Proiectul de lege pentru modificarea si completarea OUG nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, initiat de un grup de parlamentari, majoritatea din PSD, a devenit tot mai controversat, dupa ce presa, dar si reprezentanti ai unor operatori privati si asociatii profesionale din domeniul jocurilor de noroc au semnalat dezavantajele sociale si economice ale adoptarii proiectului de act normativ, incepand cu prejudicierea bugetului de stat cu peste 500 de milioane de euro anual, cresterea somajului, si terminand cu incalcarea principiului concurentei prin instituiea unui monopol in favoarea Loteriei Romane asupra asa-numitelor "pacanele" (slot-machine).

In cadrul Mesei Rotunde cu tema “Piata jocurilor de noroc, in pericol” - eveniment organizat, luni 14 aprilie 2014, la Hotel Pullman din Bucuresti, de Grupul de presa Burda, presedinta Organizatiei Nationale a Jocurilor de Noroc, Odeta Nestor (foto), a cerut initiatorilor proiectului legislativ si reprezentantilor institutiilor de profil din domeniul jocurilor de noroc sa-si exprime in scris punctele de vedere si sa-i trimita propunerile in legatura cu actul normativ, astfel incat sa se ajunga la un numitor comun, iar in forma finala a proiectului de lege sa fie lamurite toate problemele, indeosebi cele sociale (dependenta de "pacanele") si economice (evaziunea fiscala), pe care le implica fenomenul jocurilor de noroc: "Am sa-mi asum eu, am sa va trimit tuturor initiatorilor acestui proiect pe mail si apoi ne putem intalni noi ca sa va explic absolut toate argumentele ce stau in spatele acestei modificari legislative si sa agream impreuna ceea ce ar trebui sa mearga in continuare si ce nu. Eu cred ca ar fi cea mai buna cale, si atunci toata lumea ar intelege ceea ce se intampla, pentru ca noi stim deja proiectul acesta de atat timp, il discutam de atat timp, dumneavoastra sunteti noi in domeniu si n-are rost sa va expunem niste chestii, sa va faceti, poate, niste idei gresite. Am sa vi-l trimit pe mail, il analizati si, apoi, de comun acord, ne intalnim si va explic absolut orice este in acest proiect".

In forma propusa de initiatori, proiectul de lege ar face ca statul sa piarda anual sute de milioane de euro si zeci de mii de angajati ai operatorilor de „pacanele” sa ramana fara locuri de munca

Proiectul de lege care a facut obiectul dezbaterilor din cadrul Mesei Rotunde prevede, in mare, ca „incepand cu intrarea in vigoare a acestei legi, jocurile de noroc tip slot-machine pot fi autorizate si sa functioneze legal doar in Cazinouri sau Agentii apartinand CN Loteria Romana”. In practica, adoptarea actului normativ in forma propusa ar face ca cele 70.000 de aparate de tip slot-machine detinute in diverse locatii de cei aproximativ 400 de operatori sa nu mai poata functiona legal decat pana la expirarea autorizatiilor existente, valabile cel mult un an. Consecintele ar fi dezastruoase atat pentru bugetul de stat – pierderi anuale estimate la aproximativ 500 de milioane de euro, cat si pentru angajatii din sectorul jocurilor de noroc, in care activeaza peste 30.000 de salariati.

Proiectul legislativ discrimineaza ceilalti operatori ai pietei aparatelor de tip slot-machine si instituie monopolul Loteriei Romane

Una din marile probleme pe care le ridica actul normativ in forma propusa de parlamentarii initiatori, in opinia specialistilor, este legata de favorizarea Loteriei Romane in detrimentul celorlalti operatori. Institutia de stat controlata de Ministerul Finantelor Publice, in calitate de actionar unic, ar beneficia de monopol asupra "pacanelelor", intrucat, potrivit actului normativ, singurele aparate care vor mai putea functiona vor fi cele din sediile Loteriei.

Surse din piata jocurilor de noroc afirma ca asocierea Loteriei, in 2013, pentru o perioada de 15 ani, cu grupul austriac Novomatic, in domeniul videoloteriei, cu o clauza ce stipuleaza ca profiturile sa se imparta 50/50, va face ca proiectul legislativ in forma propusa de parlamentarii initiatori sa asigure profituri anuale de peste 200 de milioane de euro unor "baieti destepti".

Trebuie spus ca Loteria Romana a beneficiat deja de favoruri legislative prin distinctia facuta intre aparatele de tip slot machine - pentru care ceilalti operatori platesc anual o taxa de licenta de 2.000 de euro/ aparat - si aparatele de tip videoloterie (VLT). Pentru cele aproximativ 7.000 de "pacanele" operate de Loteria Romana nu se plateste taxa de licenta. Un calcul simplu arata ca in cazul in care cele 70.000 de aparate nu vor mai avea drept de functionare, neincasarea taxei de licenta pentru aceste slot-machine va aduce o pierdere pentru bugetul de stat de 140 de milioane de euro. Precizam ca, in fapt, intre cele doua tipuri de aparate nu exista o diferenta pe care jucatorul sa o poata percepe, deosebirea fiind aceea ca jocul VLT e generat in server, iar jocul slot machine, in interiorul aparatului.

Masa Rotunda a reunit laolalta initiatori ai proiectului impreuna cu reprezentanti de seama ai industriei jocurilor de noroc

La evenimentul organizat la Hotelul Pullman din Capitala au participat parlamentari initiatori ai actului normativ, reprezentanti ai unor institutii de profil, psihologi si reprezentanti din partea mass-media. Pe langa sefa ONJN, Odeta Nestor, la dezbateri au luat cuvantul, printre altii, Dragos Buriu – vicepresedintele Asociatiei Organizatorilor si Producatorilor de Jocuri de Noroc din Romania (AOPJNR), Sorin Constantinescu – presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania, Irina Siminenco – director executiv al Asociatiei Organizatorilor de Sloturi-Romslot, Liviu Popovici – presedintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din Romania (Romanian Bookmakers), Dan Ghita – presedintele Asociatiei Organizatorilor de Pariuri (ROMBET), fost director al Loteriei Romane, Georgeta Fotino si Nicoleta Crisan – din partea Consiliului Concurentei.