Momente cat se poate de rusinoase pentru marea procuroare anticoruptie si marea zeita Laura Kovesi (foto 1, cu spatele). Sefa DNA a fost prezenta, marti 17 octombrie 2017, la o conferinta organizata la Parlamentul European privind anticoruptia, un eveniment care trebuia sa fie de fapt o noua ocazie pentru ridicarea de osanale Laurei Kovesi. Ghinion, cum ar spune protectorul ei Klaus Iohannis. La eveniment nu au fost prezenti numai aplaudaci ai sefei DNA sau politicieni care sa nu fi stiut ce se intampla in Romania, ci si oameni care stiu foarte bine realitatile asa-zisei lupte impotriva coruptiei. Ne referim aici la senior editorul Lumeajustitiei.ro, Razvan Savaliuc (foto 2, dreapta), la redactorul sef al publicatiei Evenimentul Zilei, Mirel Curea (foto 2, stanga) si la apreciatul deputat PSD, Liviu Plesoianu (foto 2, mijloc). Prezenta celor trei a facut ca evenimentul sa nu se transforme intr-o adunare pentru glorificarea Lulutei, iar lui Kovesi sa ii fie adresate intrebari cu adevarat dificile. Intrebari care sa o demaste si la care aceasta a refuzat sa raspunda.

Ceea ce s-a petrecut la Bruxelles era greu de imaginat. Astfel, Laura Kovesi a primit mai multe intrebari in cadrul conferintei, printre care si cea prin care Liviu Plesoianu dorea sa afle ce a cautat in sufrageria lui Oprea. Kovesi a raspuns tuturor intrebarilor, dar nu si la cea adresata de Plesoianu. Kovesi a multumit pentru intrebarile adresate, dar, din pacate pentru ea, deputatul Plesoianu a insistat sa primeasca un raspuns. Iar ceea ce a urmat a fost de-a dreptul halucinant.

Iata intrebarea lui Liviu Plesoianu si raspunsul halucinant al Laurei Kovesi:

“Liviu Plesoianu: Am doua intrebari. Prima pentru organizatorii acestui eveniment. Ati vorbit despre obiectivitate. Obiectivitatea are ca o conditie necesara informatia. In tarile pe care care le reprezentati aici, daca in spatiul public s-ar afla ca procurorul general al tarii dumneavoastra, in seara alegerilor prezidentiale, s-a deplasat acasa la un om politic care avea sa devina ministru in cateva zile, intr-un loc in care mai erau si alti politicieni, primii doi oameni din serviciul secret de informatii, toti fie numiti de presedintele care candida pentru un nou mandat, fie ca oameni politici in tabara acestuia, acel procuror general despre care ati aflat aceasta informatie s-ar mai afla in functie? Societatea civila din tarile dmneavoastra i-ar cere sa demisioneze? Sau procurorul general respectiv, cu maxima dezinvoltura, s-ar deplasa la Bruxelles pentru a da lectii de anticoruptie si de integritate altora

Si pentru doamna Kovesi. Ca membru al Comisiei parlamentare de ancheta a alegerilor prezidentiale din 2009 n-am reusit sa va conving sa veniti la Parlament. M-am deplasat, dupa cum sunt sigur ca stiti, si in fata DNA. Nu stiam ce sa mai fac. Nici CCR n-a reusit sa va convinga. Ca Procuror General in 2009, ce-ati cautat, ce-ati facut in seara alegerilor prezidentiale acasa la un om politic, alaturi de alti oameni politici si alaturi de sefii SRI? De ce in 2014 ati mintit poporul roman atunci cand ati spus ca dumnevoastra nu v-ati intalnit niciodata cu un politician in timpul liber? Multumesc.

Laura Kovesi: In Romania procurorii sunt independenti. In tot ceea ce am facut am respectat si legea si Codul deontologic al magistratilor”.

A doua eschiva

Scena s-a repetat cateva minute mai tarziu, cand Laura Kovesi a refuzat sa raspunda unei alte intrebari. Cea adresata de senior editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savaliuc. Jurnalistul Razvan Savaliuc a luat cuvantul, dupa ce, in conditiile in care se incerca blocarea lui, a explicat ca este nevoie sa se cunoasca adevarata fata a asa-zisei lupte impotriva coruptiei care a distrus Romania, iar evenimentul sa nu se transforme intr-o ridicare in slavi a parchetului condus de Kovesi: “Va rog sa ma lasati, cred ca domnul din Ucraina este foarte interesat sa afle. Daca vreti sa aflati ce se intampla in anticoruptia din Romania... Daca am venit sa facem doar o ridicare in slavi a DNA-ului romanesc, eu zic ca nu ajuta pe nimeni”.

Dupa ce a prezentat pe scurt haosul si abuzurile comise de parchetul anticoruptie in Romania (click aici pentru a citi), Razvan Savaliuc a dezvaluit oficialilor prezenti ca insasi sefa DNA si-a pus semnatura pe un rechizitoriu in care 46 de inculpati au fost achitati definitiv. Si i-a pus Laurei Kovesi o intrebare simpla: de ce nu si-a dat demisia dupa ce a trimis in judecata 46 de oameni nevinovati?

Iata intrebarea adresata sefei DNA Laura Kovesi de senior editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savalic:

“Doamna Kovesi, cum va explicati ca rata achitarilor oficiala in Romania  este intre 10 si 37%, faptul ca majoritatea achitarilor in Romania se dau pe lipsa de probe si ca dumneavoastra personal intr-un singur dosar pe care l-ati semnat ati incasat 46 de achitari pe lipsa de probe? Cum va explicati acest lucru si de ce nu va dati demisia dupa ce ati trimis 46 de oameni nevinovati in judecata?”

Laura Kovesi a vorbit apoi cateva minute despre anumite aspecte punctate de Razvan Savaliuc in discursul sau, dar a refuzat sa raspunda la intrebarea concreta de ce nu si-a dat demisia dupa ce a trimis in judecata 46 de oameni nevinovati. Senior editorul Lumeajustitiei.ro a insistat la randul sau, aducandu-i aminte Laurei Kovesi ca: “Nu ati raspuns la intrebarea cu 46 de achitari”. Degeaba. Sefa DNA a continuat sa taca.

Kovesi a scaldat-o cu Protocolul SRI-PICCJ

Pe de alta parte, Laura Kovesi a fost pusa intr-o reala incrucatura de redactorul sef adjunct de la Evenimentul Zilei, jurnalistul Mirel Curea. Acesta a vorbit in fata oficialilor europeni despre deja celebrul protocol secret incheiat intre SRI si PICCJ, in baza caruia inclusiv DNA si-a desfaurat activitatea. Un protocol incheiat pe vremea in care Procuror General era insasi Laura Kovesi. Astfel, Kovesi a explicat cum DNA a respectat legea si Codul de procedura penala, si cum echipele mixte nascute in baza protocolului s-ar fi referit, vezi Doamne, doar la plantarea de tehnica de catre ofiterii de informatii. Asta desi chiar in Raportul SRI pe anul 2013 se recunoaste ca in cadrul echipelor mixte lucratorii SRI participau la analize comunce cu procurorii in materie de procedura: “O coordonata importanta a cooperarii cu organele de urmarire penala a fost reprezentata de transmiterea datelor, informatiilor si documentelor solicitate de acestea, pentru nevoile cercetarii penale, precum si solutionarea unor cereri, in context fiind relevanta si diversificarea sferei activitatilor in care expertii juridici ai SRI sunt implicati, in sensul ca analizele comune nu se limiteaza doar la aspecte de drept material (cercetarea intrunirii elementelor constitutive ale infractiunilor), ci s-au extins la probleme de procedura”. Evident, despre aceasta cooperare Kovesi nu a scos un cuvant.

Iata intrebarea jurnalistului Mirel Curea si raspunsul sefei DNA Laura Kovesi:

“Mirel Curea: Intre SRI si PICCJ s-au incheiat protocoale si planuri de colaborare ramase secrete si ele. Prin aceste protocoale, documente ramase secrete, au aparut asa-numitele echipe mixte, si in felul acesta ofiterul de informatii a fost introdus in activitatea de judiciara. Echipa procuror-politist constituita legal potrivit Codului de procedura penala a fost ilegal astfel extinsa. A devenit o echipa compusa din ofiterul de informatii, procuror si politist. Altfel spus, protocoalele acestea au operat modificari asupra Codului de procedura penala, care este o lege organica. Repet, niste documente secrete au operat modificari intr-o lege organica, total impotriva drepturilor omului, ca sa nu mai vorbesc de Constitutie.

Laura Kovesi: Am sa raspund si eu la prima chestiune ridicata de domnul Curea si am sa incep prin a nega categoric ca a existat vreun document secret prin care DNA a schimbat Codul de procedura penala sau a aplicat legea in alt fel decat asa cum ea era prevazuta, si ca in tot ceea ce am facut am respectat in totalitate Codul de procedura penala. Pana la aparitia deciziei despre care va spuneam, de acum doi ani, Directia Nationala Anticoruptie, care este o structura de parchet, nu avea spre exemplu posibilitatea de a face anumite masuri de supraveghere in spatiul public, ceea ce in termeni mai netehnici se numeste activitate de filaj. Exclusivitatea in a efectua aceste activitati apartinea unor servicii de informatii sau politiei romane. Acele echipe despre care domnul jurnalist amintea se refera strict la chestiuni de natura tehnica, atunci cand un procuror avea o autorizatie emisa de judecator potrivit legii pentru a monitoriza o persoana in spatiul public, si pentru a se executa si pune in aplicare aceasta masura, procurorii nu aveau resursele si nu aveau capacitatea de a face aceste activitati. Vorbim de niste persoane care erau angajate ale unor servicii de informatii, pentru ca era unul care apartinea Ministerului de Interne si un alt serviciu independent, si care practic asigurau aceasta activitate de montare a unor dispozitive tehnice sau de a monitoriza, repet, cu autorizatie de la judecator. Decizia Curtii Constitutionale a interzis ca aceste activitati pe viitor sa fie puse in aplicare prin intermediul altor institutii, motiv pentru care in prezent procurorii sunt cei care trebuie sa efectueze personal aceste activitati sau sa apeleze la ofiteri de politie. Acest lucru a determinat ca si institutia noastra sa isi realoce resursele si sa inceapa o pregatire in acest sens, de a monta microfoane, aparatura si de a exercita aceste activitati care repet nu erau specifice organului de procuratura. Dar, aceasta problema a fost lamurita”.