Existenta unui disclaimer in care se precizeaza ca responsabilitatea comentariilor postate apartine cititorilor absolva de raspundere publicatiile online. Asta a statuat Tribunalul Bucuresti in hotararea prin care a declarat nefondata actiunea in raspundere delictuala declansata de fosta sefa a CSM, procuroarea Oana Haineala (foto), impotriva site-urilor Sursa Zilei si Lumeajustitiei.ro. Este vorba despre decizia nr. 3514/28.09.2016 a judecatoarelor Stefania Tuiu si Dana Alina Popescu de la Sectia a III-a civila a TMB, prin care au fost respinse apelurile declarate de procuroarea Oana Haineala si de postul parat Antena 3 impotriva sentintei nr. 6726/14.04.2015 a judecatoarei Cristina Nicoleta Ghita, de la JS1 Bucuresti.

Decizia TMB nr. 3514/28.09.2016 aduce un element de noutate in materie, fiind printre primele solutii judecatoresti in care magistratii dau eficienta hotararii pronuntate de CEDO in cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete si Index.hu Zrt vs. Ungaria, privind angajarea raspunderii proprietarului unei pagini web pentru comentariile utilizatorilor.

Tribunalul Bucuresti a facut aceasta analiza dupa ce procuroarea Oana Haineala - care, asa cum ne amintim, a pierdut inclusiv la fond procesul cu Lumeajustitiei.ro cu motivarea ca articolele publicate in vara anului 2013 s-au incadrat in limitele libertatii de exprimare - si-a suplimentat actiunea in apel cerand tragerea la raspundere a site-ului nostru pentru comentariile cititorilor.

In replica, judecatoarele TMB Stefania Tuiu si Dana Alina Popescu au respins cererea modificatoare a actiunii introductive a Oanei Haineala apreciind ca fiind perinente argumentele avocatului Marius Arizan, aparatorul Lumeajustitiei.ro, care a invocat in fata instantei tocmai autoritatea hotararii CEDO mai sus-amintite:

„Cat priveste nemultumirea acesteia legata de neluarea in considerare a comentariilor postate pe site-ul publicatiei paratei Jurindex Media SA, la care s-a referit reclamanta in cererea modificatoare a actiunii introductive de instanta, in cuprinsul argumentarii acesteia, (Tribunalul) retine apararea paratei in sensul care se desprinde din hotararea din 02.02.2016 a Curtii EDO in cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete si Index.hu Zrt cu referire la angajarea raspunderii proprietarului unei pagini web pentru comentariile utilizatorilor, aceasta indicand existenta unui disclaimer in care se precizeaza ca nu poarta responsabilitatea comentariilor postate. (...) In speta, comentariile la care se refera reclamanta nu apartin paratei Jurindex Media SA, ci unor terti care au uzat de o pagina web a publicatiei acesteia si in privinta carora parata a aratat o serie de motive pentru care nu poate in mod obiectiv sa exercite un control si o cenzura asupra tuturor acelor comentarii intr-un numar insemnat, astfel incat nu se poate vorbi de existenta unor motive justificate care sa atraga raspunderea paratei pentru fapta altei persoane”.

Nota: Lumeajustitiei.ro atrage atentia cititorilor ca isi pot exprima opiniile critice si fara a folosi un limbaj defaimator sau ofensator. In ceea ce priveste comentariile continand un limbaj care incita la ura si la acte de violenta, precizam ca acestea nu sunt aprobate de administratorul site-ului.

Iata motivarea deciziei TMB in ceea ce priveste Lumeajustitiei.ro (motivarea integrala - pag. 31 si urm. din hotararea atasata la final):

„Trecand, in baza acestor argumente si principii, la analiza apelurilor declarate in cauza, Tribunalul urmeaza sa constate ca sunt deopotriva nefondate.

Cu privire la apelul reclamantei prin care se critica opinia instantei de fond asupra existentei conditiilor raaspunderii paratilor Andi Topala, SC Sursa Zilei Media SRL si Jurindex Media SA si implicit asupra obligarii acestora in solidar alaturi de parata SC Antena 3 SA la despagubiri pentru daunele morale afirmate, apreciaza ca instanta fondului a realizat o analiza justa, corecta a starii de fapt deduse judecatii raportat la probatoriul administrat, retinand in fond, in mod argumentat, ca maniera prin care cei trei parati mentionati au procedat nu depaseste limitele libertatii de exprimare care se prefigureaza de dispozitiile art. 10 din CEDO, reiesind din acest material probator ca atat articolul din 17.07.2013 editat de paratul Andi Topala si publicat in cotidianul parat Sursa Zilei, cat si articolul publicat de Jurindex Media SA, pe care apelanta reclamanta le-a indicat in actiunea sa, au avut la baza informatii obtinute in urma aprobarii studierii dosarului in care procurorul sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Podul Turcului (procuroarea Rita Branga – n.r.) a fost condamnat pentru coruptie, incluzand insesi declaratiile acestuia in legatura cu natura si amploarea relatiilor pe care le-a avut cu reclamanta, cunostinta cu mama acesteia care i-a 'ghicit in carti', raportul oficial intocmit de reclamanta cu privire la activitatea respectivului procuror, aflat atasat la dosar, redarea stenogramelor din dosar ori extrasele din cuprinsul interceptarilor telefonice dintre reclamanta si procurorul in discutie, verificarile acestora, informatii de catre parata Jurindex.

Ca atare, nu se poate retine in sarcina celor trei parati pe care ii vizeaza apelul reclamantei ca ar fi actionat in afara limitelor impuse dreptului la libera exprimare, atata vreme cat articolele incriminate de reclamanta se refereau la chestiuni de interes general, legate de ancheta si un proces care viza o persoana publica, magistrat, de al carui nume se lega numele reclamantei apelate, inclusiv prin prisma raporturilor specifice de serviciu. Pe de alta parte, se va avea in vedere si ideea care se desprinde din jurisprudenta CEDO, in sensul ca presa trebuie in principiu sa se poata baza pe rapoarte oficiale fara a fi nevoie sa se faca cercetari independente cat timp contribuie la dezbaterea publica.

Cat priveste chestiunea modului in care s-au facut referiri in evolutia actelor si lucrarilor in dosarul Judecatoriei Cornetu, initial investita cu solutionarea cauzei de fata, Tribunalul apreciaza ca nu se justifica pretentia apelantei de a considera ca au fost incalcate limitele libertatii de exprimare, chestiunea in discutie facand insusi obiectul analizei Curtii de Apel Bucuresti care, investita cu cererea de stramutare a judecarii cauzei de la acea instanta, tocmai pentru ca s-au exprimat suspiciuni legate de corectitudinea acestora, a decis ca se impune masura stramutarii, in baza art. 140 alin. (2) C.pr.civ.

Cat priveste nemultumirea acesteia legata de neluarea in considerare a comentariilor postate pe site-ul publicatiei paratei Jurindex Media SA, la care s-a referit reclamanta in cererea modificatoare a actiunii introductive de instanta, in cuprinsul argumentarii acesteia, (Tribunalul) retine apararea paratei in sensul care se desprinde din hotararea din 02.02.2016 a Curtii EDO in cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete si Index.hu Zrt cu referire la angajarea raspunderii proprietarului unei pagini web, pentru comentariile utilizatorilor, aceasta indicand existenta unui disclaimer in care se precizeaza ca nu poarta responsabilitatea comentariilor postate.

In plus, Curtea Europeana a apreciat in jurisprudenta sa in legatura cu forma, stilul, termenii folositi, modalitatea de transmitere a mesajului ori mijloacele de comunicare printre care se regaseste utilizarea spatiului virtual (web-site, blog etc.) ca alternativa la modalitatile clasice de exprimare, comunicare a ideilor, opiniilor, ca facand parte din sfera de protectie a art. 10 din CEDO, ca apelarea la insulte ori expresii vulgare, care in principiu sunt susceptibile de a justifica sanctionarea jurnalistilor, nu trebuie privita, totusi, ca un criteriu decisiv in acest sens.

In speta, comentariile la care se refera reclamanta nu apartin paratei Jurindex Media SA, ci unor terti care au uzat de o pagina web a publicatiei acesteia si in privinta carora parata a aratat o serie de motive pentru care nu poate in mod obiectiv sa exercite un control si o cenzura asupra tuturor acelor comentarii intr-un numar insemnat, astfel incat nu se poate vorbi de existenta unor motive justificate care sa atraga raspunderea paratei pentru fapta altei persoane.

In ceea ce priveste nemultumirea reclamantei apelante in legatura cu numarul de telefon facut public odata cu notele de redare ale interceptarilor telefonice, pornind de la maniera in care aceasta s-a realizat, se apreciaza ca prima instanta a considerat, in mod corect, ca nu reprezinta un act de incalcare a valorilor morale indicate de catre reclamanta.

Se mai apreciaza, fata de ansamblul probator administrat si aspectele analizate, ca nu au fost depasite in cazul celor trei parati dozele de exagerare si provocare admisibile in raport de problemele supuse dezbaterii si atentiei publice.

Instanta de fond a respins in mod corect pretentiile reclamantei fata de acestia, neputandu-se retine ca modul in care au actionat este de natura a contura ideea ca au procedat la publicarea cu rea-credinta a unor informatii neverificate, lipsite intru totul de substrat factual, respectiv cu intentia clara de a distruge reputatia reclamantei.

Tribunalul mai retine ca, in jurisprundenta sa, CEDO a reamintit ca dreptul jurnalistilor de a transmite mesaje, informatii de interes general in virtutea rolului recunoscut de 'gardian al democratiei' este aparat, sub conditia ca acestia sa actioneze cu buna-credinta, in baza unor fapte si informatii veridice si cu respectarea eticii profesionale a jurnalistilor, conditie care nu reiese ca nu ar fi fost respectata de cei trei parati vizati prin apelul reclamantei.

Pe de alta parte, sursele acestora de informatii constau tocmai in documente oficiale.

Fata de acestea, apreciaza Tribunalul ca fiind nefondate criticile apelantei reclamante in ceea ce priveste modul in care instanta de fond a analizat situatia de fapt si a concluzionat, in raport cu cei trei parati fata de care pretentiile acesteia au fost respinse, prin raportare la temeiurile de drept si jurisprudenta CEDO relevanta in cauza.

In ceea ce priveste apelul paratei Antena 3, Tribunalul considera insa ca prima instanta a dispus sanctionarea acesteia in mod temeinic, argumentat, atata vreme cat rezulta in mod evident din frecventa cu care au fost difuzate emisiunile in care numele reclamantei a fsot legat de 'procuroarea spagara' si cauza penala in care aceasta era cercetata si anumit afirmatii la adresa reclamantei, astfel incat, asa cum a retinut si prima instanta, sa se creeze o imagine defavorabila reclamantei pentru categoriile de public obisnuit al acelor emisiuni. (...)”.

*Cititi aici integral decizia TMB nr. 3514/28.09.2016 pronuntata in procesul intentat de procuroarea Oana Haineala publicatiilor Sursa Zilei, Antena 3 si Lumeajustitiei.ro