Iesire publica halucinanta a presedintelui Romaniei Klaus Werner Iohannis. Intr-o declaratie de presa sustinuta miercuri, 2 mai 2018, la Cotroceni, Iohannis (foto) a anuntat ca sesizeaza Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la Legile Justitiei, iar concomitent cere Comisiei de la Venetia sa se pronunte cu privire la cele trei legi. In acest sens, Iohannis a facut "un apel" la adresa judecatorilor CCR cerandu-le "sa nu se grabeasca" in solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate pe Legile 303/2004, 304/2004 si 3017 si "sa conclucreze" cu Comisia de la Venetia pe acestea: "Am decis, ca atare, sa trimit intregul pachet legislativ inapoi la Curtea Constitutionala si, in paralel, sa sesizez Comisia de la Venetia.De aceea, fac un apel catre Curtea Constitutionala de a nu se grabi si a conlucra cu organismul european", a declarat Iohannis.

Sesizat cu doua legi, Iohannis trimite la CCR trei legi

Ironia este ca Iohannis a decis sa trimita la Curtea Constitutionala "pachetul" Legilor Justitiei, 303, 304 si 317, desi Legea 303/2004 se afla tot in Parlament, nefiind inca trimisa la Cotroceni spre promulgare, in timp ce Legile 304/2004 si 317/2004 au fost analizate deja de doua ori de Curtea Constitutionala, pentru ca acum sa fie trimise spre promulgare la Cotroceni.

In interventia sa, Iohannis a apreciat ca Legile Justitiei nu sunt adecvate nici cadrului constitutional intern, si nici standardelor europene in materie, existand, in opinia sa, modificari care contravin Constitutiei.

In acest sens, Iohannis a invocat dispozitii ale Legii 303/2004 care ar urma sa fragilizeze statutul procurorului, sau modificari aduse Legii 304/2004 prin care "sunt create noi structuri, menite nu sa eficientizeze justitia, ci sa timoreze magistratii".

Evident, structura care ar urma sa timoreze magistratii, in opinia lui Iohannis, este Sectia de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati din cadrul PICCJ, fata de care CCR s-a pronuntat deja stabilind ca aceasta este constitutionala.

Problema este ca odata cu infiintarea acestei Sectii in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie va trebui sa predea toate dosarele cu magistrati si sa desfiinteze Sectia de investigare a magistratilor, decizie criticata deja si de sefa DNA Laura Kovesi.

Nici Legea 317/2004 nu il multumeste pe Iohannis, acesta reclamand ca prin modificarile aduse se instituie "o segregare a garantului independentei justitiei prin transferul masiv de atributii de la plenul CSM la sectii". De parca pana acum era norma ca procurorii sa se pronunte pe cariera judecatorilor!

Vazand care sunt reclamatiile presedintelui Iohannis fata de Legile Justitiei, nu putem sa nu constatam ca toate problemele pe care le vede Iohannis in modificarile aduse 303/2004, 304/2004 si 317/2004 sunt aceleasi cu cele ale #rezistentilor si ale celor care se opun masiv oricaror modificari la Legile Justitiei facute de fosta ministresa a Justitiei Monica Macovei, mai ales daca este vorba despre modificari care vizeaza procurorii, privilegiile si statutul acestora.

Prezentam in continuare declaratia de presa sustinuta de Klaus Iohannis, miercuri, 2 mai 2018, la Palatul Cotroceni, astfel cum a fost publicata pe site-ul Administratiei Prezidentiale:

„Buna ziua!

Astazi, despre legile justitiei, dar haideti sa ne amintim un pic cum am ajuns pana aici.

In toamna lui 2016, a fost campanie electorala pentru parlamentare si PSD a imbrobodit poporul cu un program numai lapte si miere.

Si au castigat alegerile si au ajuns la guvernare. Dar a urmat cu totul si cu totul altceva. A inceput asaltul asupra justitiei din partea PSD.

Atunci, probabil va amintiti, la inceputul anului 2017, au venit cu acea infama Ordonanta de urgenta a Guvernului 13. Acea Ordonanta am reusit sa o oprim impreuna. Sute de mii de romani de buna credinta au protestat atunci in strada pentru acest lucru.

Asaltul s-a mutat in Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justitiei a ajuns acum si in faza in care se cere promulgarea acestor legi.

Procedura originala, ca sa nu ma exprim altfel, graba lipsita de orice justificare si modul autoritar in care s-au desfasurat dezbaterile parlamentare au determinat, in final, foarte multa neincredere.

Reforma justitiei, cum este clamata de PSD, este in continuare contestata de asociatiile profesionale ale magistratilor si trezeste mari ingrijorari ale partenerilor externi.

Nu putem sa asistam pasiv la o rescriere din mers a Constitutiei.

Intr-o democratie autentica, separatia puterilor in stat inseamna colaborare constructiva pentru realizarea interesului public, respect reciproc intre institutii, dar, mai ales, echilibrul si controlul reciproc dintre acestea. Legile justitiei au rol esential in punerea in aplicare a acestor principii.

Intregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atentie, intr-o saptamana, si apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni si trei decizii al Curtii Constitutionale pentru a corecta unele prevederi.

Toate acestea dovedesc faptul ca rezultatul deliberarilor parlamentare ar fi avut de castigat daca textele ar fi fost mai bine fundamentate si pe larg dezbatute.

Ma voi referi, asadar, in continuare la cele trei legi – este vorba de Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistratilor, Legea nr. 304/2004 referitoare la organizarea judecatoreasca si Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii -, chiar daca ele vor ajunge pe rand la promulgare.

Constat, chiar de la inceput, ca ele nu sunt deplin adecvate nici cadrului constitutional intern, si nici standardelor europene in materie.

Unele dispozitii ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor au fost declarate neconstitutionale in doua randuri.

Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori raspunderea magistratilor contravin in continuare Constitutiei, iar statutul procurorului este mult fragilizat.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara a venit deja la promulgare si am constatat ca, in forma la care a ajuns, dupa ce a fost o data reexaminata de Parlament, inca mai ridica probleme.

Noile reguli privind admiterea in magistratura pot avea consecinte importante asupra functionarii instantelor cu riscul de a bloca actul de justitie. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu sa eficientizeze justitia, ci sa timoreze magistratii.

In paralel, sunt eliminate garantii ale independentei organizatorice a justitiei, prin cresterea rolului Ministrului Justitiei in detrimentul CSM.

Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericita, caci ea instituie o segregare a garantului independentei justitiei prin transferul masiv de atributii de la plenul CSM la sectii, probabil dupa dictonul divide et impera.

In mod evident, in forma in care se prezinta acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justitiei nu corespunde nici exigentelor unui stat de drept si democratic, asa cum Constitutia Romaniei proclama emblematic in articolul 1, si nici asteptarilor romanilor, care isi doresc o justitie independenta, bazata pe lege si neinfluentabila.

Am decis, ca atare, sa trimit intregul pachet legislativ inapoi la Curtea Constitutionala si, in paralel, sa sesizez Comisia de la Venetia.

De aceea, fac un apel catre Curtea Constitutionala de a nu se grabi si a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constitutional comun in Europa si care sprijina statele care doresc sa puna structurile juridice si institutionale in acord cu standardele si bunele practici internationale in materie de democratie, preeminenta a dreptului si a protectiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constitutional de urgenta.

Sunt convins ca judecatorii Curtii Constitutionale isi respecta statutul de garanti ai suprematiei Legii fundamentale si de aparatori ai democratiei prin drept, astfel incat vor avea toata deschiderea pentru un demers care isi propune sa asigure respectarea in Romania a principiilor si valorilor democratiei europene.

Dupa ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o noua analiza a legilor si voi decide atunci daca se impune o reexaminare.

Va multumesc!”

Sursa foto: Mediafax - Alexandru Dobre