psdolt
23 November 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

psdolt psdolt psd

WERNER IN GENUNCHI: TRADAT DE LIVIA, LASAT BALTA DE SIMINA – Mascarada lui Iohannis a picat la CCR, iar presedintele s-a facut de rasul tarii. Interzicerea gratierii si amnistiei pentru faptele de coruptie, propusa de Klaus Iohannis prin referendumul pe Justitie, contravine Constituitiei si incalca drepturile omului. Iohannis nu a fost sustinut nici macar de trimisele sale la CCR: Livia Stanciu a votat impotriva, Simina Tanasescu a absentat. Iohannis a fost umilit cu 8 la 0

Scris de: George TARATA | pdf | print

18 July 2019 15:25
Vizualizari: 12545

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis este in genunchi (foto centru). Si se afla in aceasta pozitie chiar in ceea ce trebuia sa fie marele sau succes politic. Mai exact, referendumul pe Justitie prin care a incercat sa interzica gratierea si amnistia faptelor de coruptie. Un demers care a fost unul strict politic si electoral, prin care Iohannis nu a facut altceva decat sa creeze o emotie astfel incat oamenii sa iasa la vot in numar cat mai mare la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, data la care a fost organizat si referendumul, stiut fiind ca o prezenta mare la urne dezavantajeaza PSD si scade scorul acestui partid.


CCR a discutat joi, 18 iulie 2019, proiectele partidelor politice de la putere si din opozitie de modificare a Constitutiei in acord cu referendumul pe justitie organizat de Iohannis care prevede interzicerea amnistiei si gratierii pentru faptele de coruptie, interzicerea ordonantelor de urgenta in domeniul Justitiei si acordarea altor institutii a dreptului de a sesiza CCR pe ordonantele de urgenta. In final, lovitura a fost necrutatoare pentru Iohannis. CCR a decis in unanimitate ca interzicerea gratierii si amnistiei faptelor de coruptie contravine Constitutiei Romaniei si incalca flagrant drepturile omului. Infrangerea este cu atat mai rusionasa si mai dureroasa pentru Iohannis cu cat inclusiv cea pe care a rasplatit-o cu o sinecura la CCR, fosta presedinta ICCJ Livia Stanciu (foto dreapta), a votat impotriva sa. De asemenea, Klaus Iohannis a fost lasat balta si de cealalta trimisa a sa la CCR, fosta sa consiliera Simina Tanasescu (foto stanga), care nu a fost prezenta la sedinta. Practic, presedintele Klaus Iohannis a fost abandonat de oamenii in care se baza cel mai mult. Faptul ca decizia CCR a fost luata in unanimitate, inclusiv cu votul Liviei Stanciu atat de laudata de propaganda lui Iohannis, va omori din stard orice incercare a aceleasi propagande sa acuze ca este o hotarare politica luata in interesul PSD.

Pe de alta parte, decizia CCR este una cat se poate de normala. Asta intrucat nu se poate face o discriminare in sensul ca anumite fapte sa fie supuse gratierii si amnistiei, iar altele nu, o asemenea situatie incalcand flagrant drepturile omului. Caci, asta propunea practic Iohannis, o discriminare, presedintele Romaniei fiind de acord ca, spre exemplu, violatori, criminali sau pedofili sa fie gratiati, iar cei condamnati pentru coruptie sa nu beneficieze de acest drept. Cu alte cuvinte, pentru Iohannis un corupt e mai periculos decat un violator, criminal sau pedofil.

Astfel, a decis ca o asemenea solutie incalca urmatoarele prevederi din Constitutia Romaniei:

Art. 152 alin. (2):

“De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora”.

Art. 16:

“(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Art. 1 alin. (3):

“Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”.

Iata comunicatul CCR:

“In ziua de 18 iulie 2019, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza a II-a din Constitutie, al art.11 alin.(1) A.a) si al art. 19 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere:

A. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei initiata de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvati Romania, Partidului National Liberal, Partidului Miscarea Populara si PRO Europa din Camera Deputatilor;

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenti, a decis:

1. Constata ca propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019] a fost initiata cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constitutie.

2. Constata ca art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019] nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

3. Constata ca art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)], pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] si pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019] incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

4. Supune atentiei Parlamentului observatiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019]. Astfel:

I. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)]: '(3) Nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii'. Curtea a retinut ca se pot atasa hotararii judecatoresti de condamnare definitiva consecinte extrapenale, de natura obiectiva si justificata de exigentele de integritate care trebuie sa caracterizeze functia publica. Textul vizeaza doar condamnarile definitive ce privesc infractiuni savarsite cu intentie. De asemenea, interdictia reglementata respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la caracterul sau temporar, in sensul ca inlaturarea acestei consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului penal, partea generala [pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii]. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Solutia normativa preconizata este mai degraba de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constitutionale, Raportul cu privire la revizuirea Constitutiei, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 81-a sesiune plenara, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.80 din 16 februarie 2014];

- Solutia normativa preconizata nu este corelata cu art.16 alin.(4) din Constitutie, in sensul ca s-ar permite cetateanului Uniunii Europene, care nu detine cetatenia romana, sa fie ales in autoritatile administratiei publice locale, chiar daca a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie.

II. Art.I pct.2 [cu referire la art.38]: „In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European. Nu pot fi alesi in Parlamentul European cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”.

Curtea a retinut ca se pot atasa hotararii judecatoresti de condamnare definitiva consecinte extrapenale, de natura obiectiva si justificata de exigentele de integritate care trebuie sa caracterizeze functia public. Textul vizeaza doar condamnarile definitive ce privesc infractiuni savarsite cu intentie. De asemenea, interdictia reglementata respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la caracterul sau temporar, in sensul ca inlaturarea acestei consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului penal, partea generala [pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii]. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.2 [cu referire la art.38] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Solutia normativa preconizata este mai degraba de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constitutionale, Raportul cu privire la revizuirea Constitutiei, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 81-a sesiune plenara, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.80 din 16 februarie 2014].

III. Art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)] si pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] se refera la eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau gratierea colectiva/ individuala pentru 'fapte de coruptie'. Curtea a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de amnistie sau gratiere incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/ beneficiul cetatenilor. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu respecta justul echilibru intre doua interese generale, si anume cel de a se executa/ a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale, si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii. Aprecierea oportunitatii masurilor de amnistie si gratiere colectiva ori gratiere individuala revine Parlamentului, respectiv Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acestora in privinta anumitor infractiuni. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)] si pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie coroborat cu art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie.

IV. Art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)]: '(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, in domeniul legilor organice avand obiectul de reglementare prevazut de articolul 73 alin.(3) lit.h), i) si l), nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica'. Curtea a statuat ca ordonanta de urgenta este un act emis in virtutea delegarii legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constitutie, fara ca acest lucru sa insemne ca legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonantei de urgenta. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Textul in vigoare al art.115 alin.(6) din Constitutie se refera, de principiu, la faptul ca ordonantele de urgenta nu pot afecta, in sensul de a leza,/ vatama regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica; or, textul preconizat se refera la o interdictie generala de reglementare in domeniile stabilite nefiind, asadar, intr-o unitate conceptuala cu textul in vigoare.

V. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )]: 'Curtea Constitutionala are urmatoare atributii: […]

a/1) se pronunta asupra constitutionalitatii ordonantelor, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a 50 de deputati sau 25 de senatori, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau Avocatului Poporului'; […]

Curtea a statuat ca art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Din redactarea textului preconizat nu rezulta daca controlul de constitutionalitate este unul a priori sau a posteriori;

- Se impune corelarea cu art.147 din Constitutie, in sensul indicarii efectelor specifice ale deciziilor Curtii Constitutionale astfel pronuntate.

VI. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)]: 'Curtea Constitutionala are urmatoare atributii: […] d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial'.

Eliminarea controlului de constitutionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului in privinta legilor reprezinta o suprimare a unei garantii institutionale asociate apararii drepturilor si libertatilor fundamentale, ceea ce incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie. Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor care au initiat propunerea legislativa si presedintelui Camerei Deputatilor.

B. Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei initiata de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat si ALDE (Alianta Liberalilor si Democratilor) din Camera Deputatilor;

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenti, a decis:

1. Constata ca propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019] a fost initiata cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constitutie.

2. Constata ca art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21 )], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1 )] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019] nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

3. Constata ca art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019] incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

4. Supune atentiei Parlamentului observatiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21 )], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.4 [cu referire la art.146 lit.c 1 )] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019]. Astfel:

I. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21 )]: '(3) Nu pot fi alesi in organele administratiei publice centrale si locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei, cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii'. Curtea a retinut ca se pot atasa hotararii judecatoresti de condamnare definitiva consecinte extrapenale, de natura obiectiva si justificata de exigentele de integritate care trebuie sa caracterizeze functia public. Textul vizeaza doar condamnarile definitive ce privesc infractiuni savarsite cu intentie. De asemenea, interdictia reglementata respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la caracterul sau temporar, in sensul ca inlaturarea acestei consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului penal, partea generala [pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii]. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Solutia normativa preconizata este mai degraba de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constitutionale, Raportul cu privire la revizuirea Constitutiei, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 81-a sesiune plenara, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.80 din 16 februarie 2014];

- Solutia normativa preconizata nu este corelata cu art.16 alin.(4) din Constitutie, in sensul ca s-ar permite cetateanului Uniunii Europene, care nu detine cetatenia romana, sa fie ales in autoritatile administratiei publice locale, chiar daca a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie;

- Sintagma 'organele administratiei publice centrale si locale' trebuie inlocuita cu sintagma 'organele administratiei publice locale', intrucat ocuparea functiilor publice in cadrul organelor administratiei publice centrale se realizeaza prin numire, si nu prin alegere.

II. Art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)]: 'Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii: […] d) acorda gratierea individuala; nu poate acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie'.

Curtea a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de gratiere individuala incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman. Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/ beneficiul cetatenilor. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii. Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei nu respecta justul echilibru intre doua interese generale, si anume cel de a se executa/ a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale, si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii. Aprecierea oportunitatii masurii de gratiere individuala revine Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acesteia in privinta anumitor infractiuni.

Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea pentru revizuirea Constitutiei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) coroborat cu art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie.

III. Art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)]: '(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale, nu pot reglementa in domeniul infractiunilor, pedepselor si regimului executarii acestora, precum si al organizarii judiciare si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica'.

Curtea a statuat ca ordonanta de urgenta este un act emis in virtutea delegarii legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constitutie, fara ca acest lucru sa insemne ca legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonantei de urgenta.

Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Textul in vigoare al art.115 alin.(6) din Constitutie se refera, de principiu, la faptul ca ordonantele de urgenta nu pot afecta, in sensul de a leza,/ vatama regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica; or, textul preconizat se refera la o interdictie generala de reglementare in domeniile stabilite nefiind, asadar, intr-o unitate conceptuala cu textul in vigoare.

IV. Art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1 )]: 'Curtea Constitutionala are urmatoare atributii: […] c/1) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind ordonantele, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; exceptia se poate inainta in termen de 5 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I'.

Curtea a statuat ca art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Din redactarea textului preconizat nu rezulta daca controlul de constitutionalitate este unul a priori sau a posteriori;

- Se impune corelarea cu art.147 din Constitutie, in sensul indicarii efectelor specifice ale deciziilor Curtii Constitutionale astfel pronuntate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor care au initiat propunerea legislativa si presedintelui Camerei Deputatilor.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Comentarii

# Nelu date 18 July 2019 15:39 -50

"CCR: Amnistia şi graţierea nu pot fi interzise prin Constituţie. Însă interzicerea OUG pe aceste teme este constituţională". Sa nu uitam totusi esentialul.

# Arlechino date 18 July 2019 15:54 +14

Sa nu uitam sa facem diferenta intre executiv si legiuitor.

# Valter Cojman date 18 July 2019 15:58 +19

NICIODATA, ABSOLUT NICIODATA gratierea si/sau amnistia nu s-au facut prin OUG ci prin decret prezidential. Prin OUG se pot modifica niste criterii sau niste prevederi dar, gratierea si/sau amnistia se face doar prin decret prezidential... Ce bine ar fi daca ar durea prostia!!!...

# Valter Cojman date 18 July 2019 15:53 +14

Deci..., nici referendumul nu e constitutional... Eu am spus, la vremea respectiva, ca amnistia si gratierea fac parte din drepturile si libertatile fundamentale ale omului si nu le poti interzice. In SUA si alte tari cu democratie veche, amnistia si gratierea sunt folosite destul de des.. Amnistia si gratierea au fost interzise doar in Rusia stalinista si in Germania fascista. Pana si in Romania comunista, amnistia si gratierea erau folosite de regimul Ceausescu. In plus..., art. 74, aliniat (2) din Constitutia Romaniei spune clar: (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

# gelu date 18 July 2019 15:54 +26

Il doare-n dosul lenii pe Joha******lles pentru faptul ca CCR n-a valid Referendumul, vis -a-vis de amnistie si gratiere. El a facut acest Referedum ca o justificare de a ascoate lumea la urne pentru ca-n umbra prezentei masive la vot STS si SRI sa poata sa fraudeze la greu alegerile.

# Jean Valjean date 18 July 2019 15:54 +19

Tara de Imbecili. Imbecilul Sef Joiana propune un referendum pentru incalcarea drepturilor omului, sustinut de Imbecilii traditionali, pnl in frunte cu Sica Mandolina si ziaristul ratat, cu audienta mai mica decat DisneiyJunior, Rares Ratat si de Noua Imbeciltate Marxisto Securista Barna si Ciolanos. SI CE SA VEZI SI SA NU CREZI!!!! SURPRIZA!!!! Imecilii din popor, cu aere de intelectuali ratati, il vor iar pe nea Ceasca la conducere si aproba Imbecilitatea propusa de Imbecilul Sef. Cat de Imbecil sa fii sa iti tai creanga de sub tine? CEL MAI MARE IMBECIL!!! cum ar zice un scriitor in viata pe nume Carlo Cipolla. Poate se apuca si Imbecilii de citit. Mare e gradina Imbecililor si ffffffff mutli sar gardul in fiecare zi.

# Jean Valjean date 18 July 2019 15:59 +6

:lol: :lol: :lol: Bai Nelule, pentru tine nu e necesar sari gardul. Am lasat poarta deschisa sa nu ratezi intrarea. Vezi ca ai si semne directionale ajutatoare. Succesuri la rapandule si laturi!!!! :lol: :lol: :lol: :lol:

# nae din dealul feleacului date 18 July 2019 16:38 +6

Petre Tutea: "Iata pentru ce am facut eu 25 de ani de puscarie:pentru un popor de idioti"

# Edelweiss - Citizen under the dick date 18 July 2019 17:22 +3

Abia aștept să apară în Constituția Koloniei Penitenciare PROSTAI ASTA TULBURĂTOARE: „Nu pot fi alesi in organele administratiei publice centrale si locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei, cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii' ABIA AȘTEPT. Căci Io*, fiind penal fără posibilitatea de a mă mai reabilita, că mi-au dat borfașii cu robe la pedepse succesive de mi s-a acrit, imediat după publicare formei rectificate a Constituției, considerându-mă un cetățean discriminat în propria-mi țară, o să formulez o inedită cerere de renunțare la cetățenia română, chiar în lipsa unei alte cetățenii. NU-MI TREBUIE SĂ FIU CETĂȚEAN AL UNEI ȚĂRI CARE MĂ CONSIDERĂ CETĂȚEAN DE MÂNA A DOUA (cetățean DE SUB P**Ă, spre deosebire de cei din funcții publice, care sunt cetățeni DE PE P**Ă!).

# Edelweiss - Citizen under the dick date 18 July 2019 17:31 0

Dacă stau bine și mă gândesc, poate o să fiu pionier și al unei acțiuni în premieră, prin care să obțin scutirea de la plata oricăror obligații fiscale către Kolonia Distopică ce a statuat, constituțional, că sunt CETĂȚEAN DE SUB PLUĂ. Apăi dacă tot se consacră constituțional Legile Rasiale de la Hermannstadt (reiterare a celor Rasiale de la Nurnberg din 1933) iar cei care au ajuns, fără voia lor și doar prin paradeală, în situația de penali, sunt considerați UNTERMENSCHEN, apăi atunci măcar să fim radiați din listele de cetățeni și să nu ni se impună a contribui la sinecurile Gestapoviștilor din AMT-urile funcțiilor publice, ce implică exercițiul autorității REICHULUI. N-am nici un fel de obiecție dacă e nevoie, să port vreo stea stilizând nușcâte Tetragrammatoane încârligate, care să semnalizeze faptul că sunt UNTERMENSCH.

# iubesc SISTEM...ELE ca ''e'' mai multe date 18 July 2019 17:34 +3

Constitutia Romaniei art.94 - Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: d) acordă graţierea individuală. Art.73 alin.1 si alin.3 lit.i - (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. - (3) Prin lege organică se reglementează: i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; Aret.74 alin.2 - (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. O mascarada referendumul de la inceput, initiat de un baiat aflat mereu in concediu. Nici cu cei de la guvernare nu imi este rusine ....alte petarde.

# livia date 18 July 2019 17:36 +7

El e retardat, dar consilierii? Si ei?

# unul din lumea cea mare date 18 July 2019 18:07 +24

ba ala de te uiti la poarta noua de la cotroceni,bine ti se potriveste vorba aia romaneasca,,NALT CA BRADUL ,PROST CA GARDUL SI CU MUCII PE PIEPT,, rai al dracului cu fascistii si nazistii tai de hot si corupt.bai mermelacilor mermelica a piedut un deceniu si jumatate din dezvoltarea ei cu morouiul si cu joianis marele alb, continuatorul si discipolul moroiului.ba asta ar trebui luat cu pietre in dormitorul lui de 500 mp.grandomanul dracului!!!!

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz. date 18 July 2019 18:45 +4

Ca să fiu mai explicit: Mey DEMENȚILOR GESTAPO NU SE POATE înscrie în Constituție - Sfânta Scriptură unei Nații membră a UE, permanența irevocabilă a unei pedepse complementare art. 66, alin. (1), lit. a și b, C.p.: - „Interdicția de a fi ales în autoritățile publice sau în oricare alte funcții publice” - „Dreptul de a ocupa o funcție publică ce implică exercițiul autorității de stat”. Nu ai cum să stigmatizezi TOATĂ VIAȚA o persoană care a fost subiectul unei proceduri penale și a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate. Efectul pedepsei complementare nu poate fi pe perioadă nelimitată, este temporar și ia sfârșit simultan cu efectuarea integrală a pedepsei sau data la care pedeapsa principală se consideră a fi executată. NU E VOIE DE LA DOMNUL ZEU DE A ANATEMIZA ȘI DE A OSTRACIZA UN CETĂȚEAN PENTRU VECIE!

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz. date 18 July 2019 18:45 +2

Asta înseamnă a pedepsi „pe viață” un cetățean, de a-l pedepsi de două ori, prima dată la pedeapsa închisorii și a doua oară „viețaș” - la pedeapsa eternă a oprobriului, ostracizării și anatemizării sociale, ori așa ceva este strict reglementat la art. 4 din protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interzicerea PE VIAȚĂ, printr-o prevedere constituțională, a exercițiului celor două drepturi fundamentale (de a fi ales și de a ocupa o funcție publică) încalcă prevederile art. 12 din Convenție, respectiv ale protocolul nr. 12 al Convenției, protocol având ca obiect interzicerea generală a discriminării. ASTA NU MAI ESTE MODERNITATE CONSTITUȚIONALĂ, inspirată din tezele Convenției Europene a Drepturilor Omului, ci este ticăloșie de cea mai abjectă speță nazistă.

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz. date 18 July 2019 18:47 +2

NE ÎNTOARCEM LA PERIOADA CEA MAI NEAGRĂ A NAZISMULUI INSPIRAT DIN ”MEIN KAMPF” când, unor categorii de oameni declarați sub-oameni în baza unor anacronice și odioase Legi Rasiale, regimul fascist le interzicea exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale. NU E NICI O DIFERENȚĂ ÎNTRE ”MEIN KAMPF” A LUI ADOLF HITLER ȘI ”MEINE VERFASSUNG” A LUI KLAUS PLĂVANNIS I CEL CLĂPĂUG ȘI RÂNJIT. NICI O DI-FE-REN-ȚĂ! După o asemenea abominație de Constituție, coperțile ideologice și metodologice ale lui ”Mein Kampf” sunt larg deschise. Mai urmează Noaptea de Cristal, arestările, deportările și gazările în Lagăre de concentrare. Spirala istoriei s-a întors exact în perioada anilor 1933-1939.

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 19 July 2019 13:19 +11

PTR Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz.//ai uitat sa spui despre perioada cea mai sinistra a gestapoului despre NN(noapte si negura) pe care marele alb national o face chiar acusilea in mermelica.de ce zic eu ca hitleristul este continuatorul moroiului,pentru ca ce a facut moroiul demonizindu/l si bagindu/l la pandaimos pe voiculescu,,EZACT ,,LA FEL FACU JOIANISUL NATIONAL CU DRAGNEA!!!!!!!!!! SA ZICA CAREVA CA NU AM DREPTATE SI CA MARELE ALB NATIONAL NU/I MOROIUL IN CARNE SI OASE SI CA DUPA CHIPUL SI ASEMANAREA CU EL!!!!!! DECI DE AICI AU VENIT IMEDIAT LA INCEPUTURI COMENTARIILE MELE DESPRE NAZISTUL INFORMATOR CONTINUATOR AL FASCISTILOR ,,NIBELUNGI,, VILGIATURIST SI APROPRITAR PE CASE PRIN LUME CARE LE/A CUMPARAT DIN ,,AJUTOARE DE LA PARINTI(pachete cu cafea si dulciuri- ca sa/l citez.un penal dovedit de mermeleala mermelita

# Edelweiss - Ivory Tower Analyst date 19 July 2019 17:02 +8

Corect: Nazificarea treptată a Koloniei și despre iminența unei Legi a împuternicirii Fuhrerului Klaus Adolf Plăvannis I cel Clăpăug și Rânjit erau reperele mele funcție de care făceam analogia dintre Kolonia Penitenciară și Experimentală și perioada anilor 1933-1939. Despre directiva ”Nacht und Nebel” ai spus tu, am preluat-o și am integrat-o analogic. Da! În prezent suntem într-o perioadă retrogradă, în care Nacht und Nebel este cea mai bună analogie. Dar această directivă va deveni impecabil implementată în momentul în care se vor implementa constituțional Legile Rasiale de la Hermannstadt. Abia atunci, primul pas al Nacht un Nebel va fi declararea unui cetățean ca fiind penal. Apoi respectivului i se va impune să poarte o stea a lui David cu specific mioritico-gestapovist. Ai aici modelul a ceea ce vom purta noi cei ce vom fi denumiți REICHSUNTERMENSCHEN. https://tazmaniandemoon.blogspot.com/2019/07/legile-rasiale-de-la-hermannstadt_18.html

# Viorel date 18 July 2019 19:05 -20

"S-a făcut de râsul ţării"... ei nu chiar aşa, "ţara" minus 6.45milioane...

# ?????? date 18 July 2019 21:10 -18

@CCR a validat și întrebările de referendum și rezultatul referendumului, însă nu și propunerile partidelor politice referitoare la valorificara rezultatelor referendumului, ?

# Cetateanul date 18 July 2019 22:30 +3

Bai da rai mai sunteti. Nu are voie siminutza la un london city break cu lover boy. Mai ales cand el e h.e.amb.of.r.

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:07 -1

Studiu de caz: Io* Am în total 11 luni și 10 zile de pedeapsă executate de mult timp, rezultate din: - condamnare cu suspendare din 2013 – 3 luni la care se adaugă - un concurs infracțional la nivelul lunii sept-oct 2014, pentru care am primit condamnări defalcate, fragmentate, în 2 numere de dosar diferite, deși faptele sunt concurente real: prima jumătate a acestui concurs a fost soluționat într-un dosar penal în mai 2017 și am primit 5 luni pentru ultraj judiciar și 2 luni pentru hărțuirea unei scelerate purtătoare de robă. Total 8 luni și 20 de zile, cu tot cu revocarea suspendării condiționate a pedepsei din 2013. Nu contează detaliile pedepselor cu închisoarea și ne concentrăm pe eventuale pedepse ACCESORII sau COMPLEMENTARE ( a nu se face confuzie între ele) În prima sentință CU EXECUTARE, din mai 2017 se spune așa:

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:08 -1

„în baza art. 15 alin 1, 2 din legea 187/2012, raportat la art. 83 și art.71 alin 5 Cod penal din 1969, revocă suspendarea condiționată a PEDEPSEI ACCESORII a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin 1 lit a teza a II-a și lit b Cod penal din 1969, aplicate inculpatului prin S.p … În temeiul art. 45 alin 5 Cod penal, pedeapsa accesorie prevăzută la art. 64 alin I lit a teza a II-a și lit b Cod penal 1969 (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) se va executa până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. Bun!. Intru la pârnaie, din 8 luni și 20 de zile (265 de zile) execut peste 86% din pedeapsă (229 de zile ) și mă liberez cu un rest de pedeapsă de 36 de zile, care expira la data de 9 ian 2018.

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:09 -1

A doua jumătate a acestui concurs infracțional din toamna anului 2014 este soluționată la un an de la prima condamnare cu executare, DUPĂ CE DEJA MĂ LIBERASEM ȘI EXECUTASEM INTEGRAL PEDEAPSA DE 8 luni și 20 de zile. Această a doua condamnare de 6 luni de închisoare, din mai 2018, ( la un an de zile după soluția primei jumătăți a concursului real din 2014), vine după o achitare pe fond, pe litera c a art. 16 „Nu sunt probe că persoana a comis infracțiunea”. Nu contează nici asta. Niște nărozi de la CA Suceava, își bagă picioarele în el Cod penal, zic că cele 2 fapte din toamna lui 2014 sunt „pluralitate intermediară”, descontopesc pedeapsa din sentința anterioară, pedeapsă executată 86% și considerată ca fiind executată încă din 9 ian 2018. Ce fac nărozii: uită să vadă că este aplicabil art. 106 C pen. fiind în speță vorba de o eliberare condiționată validă și activă.

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:10 -1

Uită să anuleze respectiva liberare condiționată Uită să vadă că în speță sunt aplicabile prevederile art 105, alin 1 și 2. Îmi halesc 6 luni de închisoare pe care o contopesc cu tot purcoiul anterior considerat a fi executat de mai bine d eo jumătate de an: 6 luni + 5 luni + 2 luni = 8 luni și 10 zile plus suspendarea din 2013 = 11 luni și 10 zile. Uită nărozii că am efectuat deja 2/3 din noua pedeapsă rezultantă stabilită aiurea la 11 luni și 10 zile și aruncă în închisoare un om care la data încarcerării avea deja efectuată fracția necesară eliberării condiționate din chiar noua pedeapsă rezultantă. Nici asta nu contează. Hai să vedem ce spune cea de-a doua sentință de condamnare, referito la pedepse accesorii sau complementare: Nimic, face referire la sentința anterioară de condamnare: „constată că beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare […] a fost revocat prin sentința penală nr. … (cea de mai sus, din 2017).

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:12 -1

Boon! 11 luni și 10 zile, intru la închisoare cu fracția făcută, plec de acasă cu cererea de liberare condiționată deja scrisă și reușesc să fac cea mai rapidă liberare condiționată a Penitenciarului Botoșani: 35 de zile de la încarcerare. Boon! Dă-le draaqului de pedepse contopite și descontopite kukurul de nărozii de la C3 A pen C.A Sv. Am făcut plângere penală detaliată la SIIJ și să se pronunșe ei asupra modului infect în care au călcat în picioare norme de drept material ELEMENTARE! Inga așa am ajuns la pedepse. La prevederea acelui Protocol nr. 7 din Convenția Europeană care la articolul 4 interzice cu desăvârșire judecarea sua pedespsirea ade două ori a acelorași fapte. Băi Plăvannis, Cap sec de Gestapovist Prost, Dacă Io* am intrat în colimatorul unor jeguri cu robe și am reușit să adun 11 luni și 10 zile de închisoare cu executare, din care am efectuat real sau considerate a fi efectuate 272 de zile, ...

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:14 -1

iar restul de 72 de zile a fost termenul de încercare expirat de foarte mult timp – 16 sept 2018 Dacă Io* am primit DOAR o pedeapsă ACCESORIE, al cărei efect a încetat la data la care pedeapsa principală a fost considerată ca fiind executat integral – 16 sept 2018 CA CE CHESTIE SĂ FIU ACUM CONDAMNAT A DOUA OARĂ (în dispreț cu prevederile art. 4 al protocolului Adițional nr 7 CEDO, în dispreț cu prevederile art. 2, alin 3 Cod penal în vigoare, ale art. 7 alin. 1 CEDO) la PEDEAPSA COMPLEMENTARĂ „AD AETERNAM” a INTERZICERII DREPTURILOR PREVĂZUTE LA ART. 66, alin. (1), lit a și b Cod Penal? Dacă Io* n-am fost condamnat la pedeapsa complementară și mi-am executat conștiincios, atât pedeapsa principală, cât și cea ACCESORIE, cine Hristosul mă-tii de gestapovist îți dă voie să inițiezi modificări constituționale care, printr-o pseudo-retroactivitate de tip RSHA (Reichssicherheitshauptamt), mă readuc în fața justiției naționale pentru a mai fi condamnat A DOUA OARĂ, ...

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:14 -1

la O ETERNĂ PEDEASPĂ COMPLEMENTARĂ? Pentru ce, măi PLĂVAN PROST CU CAP SEC UMPLUT CU CÂLȚI, PAIE, RUMEGUȘ ȘI BULENDRE? Pentru ce trebuie să primesc acum anatema definitivă a unei pedepse complementare dacă ea NU A FOST STABILITĂ DE O INSTANȚĂ LEGAL CONSTITUITĂ? Io* ce mi-a stabilit instanța, așa cum a fost cu greșeli, cu erori, cu articolele din codul penal interpretate cu ȚAPINA, AM EXECUTAT INTEGRAL. Acum stau și caut vreo posibilitate legală ca acest hățiș de sentințe, ce nu adună pedeapsă mai mare de 1 an de zile, să reușesc să-l șterg într-o zi printr-o eventuală acțiune în reabilitare judecătorească. Dacă Io* am ispășit toată pedeapsa ce mi-a dat-i Reichul neo-nazist, și dorința mea cea mai mare ar fi să revin în rândul rasei Ariene, a Supraomenilor „nepenali”, tu și Sturmabteilungurile tale hastag de ce-mi atârnați de gât, pentru vecie, steaua cea galbenă, în șase colțuri a subomului de tip „penal? De ce, măi BOVINĂ PREZIDENȚIALĂ? DE CE?

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:16 -1

Bibliografie: Art. 2, alin (3) C.p „Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită și aplicată în afara limitelor generale ale acesteia” / :-? Art. 65. Alin. (3) Cod penal: „Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată”. / :-? Art. 66, alin. 1) Cod penal „pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea exercitării, PE O PERIOADĂ DE LA UNU LA CINCI ANI, aunuia sau mai multora dintre următoarele drepturi […]” / :-? Art. 7, alin. (1) CEDO „De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.” /

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 18 July 2019 23:17 -1

Art. 4, Protocolul adițional nr. 7 CEDO „Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori 1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui stat.” / :eek: :eek: :eek:

# Edelweiss - Untermensch Reichsbürger unterm Schwanz date 19 July 2019 01:50 -1

în loc de concluzie: Vreau și Io* să simt efectele pozitive a ceea ce se molfăie printre jinjii, de zeloții hashtag, a fi „principiul stabilității raporturilor juridice”. Cu cât am fost condamnat definitiv în 2013, 2017 și 2018 și AM EXECUTAT INTEGRAL, CU ATÂTA VREAU SĂ RĂMÂN! Nu vreau să fiu adus înapoi în fața unui pseudo-jude nelegal, care nici măcar nu-i organizat sub formă de instanță, și să mi se spună că s-o schimbat modificarea prin sucirea metamorfică a modificării schimbării și pe cale de consecință că la condamnarea definitivă, executată integral, se mai adaugă acum o eternă pedeapsă complementară constând în interzicerea unor drepturi fundamentale.

# Retardanis date 19 July 2019 06:18 +3

1. Cine raspunde pentru faptul ca s-au cheltuit "meleonele" cu referendumul? 2. Ce ne facem daca iohannis face referendum ca sa schimbe forta gravitationala? Ca doar a fost profesor de fizica, aici se pricepe.

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 19 July 2019 19:22 +6

PTR RETARDANIS// o mai spusei io odata,el stie doar legea lui ohm,,esti om cu mine sint om cu tine,,.......vezi pensia tractoristului ca l/a scapat de dosare si vezi pe coana lenuta koivesi care a a facut toate mermelelile posibile ca sa/l scape de pandaimos si acusilea vorbi cu macrou sa o subtie ca procuror european

# Edmund date 19 July 2019 07:35 +3

Iohanis trebuie legat si dus la Balaceanca! Acolo e Cotroceniul nebunilor!

# Ioan date 19 July 2019 08:02 +9

Cred că îl doare fix în crosa de golf, scopul referendumului a fost atins. Și-a dus țuțării in PE. Problema e cu mămăligile de la guvernare care i-au permis mascarada asta. Și multe, multe altele. PSD-ALDE nu realizează că au pierdut alegerile tocmai din cază că au încercat să cânte în strună neofasciștilor #rezist (scutiri de impozite, lipsa legii răspunderii magistraților, gratuități la tren și exemplele sunt nenumărate).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.11.2024 – ICCJ a lamurit cum ramane cu Sosoaca (Document)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva