Parlamentul Romaniei sau Guvernul au obligatia de a introduce un prag in cazul articolului privind abuzul in serviciu. Asta a decis, marti 6 iunie 2017, Curtea Constitutionala a Romaniei, judecatorii constitutionali explicand ca nu au competenta de a acoperi vidul legislativ legat de absenta unui prag valoric pentru abuzul in serviciu, dar ca Parlamentul sau Guvernul au obligatia de a face acest lucru: „Curtea a retinut ca, data fiind natura omisiunii legislative relevate, instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu”. De asemenea, CCR aminteste si Decizia din iunie 2016, privind art. 297 din Codul penal referitor la abuzul in serviciu, in care a retinut ca legiuitorul are sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea abuzului in serviciu: „Revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de 'abuz in serviciu'”. Nu in ultimul rand, CCR subliniaza ca introducerea pragului este necesara pentru a delimita raspunderea penala de celelalte forme de raspundere juridica.

Practic, prin decizia de azi, CCR clarifica una dintre cele mai mari probleme discutate in ultimele luni: daca e sau nu nevoie de prag la abuzul in serviciu. A fost o tema folosita intens de aparatul de propaganda si de anumite personaje din institutiile de forta pentru a manipula si pentru a scoate oamenii in strada, cu scopul de a darama o putere instalata in functie in mod legitim, dupa alegeri libere. Decizia CCR, una obligatorie, va taia din fasa orice noua incercare de acest fel, Parlamentul sau Guvernul nemaiputand fi acuzate ca ar dori prin introducerea pragului la abuz in serviciu protejarea „penalilor” si a liderului PSD Liviu Dragnea.

CCR il termina pe Tudorel

Pe de alta parte, Decizia CCR de marti, 6 iunie 2017, reprezinta o lovitura uriasa de imagine pentru actualul ministru de Justitie, Tudorel Toader, intrucat acesta, asa cum bine se stie a facut jocul Sistemului si a refuzat sa introduca pragul valoric, in proiectul sau de modificare a articolului privind abuzul in serviciu: „Propunerea de modificare a abuzului in serviciu, actualul 297 din Codul penal despre care vorbim, si nu voi stabili niciun prag, nici maxim, nici minim. Legiuitorul national trebuie sa respecte Legea fundamentala. Legea fundamentala spune 'constituie abuz fapta functionarului' si acolo nu se refera la un prag”. Acelasi Tudorel Toader sustine ca nu a introdus prag in proiectul de modificare a articolului 297 Cod penal privind pragul la abuz in serviciu, in conditiile in care in dispozitivul Deciziei CCR 405 din iunie 2016 nu se vorbea despre acest lucru: “Am elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala pentru punerea in acord cu deciziile Curtii Constitutionale. Modificarile la cele doua coduri vizeaza strict, asa cum am mai declarat, punerea de acord a codurilor cu deciziile Curtii Constitutionale, nimic mai mult, nimic mai putin. Am facut modificarile pentru punerea in acord atat cu deciziile de admitere pur si simplu si sunt si cele interpretative. Stiu bine continutul si ratiunile deciziei Curtii Constitutionale referitoare la abuzul in serviciu, pentru ca eram inca judecator. Stiu bine considerentele deciziei, pentru ca am participat la redactarea, corectarea si pana la urma publicarea lor. Eu voi da drumul la proiectul de lege fara prag pentru ca in dispozitivul CCR nu se vorbeste despre prag. Proiectul de lege il voi pune sa aiba aprobarea Guvernului si il trimit in dezbatere publica, nu va fi ordonanta. Va trece la ambele camere si cand va ajunge acolo unde se va intalni cu domnul Iordache, avand experienta de legiuitor, poate sa intervina, in limita competentelor asupra textului de lege, pentru ca noi suntem initiatori, iar dansii sunt decidenti”.

Iata insa ca judecatorii CCR ii dau peste nas lui Tudorel Toader, facand trimitere la considerentele Deciziei 405 din iunie 2016, care sunt la fel de obligatorii precum considerentele. Mai mult, CCR ii explica ministrului Justitiei ca introducerea pragului la abuz in serviciu este obligatorie. Culmea, Tudorel Toader era judecator la CCR in momentul in care a fost emisa Decizia 405/207 privind abuzul in serviciu si in considerentele careia, reluate in Decizia de azi a CCR, s-a stipulat necesitatea unui prag valoric.

Iata comunicatul CCR:

„In ziua de 6 iunie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, ale art.11 alin.(1) pct.A lit.d) si ale art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Dispozitiile criticate au urmatorul continut:

- Art.248 din Codul penal din 1969: 'Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.';

- Art.297 alin.(l) din Codul penal: 'Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.';

- Art. 13/2 din Legea nr.78/2000: „In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.'

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.248 din Codul penal din 1969 sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii';

2. A respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.297 alin.(1) din Codul penal;

3. A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

In argumentarea solutiei de admitere pronuntate in privinta dispozitiilor art.248 din Codul penal din 1969, Curtea a aplicat, mutatis mutandis, considerentele ce au stat la baza pronuntarii Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.517 din 8 iulie 2016, prin care a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'. Prin urmare, Curtea a retinut ca dispozitiile art.248 din Codul penal din 1969 incalca prevederile art.1 alin.(5) din Constitutie, deoarece sintagma 'indeplineste in mod defectuos', din cuprinsul acestora, nu intruneste conditiile calitative impuse atat de Constitutie, cat si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nefiind enuntata cu suficienta precizie pentru a se intelege la ce dispozitii legale se raporteaza incalcarea atributiilor de serviciu. Astfel, Curtea a retinut ca defectuozitatea indeplinirii unui act trebuie stabilita numai prin raportare la legea in domeniu.

Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensitatii vatamarii rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat ca revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei de 'abuz in serviciu', cu aplicarea principiului 'ultima ratio', astfel cum acesta a fost dezvoltat in doctrina si jurisprudenta (inclusiv cea a Curtii Constitutionale), aceste circumstantieri fiind necesare delimitarii raspunderii penale de celelalte forme de raspundere juridica. Totodata, Curtea a retinut ca, data fiind natura omisiunii legislative relevate, instanta constitutionala nu are competenta de a complini acest viciu normativ, intrucat si-ar depasi atributiile legale, actionand in sfera de competenta a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligatia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vatamarii rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu.

In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de dispozitiile art.13/2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Curtea a retinut ca aceasta constituie, astfel cum prevede si titlul sectiunii din care face parte, o infractiune asimilata celor de coruptie, prin modul in care a fost incriminata constituind o forma speciala a infractiunii de abuz in serviciu. Prin urmare, incidenta infractiunii prevazute de dispozitiile art.13/2 din Legea nr. 78/2000 trebuie sa se raporteze la dispozitiile art.246 si art.248 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 si prin prezenta decizie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.