Vineri 16 octombrie 2015 ne-am judecat la Tribunalul Bucuresti cu Laura Kovesi in dosarul in care aceasta i-a chemat pe Razvan Savaliuc, Mugur Ciuvica si pe jurnalistii Antena 3 Mihai Gadea, Radu Tudor, Bianca Nae, pentru o serie de afirmatii pentru care sefa DNA s-a considerat “lezata”. Aceste afirmatii au fost facute pe postul Antena 3, in doua emisiuni din 19 iunie si 22 iunie 2014.

Senior editorul Lumeajustitiei.ro Razvan Savaliuc a solicitat admiterea cererii sale reconventionale si obligarea DNA in solidar cu Laura Kovesi la plata unor daune morale de 50.000 lei, plus obligarea la publicarea sentintei in trei publicati: Lumea Justitiei, Antena 3 si Jurnalul National. In aceasta directie, Razvan Savaliuc a aratat ca actiunea DNA de a da publicitatii un comunicat in care ii acuza pe jurnalistii chemati in judecata de Kovesi ca au atentat la imaginea ei a fost “o actiune de forta, de intimidare”, care excede atributiilor unei institutii, cata vreme DNA a recunoscut ca actiunea lui Kovesi a fost facuta in nume personal. Mai mult, Razvan Savaliuc a facut dovada ca Laura Kovesi a dat unor publicatii actiunea sa civila, fara sa astepte ca instanta sa dezlege litigiul, considerand ca prin aceasta “s-a urmarit discreditarea jurnalistilor, intimidarea lor si acreditarea ideii ca acestia sunt niste persoane care nu au alta treaba decat sa denigreze seful DNA, dar si punerea de presiune pe instanta de judecata”.

Pe partea actiunii civile in care Laura Kovesi are calitatea de reclamanta, Razvan Savaliuc s-a aparat printr-o pledoarie in care a relevat cum s-a aplicat in mod abuziv imunitatea in cazul lui Traian Basescu, desi existau decizii ale CCR care aratau ca imunitatea nu poate fi aplicata retroactiv ori pentru fapte care exced declaratiilor politice facute in timpul mandatului. Instanta compusa din judecatoarea Crina Buricea de la Sectia V Civila a TMB a ramas in pronuntare.

Publicam in continuare pledoaria lui Razvan Savaliuc:

NOTE SCRISE

“Am fost chemat in judecata pentru afirmatiile facute in emisiunea “SUBIECTIV” din 19.06.2014 difuzata de postul Antena 3 - ora 20.30, respectiv pentru afirmatia: “Eu astept ca Laura Kovesi, sefa DNA, sa inceteze cu minciuna (...) ca presedintele are imunitate si sa il cerceteze pe Traian Basescu care nu are nicio imunitate”

In actiune, reclamanta Kovesi, care a sustinut in mod fals ca as fi facut respectivele afirmatii in data de 22.06.2014 la emisiunea “Sinteza zilei”, mai pretinde “si acest parat s-a alaturat, prin sustinerile neadevarate din data de 22.06.2014, demersului celorlalti parati, pentru a intari prin relatari false, dezbateri pe tema mincinoasa lansata in data de 19.06.2014, al carui unic scop l-a constituit denigrarea si distrugerea imaginii publice a subsemnatei reclamante”.

Aceste sustineri sunt aberante, fara niciun fundament, cata vreme:

- afirmatiile mele nu au nicio legatura cu ce au afirmat ceilalti parati indicati in actiune intrucat au vizat o cu totul alta tema de discutii;

- nu ma puteam alatura celorlalti parati, la denigrarea ei, cum sustine reclamanta, intrucat ceilalti parati au participat la o emisiune din 22.06.2014, iar eu am participat la una din 19.06.2014;

APARAREA PE FOND

Privitor la afirmatia: “Eu astept ca Laura Kovesi, sefa DNA, sa inceteze cu minciuna (...) ca presedintele are imunitate si sa il cerceteze pe Traian Basescu care nu are nicio imunitate”

Afirmatia reprezinta o OPINIE. In cadrul emisiunii “SUBIECTIV” din 19.06.2014, asa cum arata formatul si promoul ei, invitatii sunt chemati sa isi spuna opiniile cu privire la temele de dezbatere lansate de moderator. In calitate de invitat am fost intrebat de moderator si am raspuns cu opinia mea, fiind evident ca niciun telespectator nu putea crede altceva decat ca am formulat o parere personala, intrucat sunt un jurnalist nu un reprezentant al unei institutii astfel incat sa pot exprima un punct de vedere oficial, iar titlul emisiunii si promoul ei este o invitatia in a gandi subiectiv.

Conform DEX, cuvantul SUBIECTIV este definit “Care tine de subiectivism. Care tine doar de parerea personala”

Afirmatia mea este o OPINIE fundamentata pe o baza factuala solida. Si anume afirmatia facuta de reclamanta in decembrie 2013 ziarului Adevarul, dupa numirea ei ca sefa la DNA potrivit careia: “Nu se poate efectua urmarirea penala pentru ca exista acea imunitate pentru presedintele Romaniei (…) Vor fi investigate de colegii care le au in lucru. Pana in acel moment, nu se poate efectua urmarirea penala pentru ca exista acea imunitate pentru presedintele Romaniei. In DOSARUL FLOTA fata de celelalte persoane, in anii anteriori, s-a dat o solutie, ea a fost atacata la Inalta Curte, daca nu ma insel, sau la instanta de judecata si a fost respinsa, deci practic a ramas solutia de netrimitere in judecata definitiva. In momentul in care in aceste dosare se va putea lucra datorita faptului ca nu mai exista acea imunitate prevazuta de lege, sunt convinsa colegii vor lucra in dosar”.

Potrivit Art. 10 din Legea 303/2004: “Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.”

Cu toate astea reclamanta si-a exprimat un punct de vedere public cu privire la existenta imunitatii prezidentiale, la o maniera absoluta, in conditiile in care detinea functia de sefa a DNA, iar anterior fusese Procuror General al Romaniei – functii din care, prin aceste atitudini, poate influenta independenta procurorilor din subordine, in sensul ca acestia sa adopte solutia afirmata de reclamanta.

Relevant privind conduita nedeontologica a reclamantei este si comunicat PICCJ din 17.01.2013, care raspunzand unor intrebari ale postului Antena 3 referitoare la solutiile diferite aplicate de magistrati in cauzele lui Traian Basescu a invocat interdictia pentru magistrati de a se pronunta pe o anume solutie in virtutea art. 10 din Legea 303/2004: “Cand magistratul in cauza este procuror general al PICCJ s-ar putea pune si problema unei incalcari a principiului independentei procurorului”.

Or reclamanta nu doar ca a fost Procuror General al Romanie si era sefa a DNA cand a facut afirmatiile de natura sa impuna la modul public solutia agreata de ea, dar era numita in functie de inculpatul Traian Basescu din respectivul Dosar FLOTA – aspect de natura sa accentueze lipsa ei de deontologie profesionala.

IMUNITATEA PREZIDENTIALA A LUI TRAIAN BASESCU IN DOSARUL FLOTA NU PUTEA EXISTA

Asta intrucat faptele in respectivul dosar au fost comise in 1992 – 1996, inainte ca inculpatul Traian Basescu sa fi dobandit mandatul de Presedinte al Romaniei. Dovada sta si faptul ca in din decembrie 2004 cand Traian Basescu si-a inceput mandatul de presedinte, acesta era judecat de ICCJ, in calitate de inculpat, in faza de fond, proces care a durat pana in decembrie 2015 cand dosarul Flota a fost returnat la DNA pentru neregularitatea actului de sesizare (semnatura de confirmare a rechizitoriului nu era a procurorului general al PNA, ci a unui adjunct al acestuia) fara ca judecatorii ICCJ sa invoce existenta unei imunitati ori sa se puna in discutie necesitatea suspendarii cauzei pana la incetarea imunitatii/ridicarea ei...

Reclamanta Kovesi Laura stie foarte bine ca in cazul premierului Victor Ponta, trimis in judecata de DNA in acest an 2015, pentru pretinse fapte din 2008, dinainte de a dobandi imunitate ministeriala, nu s-a declansat procedura de incuviintare a urmaririi penale si trimiterii in judecata, intrucat DNA a considerat ca imunitatea nu se poate aplica retroactiv.

Faptul ca in Romania, procurori numiti in functie de Traian Basescu au inventat in anumite momente o imunitate absoluta, favorizandu-l pe acesta este in opinia mea rezultatul unor acte de coruptie politico-judiciare. Sa nu uitam ca fostul sef al DNA, Daniel Morar, care a invocat public pentru prima data in 2007 imunitatea prezidentiala in Flota a fost recompensat cu postul de judecator al Curtii Constitutionale chiar de catre incupatul Traian Basescu – aspect care in opinia mea constituie un act de mita politica.

ACTE NORMATIVE RELEVANTE

CCR s-a pronuntat in mai multe cauze, retinand ca imunitatea prezidentiala este egala cu cea a parlamentarilor, deci nu putea opera pentru infractiuni care exced declaratiilor politice

Reclamanta Kovesi Laura stia de acestea intrucat in cadrul interogatoriului administrat a recunoscut ca e la curent cu toate deciziile CCR.

DIN DECIZIILE CCR REZULTA CA IMUNITATEA PREZIDENTIALA NU PUTEA FI APLICATA RETROACTIV, PENTRU FAPTE COMISE ANTERIOR MANDATULUI

1 - Decizia CCR nr. 284 din 21 mai 2014: "44. De altfel, in ceea ce priveste limitele dreptului de exprimare, Legea fundamentala prevede la art. 72 alin.(1), avand ca titlu marginal „Imunitatea parlamentara”, potrivit caruia „Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”. In conformitate cu dispozitiile art.84 alin. (2) din Constitutie, „Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator”. Analizand semnificatia juridica a institutiei imunitatii, Curtea constata ca aceasta este o garantie constitutionala, o masura de protectie juridica a mandatului, care are menirea sa asigure independenta titularului mandatului fata de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garantia prevazuta la art.72 alin.(1) din Constitutie incurajeaza titularul mandatului in adoptarea unui rol activ in viata politica a societatii, intrucat inlatura raspunderea juridica a acestuia pentru opiniile politice exprimate in exercitarea functiei de demnitate publica. Insa, titularul mandatului ramane raspunzator, conform legii, pentru toate actele si faptele savarsite in perioada in care a exercitat functia publica si care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice".

2 - Decizia CCR nr. 53/2005: "Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat si pentru Presedintele Romaniei de art. 84 alin. (2), care prevede pentru seful statului aceeasi imunitate ca si pentru deputati si senatori, art.72 alin. (1) din Constitutie aplicandu-se in mod corespunzator".

3 - Decizia CCR nr. 435/2006: "Fata de motivele invocate in sustinerea punctelor de vedere privind inadmisibilitatea, Curtea Constitutionala retine ca pentru solutionarea acestora este esential sa se stabileasca daca garantia constitutionala a imunitatii mandatului are menirea, in speta, sa impiedice controlul de constitutionalitate. Imunitatea mandatului de demnitate publica este reglementata de Legea fundamentala la art.72 alin.(1) avand ca titlu marginal 'Imunitatea parlamentara', potrivit caruia 'Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului'. In conformitate cu dispozitiile art.84 alin.(2) din Constitutie, 'Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator'. Analizand semnificatia juridica a institutiei imunitatii, Curtea constata ca aceasta este o garantie constitutionala, o masura de protectie juridica a mandatului, care are menirea sa asigure independenta titularului mandatului fata de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Interdictia de tragere la raspundere prevazuta la art.72 alin.(1) din Constitutie are ca efect lipsa raspunderii juridice pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, iar organele competente sa stabileasca raspunderea juridica sunt instantele judecatoresti in temeiul art.126 alin.(1) din Constitutie".

4 - Avizul consultativ al CCR nr. 1/2007: "Referitor la atitudinea si exprimarile domnului Traian Basescu la adresa unor personalitati publice, art.84 alin.(2) din Constitutie prevede ca Presedintele Romaniei se bucura de imunitate in conditiile art.72 alin. (1), adica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. In raport cu scopul politic urmarit, manifestarile Presedintelui, la care se refera autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii politice si sunt protejate de imunitatea prevazuta de textul citat din Constitutie".

De adaugat ca din 2005 incoace, PICCJ a solutionat cel putin 7 dosare penale ale lui Traian Basescu, cu NUP-uri (ex: dosarele Casa din Mihaileanu, Terenul lui Casuneanu etc) fara sa se invoce problema imunitatii prezidentiale, fiind evident ca intre procurori nu a existat o practica unitara, actele de favoritism pe tema imunitatii absolute fiind invocate doar de procurorii numiti in functie personal de faptuitorul Traian Basescu.

UN ARGUMENT JURIDIC SUPREM - Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in cauza Urechean si Pavlicenco v. Republica Moldova din data de 2 Decembrie 2014 ramasa definitiva in data de 20 Aprilie 2015 unde s-a statuat ca in situatia in care “inviolabilitatea si imunitatea iau forma unui paravan, urmeaza a fi evitate” (vezi paragraful 52).

IN CONCLUZIE:

OPINIA mea ca reclamanta trebuie sa inceteze minciuna cu imunitatea prezidentiala pleaca de la o baza factuala de netagaduit – declaratiile publice nedeontologice ale reclamante – si se intemeiaza pe decizii ale Inaltei Curti, Curtii Constitutionale, confirmate ulterior de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Afirmatia se inscrie in limitele libertatii de exprimare in conditiile in care reclamanta este demnitar si apara in mod nedeontologic cauza celui care a numit-o in functie. Buna mea credinta este de necontestat.

De-a lungul anilor, nenumarate personalitati publice si juridice de prima marime din Romania au declarat public ca Traian Basescu nu are nicio imunitate prezidentiala, alta decat cea potrivit Constitutiei – egala cu cea a parlamentarilor si doar pentru declaratii politice facute in timpul mandatului. Personal, din 2007 si pana in prezent am declarat public de zeci, daca nu de sute de ori ca nu exista imunitate prezidentiala pentru faptele penale imputate lui Traian Basescu si niciodata DNA sau vreun oficial al unui Parchet nu a combatut public ceea ce am afirmat eu sau personalitati publice, mergand pana la premierul Romaniei Victor Ponta.

De altfel, nu exista imunitate care sa nu fie ridicata, minciuna nationala cu imunitatea prezidentiala absoluta fiind contrazisa de CEDO dar si de faptul ca procurorii numiti de Traian Basescu nu au incercat niciodata sa declanseze o procedura de ridicare a imunitatii prezidentiale, daca considerau ca aceasta exista.

RECLAMANTA NU A DOVEDIT PREJUDICIUL, recunoscand in instanta ca nu poate face dovada acestuia. Pe langa faptul ca nu te poti declara prejudiciat, in conditiile in care ai incalcat deontologia profesionala exprimand un punct de vedere juridic, in public, de natura sa afecteze independenta procurorilor si de natura sa favorizeze persoanal care te-a numit in functia de sef al PICCJ, si ulterior de sef al DNA, nedovedirea prejudiciului atrage in mod automat respingerea actiunii, pentru neindeplinirea conditiilor cumulative de atragere a raspunderii civile delictuale. Or in cauza am dovedit ca nu exista nici fapta ilicita, nici prejudiciu, cu atat mai putin legatura de cauzalitate.

VA ROG SA RESPINGETI ACTIUNEA RECLAMANTEI CA NEFONDATA. Cu cheltuieli de judecata.”