UPDATE - Senior editorul Lumea Justitiei, Razvan Savaliuc, a depus  luni dimineata, 30 iulie 2018, la Parchetul General plangerea penala formulata impotriva procurorilor din cadrul CSM, astfel cum a fost publicata in urma cu o zi pe site-ul nostru. (vezi facsimil)

Redactia Lumea Justitiei a formulat plangere penala impotriva Sectiei pentru procurori a CSM, care la data de 25 iulie 2018, in unanimitate, a respins actiunea disciplinara a Inspectiei Judiciare (pornita la sesizarea redactiei noastre) prin care s-a solicitat sanctionarea sefei DNA Laurei Codruta Kovesi pentru incalcarea deciziei CCR 611/2017, care a obligat-o sa se prezinte la Comisia speciala de ancheta a Parlamentului Romaniei. Consideram ca membrii Sectiei de procurori a CSM Codrut Olaru, Cristian Ban, Andrei Solomon, Florin Deac si Tatiana Toader se fac vinovati de savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu (prin incalcarea ar. 99 din Legea 303/2004) si constituire de grup infractional organizat, prevazute de art. 297 si 367 Cod penal. Consideram ca pentru solutia lor, care a scandalizat societatea romaneasca, nu doar ca s-a atentat la suprematia si egalitatea cetatenilor in fata legii, ci mai ales ca prin ajutorul dat numitei Laura Kovesi, care a sfidat Parlamentul Romaniei si Decizia Curtii Constitutionale a fost decredibilizata increderea natiunii in institutia CSM; interesele legitime ale cetatenilor au fost grav afectate prin subminarea suprematiei legii; s-a comis o discriminare in raport cu persoane care au fost sanctionate pentru incalcarea unor decizii ale CCR; s-a transmis in societate a ideii ca legea fundamentala poate fi incalcata oricand de un procuror.

Foarte important, am solicitat in cadrul cercetarilor penale ce vor fi efectuate, sa se verifice cati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM fac obiectul unor dosare penale aflate in lucru la DNA, situatie fata de care fapta de abuz in serviciu sesizata poate urmari in opinia noastra si interesul personal al unor procurori din CSM de a obtine solutii favorabile in dosarele instrumentate de procurorii DNA, in schimbul absolvirii de raspundere a fostei sefe a DNA.

Publicam in continuare integral plangerea penala pe care anuntam ca o vom depune luni dimineata la PICCJ.

SESIZARE PENALA

impotriva numitilor:

- CODRUT OLARU – procuror, vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, presedinte al Sectiei pentru procurori;

- CRISTIAN MIHAI BAN – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori;

- FLORIN DEAC – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori;

- ANDREI NICOLAE SOLOMON – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori;

- TATIANA TOADER – procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, sectia pentru procurori,

care se fac vinovati, in opinia noastra, de savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si constituire de grup infractional organizat, prevazute de art. 297 (1) si 367 (1) si (3) Cod penal

Motivele sesizarii:

La data de 15.11.2017, subscrisa am formulat la Inspectia Judiciara o sesizare impotriva procurorului sef al DNA Laura Codruta Kovesi cu privire la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, respectiv pentru:

a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

ș) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;

In cuprinsul sesizarii adresate Inspectiei Judiciare de catre subscrisa, la 15.11.2017, am aratat:

< 17, Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009, a invitat-o pe procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi sa se prezinte in fata Comisiei in data de 15 noiembrie 2017, orele 10.30 la Sala “Mihai Viteazu” din Palatul Parlamentului.

In invitatia trimisa, Comisia a pus in vedere procurorului sef al DNA dispozitiile obligatorii ale Deciziei CCR nr. 611 din 3.11.2017

Prin Decizia nr. 611 din 3.11.2017 - publicata in Monitorul Oficial nr. 877 din 07.11.2017 - Curtea Constitutionala a constatat ca Laura Kovesi a sfidat activitatea Parlamentului cand a refuzat in trei randuri anterioare sa se prezinte in fata Comisiei, cu urmatoarea motivare:

“Prin conduita sa, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatea care exercita suveranitatea poporului – Parlamentul Romaniei, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea in seara zilei de 6 decembrie 2009, data la care s-a desfasurat scrutinul national pentru alegerea Presedintelui Romaniei, alaturi de alte persoane care detineau functii publice - directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul adjunct al Serviciului Roman de Informatii si senatori, in locuinta domnului senator Gabriel Oprea) care, daca s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ in plan social, politic si juridic, prezervand, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate.

Or, prin activitatea si atitudinea sa, persoana care ocupa o functie de conducere intr-o autoritate publica a statului trebuie sa asigure prestigiul functiei exercitate, care impune o conduita legala, sociala si morala in acord cu rangul demnitatii publice, cu gradul de reprezentare si cu increderea oferita de cetateni in autoritatea statului. Exercitarea functiilor publice de conducere, ca de altfel a oricarei functii publice in stat, nu poate fi rezumata doar la indeplinirea drepturilor, obligatiilor si indatoririlor pe care le impune mandatul detinut, ci presupune a priori loialitate fata de toate valorile si principiile consacrate prin Constitutie si respect fata de celelalte autoritati publice cu care intra in raporturi de colaborare. Din acest context rezulta obligatia principiala a oricarui reprezentant al autoritatilor publice de a se prezenta si de a oferi documentele/inscrisurile sau informatiile utile si concludente in fata comisiilor parlamentare de ancheta in scopul clarificarii unor imprejurari de fapt care sa conduca la aflarea adevarului intr-o chestiune de interes public.

In concluzie, Curtea constata ca, prin refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei, este incalcata autoritatea Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ al poporului, si este impiedicata desfasurarea activitatii sale, sub aspectul indeplinirii atributiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare (…) Curtea constata obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei – Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei”.

Procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a refuzat sa se prezinte in fata Comisiei parlamentare in data de 15 noiembrie 2017 orele 10.30, dupa ce in prealabil, in data de 14.11.2017 a trimis o adresa prin care a invocat faptul ca:

“In legatura cu adresa dumneavoastra nr. 4C-30/139 din data 13 noiembrie 2017, reiterez convingerea ca obiectul de activitate al Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential consta in analiza si clarificarea unor situatii de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul public de a cunoaste anumite realitati cu reverberatii in plan social, juridic sau politic. Sens in care va aduc la cunostinta ca nu detin 'informatii si/sau documente necesare clarificarii imprejurarilor si cauzelor in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii parlamentare”

In fapt,

Prin refuzul repetat de a se prezenta in fata Comisiei parlamentare de ancheta, procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a incalcat juramantul de procuror, prevazut de art. 34 din Legea 303/2004: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”, precum si pe cel din fosta Lege 92/1992, in vigoare la data investirii ei in functia de procuror: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

Prin refuzul de a se prezenta in fata Comisiei parlamentare de ancheta, procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a incalcat prevederile deciziei definitive si general obligatorie a CCR nr. 611/2017 - publicata in Monitorul Oficial nr. 877 din 07.11.2017 - desi avea obligatia sa respecte Constitutia, deciziile CCR si legile tarii.

Adresa sa scrisa trimisa Comisiei in data 14.11.2017 nu poate imbraca forma unui raspuns scris, pentru ca niciodata Comisia nu a intrebat-o daca detine informatii necesare clarificarii imprejurarilor supuse cercetarii parlamentare, ci dimpotriva, comisia si-a exprimat dorinta expresa de a afla ce cauta Laura Kovesi in decembrie 2009 in casa politicianului Gabriel Oprea alaturi de sefi ai SRI, precum si care a fost scopul vizitei private, aspecte la care procurorul sef al DNA nu a catadicsit niciodata sa raspunda, desi de luni de zile aceste aspecte au facut obiectul unor ample dezbateri in societate si intrebari ale jurnalistilor de care Laura Kovesi a fugit efectiv.

Acest gen de comportament sfidator si dispretuitor fata de lege, fata de decizia CCR, fata de Parlament, dar si fata de cetatenii Romaniei a provocat vii dezbateri in societate, in presa scrisa, la televiziuni si pe retelele de socializare, care au criticat in termeni deosebit de duri refuzul de prezentare, ceea ce constituie in opinia noastra „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu”, astfel cum sunt definite in art. 99, lit a) din Legea 303/2004.

Un magistrat in general, cu atat mai mult procurorul sef al DNA - functie ce presupune ca cetatenilor sa li se garanteze ca pot avea incredere si obtine orice lamuriri cu privire la indoieli exprimate in spatiul public fata de persoana care ocupa o asemenea functie - nu poate sa refuze sa se prezinte in fata/ si sa raspunda unei Comisii parlamentare, incalcand prin acest refuz decizii obligatorii ale Curtii Constitutionale, fara ca un asemenea comportament sa nu afecteze prestigiul justitiei si probitatea profesionala.

Un magistrat care incalca cu buna stiinta legea, mai cu seama la o asemenea functie si nivel de expunere publica, trebuie exclus din Magistratura, in caz contrar, tolerarea unui asemenea comportament putand genera comportamente similare in randul altor magistrati, cu efecte greu de cuantificat asupra credibilitatii sistemului judiciar, ca serviciu public.>>

* * *

Sesizarea subscrisei a fost insusita ad-literam de catre Inspectia Judiciara, care la data 17.04.2018, prin Rezolutia din lucrarea 8148/IJ/DIP/2017 a exercitat actiunea disciplinara fata de numita Laura Codruta Kovesi, care a fost trimisa in judecata disciplinara in fata Sectiei pentru procurori a CSM - pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 99, lit. a) si ș) - formandu-se dosarul disciplinar nr. 7/P/2018.

In pofida deciziei Curtii Constitutionale mai sus amintite; a rezolutiei comisiei speciale de ancheta a Parlamentului care a concluzionat ca activitatea de aflare a adevarului a fost impiedicata si prin refuzul de prezentare a procurorului sef al DNA; in pofida tuturor evidentelor si scandalului public creat; a bunului simt; la data de 25 iulie 2018 Sectia pentru procurori a CSM a pronuntat urmatoarea solutie:

“Hotarare: Cu unanimitate, Respinge excepția invocata de parata Laura Codruta Kovesi, procuror in cadrul DIICOT – BT Sibiu, privind nulitatea actiunii disciplinare, ca neintemeiata. Respinge actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara impotriva paratei Laura Codruta Kovesi, procuror in cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca neintemeiata. Cu majoritate, Respinge actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara impotriva paratei Laura Codruta Kovesi, procuror in cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca neintemeiata. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cu opinie separata, in sensul admiterii actiunii disciplinare formulata de Inspectia Judiciara impotriva paratei Laura Codruta Kovesi, procuror in cadrul DIICOT – BT Sibiu, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.“ - (vezi facsimil)

Consideram solutia pronuntata de Sectia pentru procurori a CSM ca fiind rezultatul constituirii unui grup infractional organizat in vederea absolvirii de raspundere a numitei Laura Kovesi, prin comiterea premeditata, in grup, a infractiunii de abuz in serviciu, la adapostul functiilor oficiale detinute.

Prin hotararea data a fost sfidata flagrant Decizia CCR, Sectia pentru procurori a CSM statund practic ca Legea fundamentala poate sa fie incalcata oricand de un procuror fara sa i se intample nimic, ceea ce reprezinta o subminare a principiului suprematiei legii si o sfidare a intregii natiuni romane.

Membrii Sectiei pentru procurori a CSM nu aveau dreptul sa respinga actiunea disciplinara in conditiile in care prin Decizia nr. 611 din 3.11.2017 - publicata in Monitorul Oficial nr. 877 din 07.11.2017 - Curtea Constitutionala a constatat ca Laura Kovesi a sfidat activitatea Parlamentului refuzand in trei randuri sa se prezinte in fata Comisiei de ancheta.

Chiar si dupa publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei CCR nr. 611/2017, care a trasat negru pe alb obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei – Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009...”, procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a refuzat sa se prezinte in fata Comisiei parlamentare in data de 15 noiembrie 2017 orele 10.30.

Sectia pentru procurori a CSM, in unanimitatea membrilor sai, a incalcat flagrant dispozitiile imperative ale art. 99 ale Legii 303/2004, care prevede expres: “Constituie abatere disciplinara”... fiind enumerate in continuare abaterile prevazute de lege, intre care se numara si incalcarea deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale – litera ș).

Prin urmare, membrii Sectiei pentru procurori a CSM nu aveau dreptul sa nu aplice sanctiunea. Dimpotriva, erau obligati sa constate comiterea abaterii disciplinare (prin refuzul de prezentare de notorietate nationala) si sa aplice sanctiunea pe care o considerau potrivita mergand de la avertisment pana la excluderea din Magistratura (aici fiind singurul lor drept de apreciere).

Textul imperativ al art. 99 din Legea 303/2004 este fara echivoc: “Constituie abatere disciplinara”... astfel incat daca o fapta este dovedita, sanctiunea se aplica. Fapta membrilor Sectiei pentru procurori a CSM, care functioneaza ca o instanta de judecata in materie disciplinara (fara a avea insa inamovibilitatea judecatorilor), poate fi comparata cu cea a unei instante de judecata, care investita cu toate probele ca un acuzat a comis un omor, refuza sa aplice pedeapsa prevazuta de Codul penal pentru infractiunea de omor, cu de la sine putere si lasa infractorul sa scape. Egalitatea cetatenilor in fata legii trebuia aparata!

Nu se poate accepta - orice motive/scuze vor invoca in motivarea Hotararii lor membrii Sectiei pentru procurori a CSM - ca persoane impotriva carora exista dovezi certe ca au incalcat legea, sa fie absolvite de raspundere, cu atat mai mult cu cat legea ii obliga inclusiv pe membrii Sectiei pentru procurori a CSM sa respecte la randul lor deciziile Curtii Constitutionale si prevederile Legii 303/2004.

* * *

1 - cu privire la art. 297 Cod penal privind abuzul in serviciu, se constata ca membrii Sectiei pentru procurori a CSM au incalcat art. 99 din Legea 303/2004 care prevede imperativ: “Constituie abatere disciplinara” nerespectarea unei decizii a Curtii Constitutionale...., vatamarea produsa fiind dintre cele mai grave:

-ajutorul dat numitei Laura Kovesi, care a sfidat Parlamentul Romaniei si Decizia Curtii Constitutionale producand un imens scandal public, a decredibilizat increderea natiunii in institutia CSM;

-interesele legitime ale cetatenilor au fost grav afectate prin subminarea suprematiei legii, prin discriminarea produsa in fata legii in raport cu persoane care au fost sanctionate pentru incalcarea unor decizii ale CCR, si prin transmiterea in societate a ideii ca legea fundamentala poate fi incalcata oricand de un procuror;

Art. 297 Cod penal - Abuzul in serviciu

“(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”

2 - cu privire la art. 367 Cod penal privind constituirea unui grup infractional organizat se observa ca membrii Sectiei pentru procurori a CSM au actionat concertat, de comun acord, premeditand fapta si profitand de insasi pozitiile lor din functiile publice, pentru a savarsi impreuna fapta de abuz in serviciu;

Art. 367 Cod penal - Constituirea unui grup infractional organizat

“(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

(6) Prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.”

Foarte important, exista informatii certe ca anumiti membri ai Sectiei pentru procurori a CSM au dosare penale in lucru la DNA: vezi cazul lui Cristian Mihai Ban si posibil ale numitilor Andrei Nicolae Solomon si Codrut Olaru. Consideram necesar ca in cadrul cercetarilor penale sa se verifice cati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM fac obiectul unor dosare penale aflate in lucru la DNA, situatie fata de care fapta de abuz in serviciu poate urmari si interesul personal al procurorilor din CSM de a obtine solutii favorabile in dosarele instrumentate de procurorii DNA, in schimbul absolvirii de raspundere a sefei lor.

29.07.2018”