curtii de Apel Constanta, institutia care a emis minuta. Or, adresa a avut nr. 329/P/2016 – numarul dosarului penal inchis prin emiterea rechizitoriului -, a fost tehnoredactata de catre acelasi NITA TEODOR si doar semnata de catre procurorul general STEFAN GIGI VALENTIN.

Prin aceasta manevra, s-a urmarit formularea unei contestatii in anulare de catre Institutia Prefectului impotriva incheierii ramase definitive, cale de atac extraordinara care a constituit obiectul dosarului penal nr. 203/36/2017 al Curtii de Apel Constanta – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, fiind respinsa ca inadmisibila. Procurorul NITA TEODOR si superiorul sau ierarhic au incercat sa il influenteze pe procurorul de sedinta sa solicite admiterea acesteia, fara succes insa.

In data de (...), am sesizat in extenso Directiei Nationale Anticoruptie-Serviciul Teritorial Constanta imprejurarile faptice expuse, denuntul/plangerea formulata fiind inregistrata cu nr. (...) . Nu mi s-a comunicat stadiul urmaririi penale, mai mult decat atat, la cererile mele, nu mi s-a comunicat nici macar daca dosarul a fost transmis Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, spre competenta solutionare.

IV.Dupa cum am precizat, dosarul penal in care am fost trimis in judecata a fost trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, competent cu solutionarea, in conditiile constatarii nulitatii rechizitoriului si tuturor actelor de urmarire penala efectuate de catre procurorul NITA TEODOR - a carui incompatibilitate in cauza a fost constatata de catre judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Constanta prin hotarare judecatoreasca definitiva -, precum si de catre organele de politie, la dispozitiile sale, cu consecinta excluderii acestora.

Din motive care nu mi-au fost aduse la cunostinta, dosarul penal respectiv a fost trimis Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, unde a fost inregistrat cu nr. 1362/P/2017, unitate condusa de catre prim-procurorul GRIGORE IACOBICI GILL-JULIEN, finul procurorului NITA TEODOR (aspectul este de notorietate, putand fi lesne verificat).

In aceste conditii, avand in vedere si aspectele sesizate Serviciului Teritorial Constanta, in data de 10.04.2018, am solicitat procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie preluarea cauzei la Sectia de urmarire penala si criminalistica in temeiul art. 325, alin. (1), din Codul de procedura penala, iar in subsidiar, in baza art. 326, trimiterea cauzei la un alt parchet egal in grad din circumscriptia unei alte curti de apel. Prin ordonanta procurorului general din data de 25.06.2018, s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Braila, aspect care mi-a fost comunicat prin adresa nr. 1644/C/2018, din data de 27.06.2018.

Totusi, pana la finalul lunii ianuarie 2019, dosarul nu a fost trimis acestei unitati de parchet, uzitandu-se de diverse subterfugii, inginerii juridice, inclusiv, infirmarea unei solutii de clasare dispusa de catre procurorul NITA TEODOR in rechizitoriul prin care am fost trimis in judecata, a carui nulitate a fost insa constatata in conditiile deja expuse.

Deci dosarul penal nu se afla in nelucrare la Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, iar tergiversarea solutionarii acestuia nu mi se datoreaza, procurorul NITA TEODOR si superiorul sau ierarhic, procurorul general STEFAN GIGI VALENTIN , facand tot posibilul sa ma tina ”agatat” cu aceasta cauza, dupa ce au incercat fara rezultat sa imi ”fabrice” alte dosare penale, dupa metoda patentata de catre procurori celebri din alte structuri de parchet (pot anexa inscrisuri si alte dovezi in acest sens)”.