Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto stanga) doreste implicarea Justitiei in campania electorala pentru Palatul Cotroceni. Acuzatia este lansata chiar de cea pe care Iohannis a refuzat sa o numeasca la conducerea Ministerului Justitiei. Ne referim desigur la sefa Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj (foto dreapta).

Intr-un interviu acordat revistei Capital, in 2 septembrie 2019, Dana Girbovan arata ca tocmai Iohannis este cel care a produs proba ca doreste implicarea Justitiei in campania electorala. Mai precis, dovada o reprezinta legarea de catre Iohannis a refuzului de a o numi la sefia MJ de indemnul adresat cetatenilor de a-l vota. De asemenea, Dana Girbovan dezvaluie ca nu a discutat cu Klaus Iohannis inainte ca acesta sa anunte decizia in privinta sa, precizand insa ca nu ar fi avut vreo problema sa ii explice proiectul pe care si-l propusese pentru Ministerul Justitiei:

“Cand doamna premier mi-a propus sa preiau ca tehnocrat Ministerul Justitiei, am spus ca accept in urmatoarele conditii: independenta deplina, sprijin pentru obiectivele pe care le aveam in vedere si, nu in ultimul rand, ca justitia si propunerea ce ma vizeaza sa nu devina subiect al bataliei politice dintre palate.

Doamna premier mi-a garantat aceste lucruri, de aceea am si acceptat trimiterea propunerii de numire in functie catre presedinte. In prezent insa, dat fiind contextul politic actual, este evident ca Presedintele Iohannis doreste implicarea justitiei in campanie electorala, acesta demonstrand foarte clar acest lucru prin faptul ca a legat in mod direct refuzul nominalizarii de indemnul de a fi votat de catre cetateni. Nu doresc sa intru intr-un asemenea joc politicianist, preocuparea mea fiind una strict legata de rezolvarea unor probleme stringente din justitie, care afecteaza mii de magistrati si milioane de romani. Este clar, din pacate, ca aceste probleme nu preocupa in mod real acei politicienii care folosesc justitia doar ca slogan electoral.

Astfel, desi propunerea mea pentru functia de ministru al justitiei a starnit foarte multe discutii, comentarii, fiindu-i dedicate spatii largi in social media si in presa scrisa sau audio-vizuala, nici macar o discutie nu a privit o analiza a justitiei pornind de la cele 12 obiective propuse, in scopul imbunatatirii acestora sau gasirii altora si mai bune. S-a vazut inca o data ca justitia ramane un subiect atractiv pentru campanie electorala, insa, din pacate, interesul pentru aceasta ramane unul strict demagogic.

Nu am vorbit cu Presedintele, insa daca avea nelamuriri cu privire la cele 12 proiecte pe care le-am prezentat, nu aveam nici o problema in a i le clarifica. Presedintele a preferat insa o abordare strict politicianista, cu accente vadit revansarde, cautand sa puncteze electoral in loc sa puna pe primul loc rezolvarea problemelor din sistemul de justitie”.

“Statul a fost facut pentru om, si nu omul pentru stat”

Pe de alta parte, in acelasi interviu acordat revistei Capital, Dana Girbovan tine sa dea asigurari ca nu isi va schimba pozitiile publice si nici modul de gandire, continuand sa vorbeasca despre justitie independenta, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, dar si despre repunerea omului in centrul interesului statului si al justitiei. Valori care in opinia Danei Girbovan fac diferenta intre democratie si tiranie:

“Deciziile nu mi le iau in functie de calcule privitoare la imagine, ci de valorile in care cred. Atunci cand iau o deciziei nu pun niciodata aparenta in fata realitatii, ori forma inaintea fondului. Daca eram preocupata de imaginea mea, nu as fi vorbit niciodata despre ingerinta serviciilor de informatii in justitiei si nici despre abuzuri, mai ales intr-o perioada in care mi-ar fi fost mult mai benefic pentru imagine sa ma situez fara nuante si critici de partea majoritatii aplaudate de ambasade si Comisia Europeana. Tocmai pentru ca, raportat la valorile democratice, am vazut ca lucrurile nu erau in regula am vorbit, stiind exact ca imaginea justitiei vazuta reductiv doar prin prisma anticoruptiei, mult laudata la acea vreme si data ca exemplu in regiune, era departe de realitatea prezentata. Timpul mi-a dat dreptate.

Cand am acceptat propunerea de a prelua portofoliul justitiei, am facut-o stiind exact ce am de facut si cu deplina incredere ca, daca as fi fost numita, as fi facut ceea ce mi-am propus.

Am cantarit foarte mult toate argumentele, iar decizia nu a fost una usoara, tocmai din cauza contextului actual. Intr-un discurs din 1990, Vaclav Havel a spus: 'Libertatea si democratia presupun, implicit, atitudinea activ participativa a fiecaruia dintre noi, rezultand ca acela care vorbeste despre ele isi asuma pe deplin raspunderea'.

'Isi asuma pe deplin raspunderea' a fost cheia care m-a determinat sa accept propunerea de a face ceea ce am cerut ani de zile altor ministri ia justitiei sa faca. Povara responsabilitatii este mult mai usoara in vremuri linistite, cand sunt suficiente alte persoane competente dispuse sa ocupe un astfel de portofoliu. Asumarea raspunderii este, insa, cu atat mai importanta cu cat contextul este mai complicat.

Voi continua sa vorbesc despre valorile democratice in care cred si pentru apararea carora am luptat de ani de zile: justitie independenta, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, repunerea omului in centrul interesului statului si al justitiei.

Voi vorbi, de asemenea, public despre toate problemele cu care se confrunta justitia si voi demasca public orice actiuni, indiferent din partea cui vin, care reprezinta pericole pentru independenta justitiei sau pentru drepturile si liberatile fundamentale ale fiecarui cetatean.

Repunerea omului in centrul interesului statului si al justitiei nu este un proiect al meu, ci este conceptul in baza caruia s-au dezvoltat democratiile vestice. Acest concept face diferenta dintre o democratie si o tiranie: daca intr-o democratie centrul este omul cu drepturile si libertatile lui indeniabile, intr-o tiranie centrul este statul (identificat cu cel care-l conduce).

Din pacate, spatiul public romanesc este ocupat de atacuri la persoana si prea putin se vorbeste despre valorile democratice care au creat ceea ce noi numim azi 'civilizatia occidentala'.

Voi vorbi mai des despre exact despre aceste valori, care au facut diferenta fundamentala dintre democratie si tiranie: statul a fost facut pentru om, si nu omul pentru stat”.