Absolut fantastic! Radu Mazare a fost adus in tara pentru a fi tocat marunt cu dosare penale dupa cheful procurorilor, desi legislatia interna si internationala interzice urmarirea penala sau pedepsirea unei persoane pentru o fapta savarsita anterior predarii, ori pentru o fapta pentru care nu a fost extradat. Ce este mai grav este ca procurorii DNA au continuat cu dosarele penale pentru care Radu Mazare nu fusese extradat, desi Madagascar a interzis acest lucru.

Lumea Justitiei a intrat in posesia corespondentei purtate intre Ministerul Justitiei din Romania si Ministerul Justitiei din Madagascar prin care s-a interzis autoritatilor judiciare din tara noastra sa efectueze alte acte penale impotriva lui Radu Mazare dupa extradarea acestuia din Magagascar, constand ca aceasta mai releva insa un lucru extrem de important. Anume ca intreaga procedura de extradare a lui Mazare a fost viciata ceea ce atrage nulitatea procesului de extradare: "Este important sa subliniem ca, in ceea ce priveste art 109, 110 si 111 din Legea nr. 2017-027 privind cooperarea judiciara in materie penala, extradarea partii interesate ar fi trebuit sa fie judecata in sedinta de extradare. Prin urmare, a avut loc un viciu de procedura ce atrage nulitatea procesului de extradare, cu toate consecintele de drept ale acestuia".

Ministerul Justitiei din Madagascar recunoaste: procesul de extradare a lui Radu Mazare este lovit de nulitate

Aceasta este o parte din raspunsul pe care Raby Savatsarah Ain Harimanga, sefa de cabinet a Pastratorului Sigiliilor din Ministerul Justitiei din Madagascar i l-a transmis Vivianei Onaca, directoarea Directiei Drept international si cooperare judiciara din Ministerul Justitiei roman in 15 iulie 2020 prin care a fost informata ca Romaniei i se respinge cererea de renuntare la regula specialitatii si extinderea consimtamantului la judecarea lui Radu Mazare pentru un dosar aflat pe rol sau viitor.

Concret, in 3 februarie 2020, Viviana Onaca a solicitat Ministerului Justitiei malgas sa ia act de renuntare la regula specialitatii intr-un dosar care il viza pe Mazare si care ar fi fost constituit anterior predarii sale. Precizam ca regula specialitatii este prevazuta in Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala la art. 74:

„Regula specialitatii:

(1) Persoana predata ca efect al extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici detinuta in vederea executarii unei pedepse, nici supusa oricarei alte restrictii a libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul decat cel care a motivat extradarea, in afara de cazurile cand:

a) statul care a predat-o consimte; in acest scop, autoritatile romane competente vor transmite statului solicitat o cerere insotita de actele prevazute la art. 36 alin. (2) si de un proces-verbal in care se consemneaza declaratiile persoanei extradate”.

Ministerul Justitiei din Madagascar nu a permis cercetarea lui Mazare pentru alte fapte decat cele pentru care a fost extradat

Analizand cererea reprezentatului Ministerului Justitiei roman, Ministerul Justitiei din Madagascar a retinut in raspunsul sau ca va respinge cererea de extindere a consimtamantului de judecare a lui Radu Mazare intr-un alt dosar (decat cel pentru care a fost extradat) sau intr-un dosar viitor, urmand sa tina cont de principiul specialitatii, care “interzice ca extradatul sa fie urmarit sau pedepsit pentru o infractiune anterioara predarii, alta decat cea care a motivat extradarea”. Acest principiu, au retinut autoritatile malgase in refuzul transmis Romaniei, “constituie o protectie a persoanei extradare, in special atunci cand acesta consimte la predarea sa catre autoritatile statului solicitant, si o garantie pentru statul solicitant, a caracterului efectiv al motivelor prin care isi poate rezerva dreptul de a refuza predarea, in special, pentru Madagascar, refuzul de a preda o persoana urmarita pentru infractiuni cu caracter politic”.

In acelasi raspuns, Ministerul Justitiei din Madagascar a evidentiat ca in, din documente reiese ca Radu Mazare nu si-a exprimat acordul pentru extradare, cu atat mai mult cu cat avea statutul de solicitant de azil sub Inalul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, “iar infractiunile referitor la care statul dumneavoastra doreste sa solicite derogarea, prin intermediul Ministerului justitiei malgas, de la principiul specialitatii nu sunt clare si nu ne garanteaza faptul ca nu este vorba de infractiuni cu caracter politic”.

DNA vrea sa decapeze la Mazare pe langa lege

La baza corespondentei dintre Ministerul Justitiei din Romania si Ministerul Justitiei din Madagascar a stat solicitarea formulata de procurorul Constantin Cortos de la DNA - Serviciul Teritorial Constanta care a cerut ca autoritatile din Madagascar sa isi exprime acordul pentru urmarirea penala a lui Radu Mazare in alta cauza decat cea pentru care a fost extradat. Aceste evenimente s-au petrecut in vara lui 2019, in august, cand audiat fiind in cauza 168/P/2017, Radu Mazare a invocat dispozitiile art. 74 din Legea 302/2004, subliniind ca “nu doreste sa consemneze o declaratie scrisa in calitate de inculpat intrucat se prevaleaza de principiul specialitatii”.

Fata de pozitia lui Mazare, procurorul Conortos a cerut Tribunalului Constanta ca prin incheiere sa sesizeze Ministerul Justitiei din Romania in vederea formularii solicitarii catre autoritatile din Madagascar, raspuns care, astfel cum s-a vazut, nu i-a fost favorabil procurorului Conortos. Acest lucru nu l-a impiedicat sa dispuna trimiterea in judecata a lui Mazare in acest dosar.

Incercarile Parchetului anticoruptie de a continua urmarirea penala si trimiterea in judecata a lui Radu Mazare, fara ca statul de extradare, Madagascar, sa isi exprime acordul, astfel cum reiese din corespondenta prezentata mai sus l-a determinat pe fostul edil sa formuleze o plangere penala la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Concret, Radu Mazare a depus la SIIJ o plangere penala impotriva procurorului Constantin Conortos din cadrul DNA - ST Constanta, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu. In cuprinsul plangerii, Mazare reclama ca procurorul Conortos a instrumentat si finalizat cu rechizitoriu dosarul 168/P/2017 fara a obtine in prealabil, in timpul urmaririi penale, acordul statului Madagascar pentru a-l cerceta, desi avea aceasta obligatie, in baza principiului specialitatii, prevazut nu doar in legislatia internationala (Legea nr. 2017-027 privind cooperarea judiciara in materie penala) ci si in normele interne, in Legea 302/2004 privind cooperare internationala.

Mai mult, prin trimiterea in judecata a dosarului 168/P/2017 – in care Mazare a fost acuzat de complicitate la abuz in serviciu pe motiv ca a semnat un certificat de urbanism, care fusese emis in baza unei Hotarari a Consiliului Local Municipal legal care a aprobat ulterior si PUZ-ul statiunii Mamaia – procuror Conortos este acuzat ca nu a tinut cont de autoritatea de lucru judecat a incheierii nr.416 din 22 octombrie 2019 a Tribunalului Constanta din dosarul nr. 5081/118/2019 prin care s-a statuat obligativitatea indeplinirii procedurii principiului specialitatii in situatia in care s-a dispune continuarea urmaririi penale in dosarul 168/P/2017.

Radu Mazare il cheama la SIIJ pe procurorul Conortos, acuzandu-l ca face rabat de la lege

Or, in plangerea penala formulata de Mazare la SIIJ se arata ca procurorul Constantin Conortos de la DNA Constanta, continuand executia, in ciuda dispozitiilor instantei si fara acordul Madagascarului, astfel cum reiese din documentul prezentat ante, nu a respectat principiul legalitatii, egalitatii in fata legii cu trimitere la Principiul Specialitatii (recunoscat prin Incheierea 416/22.10.2019 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul 5081/118/2019), a actionat intr-un alt cadru decat cel reglementat de Constitutia Romaniei si Codul de procedura penala, de Legislatia Nationala dar si de Legislatia Internationala in materie, indicand, se precizeaza in plangerea de la parchet ca "exista date si probe din care rezulta indicia rezonabile potrivit carora procurorul de caz si-a indeplinit in mod necorespunzator atributiile de serviciu in dosarul nr.168/P/2017 dispunand in mod nelegal emiterea Rechizitoriului si trimiterea mea in judecata”.

Redam pasaje din plangerea lui Radu Mazare impotriva procurorului Constantin Conortos:

“In DREPT:

Procurorului de caz, mi-a incalcat Dreptul la Securitatea Juridica care este stans legat de principiul general al preeminentei dreptului.

De asemena, procurorul de caz nu a respectat principiul legalitatii si egalitatii in fata legii, continuand cercetarea penala si trimiterea mea in judecata in alte conditii decat cele prevazute de lege, respectiv fara obtinerea consimtamantului Statului Madagascar.

Prin trimiterea mea in judecata in acest mod, procurorul de caz a actionat intr-un alt cadru decat cel reglementat de Constitutia Romaniei si Codul de procedura penala, de Legislatia Nationala dar si de Legislatia Internationala in materie.

De asemenea, procurorul de caz, nu a dat eficienta juridica:

-Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie Complet pentru dezlegarea unei Chestiuni de Drept decizia nr 15/28.05.2020 – DECIZIE OBLIGATORIE, in conformitate cu disp art 477 alin 3 C.pr.Penala.

-Deciziei nr. 68/2017 a Curtii Constitutionale a ROMANIEI, DECIZIE OBLIGATORIE, in conformitate cu disp art 147 alin 4 din Constitutia Romaniei.

-Deciziei CJUE pronuntata in cauza C388/08 PPU din 1 decembrie 2008;

-Deciziei CJUE pronuntata in Cauza C195/20 PPU pe data de 24.09.2020 (…)

Dreptul la Securitatea Juridica vizeaza si necesitatea ca jurisprudenta instantelor judecatoresti sa fie unitara si constanta, in special la nivelul instantei supreme trebuie evitate deciziile contradictorii si asigurata coerenta jurisprudentei (Cauza Beian c. Romaniei, 2007, parg. 39). Sub acest aspect, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, principiul securitatii juridice este consacrat in mod explicit in legatura cu unul dintre drepturile fundamentale reglementate de Conventia, respectiv dreptul la un proces echitabil.

In numeroase cauze impotriva Romaniei, de exemplu cauza Brumarescu impotriva Romaniei, Curtea EDO a statuat ca unul dintre elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice. Discriminarea inseamna aplicarea unui tratament diferit unor persoane aflate in situatii comparabile, fara ca acesta sa se bazeze pe o justificare obiectiva si rezonabila (Cauza Driha c. Romaniei din 21 februarie 2008, Cauza Marcks c. Belgiei – 1979 s.a.).

Elementele pe care se bazeaza principiul securitatii juridice sunt certitudinea si predictibilitatea dreptului. Acestea sunt necesare pentru a mentine increderea legitima a cetatenilor in activitatea instantelor.

Principiul securitatii juridice este asociat cu principiul increderii legitime; (exemplu: cauzele Facini Dori c. Recre, 1994, Foto Frost c. Hauptzollant Lübeck.Ost, 1987 CJUE), iar principiul increderii legitime impune ca legislatia sa fie clara şi predictibila, unitara, coerenta, si mai mult decat atat legislatia trebuie sa fie aplicata intr-un mod predictibil si previzibil de catre instantele judecatoresti, mai mult, impune limitarea posibilitatilor de modificare a normelor juridice sau de interpretare a normelor juridice in moduri total diferite fata de precedentele juridice deja stabilite”.