Dosarul tanarului pictor pe care DIICOT l-a trimis in judecata pentru o presupusa fapta de trafic international de droguri de mare risc produce o noua evolutie spectaculoasa, de maxim interes pentru toti practicienii dreptului. Iar Inalta Curte este asteptata sa se pronunte joi, 27 ianuarie 2022.

Dupa ce Curtea de Apel Cluj a ridicat din oficiu exceptii de neconstitutionalitate privind mai multe articole din Codul penal si Codul de procedura penala, acum este randul DIICOT sa se aplece mai indeaproape asupra legislatiei penale.

Amintim ca judecatoarele Monica Nicola si Livia-Marcela Mango de la CA Cluj au sesizat CCR in dosarul nr. 2259/117/2019, unde DIICOT il acuza pe pictorul Matei Pacurar (foto) de introducerea in Romania a mai multor frunze de coca, pe care artistul le cumparase din Bolivia cu intentia de a le folosi intr-un tablou. Demersul completului Nicola-Mango este motivat de faptul ca legislatia penala ii leaga practic de maini pe judecatori, obligandu-l sa condamne la inchisoare cu executare orice inculpat dovedit vinovat de trafic international de droguri de mare risc, in ciuda solidelor circumstante atenuante – cum este de altfel cazul lui Pacurar: omul nu este nici pe departe vreun interlop, nu are antecedente penale si nici nu intentiona sa vanda frunzele de coca. Dar, din pacate, Codul penal si cel de procedura penala sunt astfel facute, incat orice calcul are ca rezultat o pedeapsa cu inchisoarea strict mai mare de 3 ani – deci obligatoriu cu executare. Or, judecatoarele Nicola si Mango nu vor sa-l nenoroceasca pe pictor, aruncandu-l in inchisoare. De aceea au si sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei.

DIICOT cerere lamuriri de la ICCJ

Lumea Justitiei v-a prezentat deja exceptia de neconstitutionalitate ridicata din oficiu de CA Cluj (click aici pentru a citi). De data aceasta, va aratam problema ridicata in acelasi dosar nr. 2259/117/2019 de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – tot in legatura cu infractiunea de trafic international de droguri.

Mai exact, DIICOT ii cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prealabila (HP) prin care sa dezlege urmatoarea chestiune de drept:

„Daca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3 din Legea 143/2000, in situatia in care o persoana calatoreste in Romania cu avionul avand asupra sa droguri, acestea se considera introduse in tara (cu consecinta consumarii infractiunii) in momentul in care persoana aflata la bordul aeronavei trece frontiera, intrand astfel in spatiul aerian cuprins intre frontierele de stat, sau, dimpotriva, drogurile se considera introduse in tara doar ulterior momentului in care, dupa aterizarea aeronavei, persoana in cauza a trecut de punctul de trecere a frontierei situat in incinta aeroportului, iar in acest din urma caz, daca efectuarea controlului vamal prezinta vreo relevanta in privinta consumarii infractiunii”.

Prezentam si textul art. 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri:

„(1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi”.

A inceput numaratoarea inversa la ICCJ. CCR, in schimb, nu se grabeste

Inainte de a va lasa sa cititi principalele pasaje din incheierea prin care Curtea de Apel Cluj a admis sesizarea Inaltei Curti (in sedinta din 14 octombrie 2021, suspendand astfel judecarea dosarului), precizam ca ICCJ a inregistrat cauza de HP cu numarul 2763/1/2021, stabilind termenul de pronuntare pentru ziua de joi, 27 ianuarie 2022.

De asemenea, mentionam ca la Curtea Constitutionala dosarul format de la sesizarea din oficiu a judecatoarelor de Monica Nicola si Livia Mango – si inregistrat la CCR in data de 9 martie 2021 – a primit numarul 770D/2021, aflandu-se acum in faza de raport, fara vreun termen stabilit.

Iata cele mai importante fragmente din incheierea CA Cluj (vezi facsimil):

„Reprezentantul Ministerului Public solicita admiterea cererii, conform aspectelor sustinute in scris, apreciind ca este in interesul tuturor participantilor la judecarea cauzei ca aceasta chestiune de drept sa fie lamurita, avand in vedere ca genereaza interpretari diferite atat din partea instantelor, cat si din partea apelantului-inculpat si a Ministerului Public. De asemenea, solicita suspendarea cauzei pana la pronuntarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra chestiunii de drept, opinand ca si aceasta masura este benefica, avand in vedere ca, probabil, cauza va fi amanata pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Aparatorul ales al apelantului-inculpat solicita respingerea cererii de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciind ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 475 Cod de procedura penala, respectiv nu exista o veritabila chestiune de drept.

In acest sens, arata ca desi nu exista o definitie a notiunii de 'chestiune de drept', apreciaza ca aceasta ar trebui sa derive din norme legale, respectiv norma legala sa nu fie formulata intr-un mod clar si sa lase loc de interpretari. Astfel, apreciaza ca daca sunt aplicate metodele de interpretare clasice prevazute de lege si dispozitiile textului legal sunt coroborate cu dispozitii conexe, se poate oferi un raspuns la intrebarea ridicata.

Mai mult, apreciaza ca dispozitiile textului de lege trebuie coroborate cu dispozitiile din materia tentativei, dar si cu dispozitiile din Codul vamal. Desi se sustine ca art. 3 din Legea 143/2000 nu prevede momentul la care sunt introduse drogurile in tara, acest argument nu conduce la existenta unei chestiuni de drept, deoarece nu se poate impune legiuitorului sa prevada momentul la care sunt introduse drogurile in tara. Astfel, nicio norma nu prevede momentul la care are loc consumarea infractiunii, ci acesta se determina raportat la elementul material. In eventualitatea in care s-ar retine o alta interpretare decat cea oferita de aparare, s-ar ajunge la situatia in care faptuitorii care doresc sa introduca drogurile in Romania nu ar mai putea comite niciodata aceasta infractiune in forma tentanta, deoarece s-ar considera consumata de indata ce aeronava s-ar afla asupra teritoriului. De asemenea, in ipoteza in care aeronava ar strabate spatiul aerian al mai multor tari, s-ar ajunge sa se retina o infractiune continuata sau o unitate natural colectiva.

Inculpatul este de acord cu cele sustinute de aparatorul sau. (...)

Apelul DIICOT vizeaza inlaturarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedura penala si aplicarea de pedepse in limitele speciale prevazute de lege, nereduse cu o treime, aratand ca in prima instanta s-au administrat probe, judecata neavand loc in procedura reglementata de art. 374 si urmatoarele Cod procedura penala.

Inculpatul isi sustine nevinovatia, aratand ca este artist plastic, admis cu nota 10 la studii universitare de doctorat la Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca. In anul 2019, avea de sustinut lucrarea de dizertatie, pentru care s-a documentat in strainatate, primind burse Erasmus in Spania si Argentina. in ultimul stat, a efectuat o vizita in muntii Anzi, vizitand satele si orasele traditionale incase, iar de la un targ de suveniruri a cumparat trei pungulite de frunze de coca cu suma totala de 70 de pesos, echivalentul a 7 lei. Intentiona sa foloseasca frunzele pentru lucrarea de dizertatie, frunzele reprezentand un element central al picturilor sale. A pus frunzele in bagajul de cala, la suprafata, nu a stiut ca sunt interzise, a fost controlat pe aeroporturile din Buenos Aires si Londra, la intoarcerea in tara, fara a fi probleme. A crezut ca daca nu este in regula sa le aiba in bagaj ii vor fi confiscate, nu s-a gandit la alte consecinte. Nu este consumator de droguri. (...)

3. Existenta unei chestiuni de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei

Constatam ca exista o legatura indisolubila intre dezlegarea conferita chestiunii de drept abstracte de catre Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala si solutionarea pe fond a cauzei, in conditiile in care de raspunsul instantei supreme depinde stabilirea corectei incadrari juridice a faptei, in sensul retinerii infractiunii de trafic international de droguri in forma consumata sau doar a tentativei la aceasta infractiune, in conformitate cu cele solicitate de inculpat si, totodata, puse in discutie din oficiu de catre instanta la termenul de judecata din data de 16.09.2021.

II. Cu privire la chestiunea de drept care se solicita a fi rezolvata (...)

Constatam ca art. 3 din Legea 143/2000 face referire la introducerea sau scoaterea din tara a drogurilor de risc sau de mare risc fara drept, fara a distinge daca sunt introduse pe cale terestra sau aeriana. Cu privire la introducerea in tara pe cale aeriana, in practica judiciara s-au pronuntat mai multe hotarari, in unele dintre acestea fiind retinuta infractiunea prev. de art. 3 din Legea nr. 143/2000 in forma consumata, in altele fiind retinuta tentativa la infractiunea prev. de art. 3 din Legea nr. 143/2000.

Din formularea textului, rezulta ca pentru consumarea infractiunii este necesar ca drogurile sa fie introduse in tara. Cu toate acestea, intelesul sintagmei 'introducerea in tara' nu este definit, ceea ce a dat nastere la interpretari diferite din partea instantelor. Astfel, se poate considera ca drogurile sunt introduse in tara inca din momentul in care persoana care le are asupra sa, aflata la bordul aeronavei, trece frontiera, intrand astfel in spatiul aerian cuprins intre frontierele de stat ale Romaniei. Sau se poate considera ca drogurile sunt introduse in tara abia in momentul in care persoana care le are asupra sa a trecut de punctul de trecere a frontierei situat in incinta unui aeroport international. In fine, plecand de la decizii ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene, se poate considera ca drogurile sunt introduse in tara abia dupa trecerea de primul birou vamal.

Curtea constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege in vederea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile. (...)

Se constata ca art. 3 din Legea 143/2000 face referire la introducerea sau scoaterea din tara a drogurilor de risc sau de mare risc fara drept, fara a face distinctie daca sunt introduse pe cale terestra sau aeriana, si ca asupra introducerii acestora in tara pe cale aeriana in practica s-au pronuntat hotarari diferite, fara a fi stabilit in mod clar ce sernnificatie are sintagma 'introducere in tara'.

Prin Decizia nr. 3740/5.11.2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a retinut in sarcina inculpatului comiterea infractiunii prevazute de art. 3 alin. 1 si 2 din Legea nr. 143/2000, constand in aceea ca la data de 6.05.2011, inculpatul a fost depistat pe Aeroportul International Henri Coanda avand asupra sa doua pungi de plastic ce contineau cantitatea de 203,81 grame frunze de coca.

In Decizia nr. 2259/02.11.2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a mentionat ca:

'Pentru a se putea retine infractiunea de trafic international de droguri in forma consumata, este necesar ca depistarea drogurilor sa se faca cu ocazia controlului vamal, deci dupa intrarea in tara, biroul vamal fiind situat pe teritoriul tarii, imprejurare ce nu se regaseste in cauza dedusa judecatii, aceasta fiind ratiunea pentru care s-a retinut forma tentata a infractiunii de trafic international de droguri'.

Spre deosebire de acestea, prin Decizia nr. 418/2019 a Tribunalului Ilfov, s-a retinut in sarcina inculpatului comiterea tentativei la infractiunea prev. de art. 3 din Legea nr. 143/2000, constand in aceea ca la punctul de control al documentelor de calatorie, pe sensul de intrare in tara in Aeroportul International Otopeni, a fost depistata o persoana ce detinea 0,92 grame de mefedrona.

Prin Decizia nr. 4914/2003 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a retinut ca infractiunea prev. in art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 este tentata, iar nu consumata, in cazul in care este descoperita pe culoarul de iesire din tara inainte ca faptuitorul sa fi depasit frontiera Romaniei (Revista de drept penal nr. 1/2005, p. 174).

In materie de taxe vamale, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in cauza C-459/07 Veli Elshani, a retinut ca, in cazul marfurilor transportate pe cale terestra, prin 'locul de introducere pe teritoriul vamal al Comunitatii' se intelege locul unde este situat primul birou vamal (paragraf 24) si ca introducerea ilegala a marfurilor se produce din momentul trecerii acestora de primul birou vamal situat in interiorul teritoriului vamal al Comunitatii, fara ca acestea sa fi fost prezentate la biroul vamal respectiv (paragraf 25).

Art. 5 din OUG nr. 105/2001 (n.r. privind frontiera de stat a Romaniei) prevede ca regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevazute de legislatia interna care privesc frontiera de stat si desfasurarea diferitelor activitati in zona de frontiera, in zona aeroporturilor si porturilor deschise traficului international. Art. 11 din acelasi act normativ prevede ca in punctele de trecere se organizeaza si se efectueaza controlul de frontiera al persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si al altor bunuri, atat la intrarea, cat si la iesirea din tara, controlul avand ca scop verificarea si constatarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru intrarea si iesirea in/din tara a persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri. Art. 36 din OUG nr. 105/2001 prevede ca in aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea si la sosirea aeronavelor in/din curse internationale. Art. 7 5 lit. e din OUG nr. 105/2001 face vorbire despre 'puncte de trecere aeroportuare'.

Art. 2 lit. n din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania defineste zona de tranzit ca fiind 'suprafata situata la frontiera de stat ori in apropierea acesteia destinata stationarii persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare pe teritoriu, a mijloacelor de transport si a bunurilor, pana la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. In cazul aeroporturilor internationale, prin zona de tranzit se intelege suprafata situata intre punctul de imbarcare / debarcare si locurile destinate efectuarii controlului pentru trecerea frontierei'.

Practica judiciara constanta a instantelor este in sensul retinerii tentativei la infractiunea prev. de art. 3 din Legea 143/2000 in situatia in care persoanele care au asupra lor droguri sunt depistate pe culoarul de intrare / iesire in tara la frontierele terestre. In ceea ce priveste frontierele aeriene, nu exista un punct de vedere unitar referitor la retinerea tentativei sau a formei consumate a infractiunii prevazute de art. 3. din Legea nr. 143/2000.

Astfel, apreciem utila dezlegarea chestiunii de drept mai sus enuntate, in vederea asigurarii unei practici judiciare unitare”.