Comportamentul incorect al bancilor fata de creditori continua sa fie scos la iveala prin hotarari judecatoresti.

O astfel de hotarare a fost pronuntata la 18 iulie 2024, cand judecatoarea Rodica-Mihaela Spinu (foto 2) de la Judecatoria Sectorului 6 a constatat caracterul abuziv al executarii silite puse in miscare de catre First Bank impotriva unei cliente. Lumea Justitiei prezinta actiunea prin care avocatul Daniel Velicu (foto 1) – aparatorul debitoarei – a castigat la JS6 contestatia la executare.

Iata minuta sentintei nr. 6566/2024 din dosarul nr. 7801/303/2023:

„Admite contestatia la executare formulata de contestatorul BABALIGEA TATIANA in contradictoriu cu intimata FIRST BANK SA. Anuleaza toate actele de executare silita demarate in dosarul de executare silita nr. 759/2023 pe rolul BEJA AEQUITAS.

Dispune restituirea taxei judiciare de timbru in cuantum de 1.000 lei, achitate prin ordin de plata la data de 11.07.2023, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. Obliga pe intimata la plata unor cheltuieli de judecata in valoare de 3456 lei, din care 3.000 lei reprezentand onorariu avocatial, iar suma de 456 lei cheltuieli fotocopiere dosar de executare.

Executorie. Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare. In caz de exercitare a caii de atac, cererea de apel se depune la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 18.07.2024”.

Velicu: „Banca calculeaza dobanda la dobanda”

Inainte de a va lasa sa cititi actiunea lui Daniel Velicu si notele scrise depuse la ultimul termen al procesului (in completarea actiunii), mentionam ca avocatul a scris pe Facebook la 20 iulie 2024 ca banca i-a impus debitoarei dobanda la dobanda. In plus, institutia de credit nici nu i-a explicat clientei in detaliu drepturile si obligatiile ei.

Argumentul privind lipsa explicatiilor din partea bancii este reluat in actiunea depusa in instanta. Totodata, in contestatia la executare, avocatul Daniel Velicu reclama ca debitoarea nu a primit in prealabil somatia de la executorul judecatoresc.
De asemenea, avocatul explica faptul ca in momentul executarii silite, clienta bancii era la zi cu ratele. Problema este ca institutia de credit a stabilit scadenta anticipata, insa fara s-o anunte pe debitoare de data acestei scadente anticipate.

Redam postarea avocatului:

„Executat silit de FIRST Bank, in mod abuziv si ilegal, cu concursului BEJA AEQUITAS.

Tocmai ce am reusit anularea executarii silite demarate de una din top 3 institutii bancare de evitat – FirstBank –, ocazie cu care mi-am dat seama ca executarile civile seamana cu executarile demarate de ANAF.

Motivul asemanarii consta in faptul ca aceasta banca calculeaza dobanda la dobanda, aspect ce nu e permis in ce priveste contractele de credit sau si in ce priveste creantele fiscale.

Daca veti avea de a face cu o executare silita demarata de banci abuzatoare, precum FirstBank, invocati art. 663 alin. (1) din Codul de procedura civila, 'executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila'.

Invocati faptul ca Banca nu a respectat art. 57 din Codul Consumatorului: 'in cazul serviciilor financiare, operatorii economici sunt obligati sa ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin'.

Simpla mentiune a sumei datorate nu atrage existenta caracterului cert al creantei, este nevoie sa reiasa intr-o modalitate clara fiecare componenta a debitului, insemnand atat perioada de calcul, cat si scadenta fiecarei rate. In ceea ce priveste dobanda, atat denumirea incerta (in notificare fiind mentionata 'dobanda penalizatoare / dobanda majorata'), cat si inexistenta modalitatii de calcul si a datei pana la care a fost calculata denota caracterul incert al creantei.

Succes!”

Prezentam principalele pasaje din contestatia la executare si din notele scrise depuse in completare:

„I.1. Executorul Judecatoresc era dator sa respinga cererea de executare silita sau de continuare a executarii silite, formulata de creditor, data fiind lipsa dovezilor justificative privind calitatea de creditor a intimatei.

2. Creanta nu era certa, lichida si exigibila la data incuviintarii executari silite sau la data efectuarii altor acte de executare, existand diverse piedici, precum lipsa numarului de rate scadente, lipsa datei scadentei anticipate, cuantumul dobanzii, natura si numarul de zile / luni pentru care s-a / s-au calculat.

Pentru a porni executarea silita, nu este suficienta existenta unui titlu executoriu, ci creditorul trebuie sa-si justifice urmarirea silita prin existenta unei creante certe. Aceasta cerinta este una de fond, care priveste procedura premergatoare obtinerii incuvintarii executarii. Cu alte cuvinte, pentru a putea trece la o executare silita este necesar sa se stie cat se datoreaza, si nu numai ca se datoreaza.

In speta, lipseste caracterul neechivoc al debitului din actele de executare esenta a creantei certe. O creanta certa este identificata cand are o existenta juridica necontestata, cand nu este afectata de o conditie suspensive si cand destinatia sumelor este clar precizata.

Spre exemplu, factura acceptata la plata de catre debitor confirma un caracter cert al creantei respective, insa procesul-verbal de predare-primire prin care se confirma cantitatea de produse si pretul acestora nu poate da caracter cert creantei creditorului, daca nu corespunde cantitatilor din facturi, pentru a fi determinat cu certititudine cuantumul creantei.

Lipsa referirilor din actele de executare la izvorul obligational, la numarul de rate, cuantumul, perioada de timp defalcata pe luni calendaristice si natura dobanzilor face imposibila verificarea conditiilor necesare pornirii executarii silite.

Potrivit art.663 alin.(1) din Noul Cod de Procedura Civila, 'Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila'. Aceasta prevedere legala permite efectuarea executarii silite a unei creante constatate printr-un titlu executoriu daca dovedirea caracterului cert al creantei se face prin alte inscrisuri, chiar daca acestea sunt autentice sau chiar daca, sub semnatura privata fiind, sunt recunoscute de debitor, asa cum se precizeaza in Noul Cod de Procedura Civila, sub conditia justificarii celor precizate in paragraful urmator.

In mod rezonabil vorbind, nu intelegem cum s-a ajuns la valoarea debitului. Lipseste un calcul, lipsesc minime explicatii asupra naturii sumei, cate rate reprezinta, pe ce luni contractuale etc. O creanta certa necesita inscrisuri in dovedire (ratele neachitate, numarul lor si valoarea individuala si totala, natura debitului, natura si cuantumul dobanzilor si a penalitatilor, perioada de timp pentru care au fost calculate etc.).

Prin urmare, nu este indeplinita conditia certitudinii si lichiditatii creantei, respectiv cuantumul creantei pentru care s-a solicitat inceperea executarii silite nu rezulta din cuprinsul titlului executoriu. Faptul ca suma mentionata in contractul de leasing operational nu este identica cu suma solicitata a fi executata silit, iar sumele supuse executarii nu sunt explicitate din punct de vedere al datei scadentei si al temeiurilor de calcul lipseste creanta de trasaturile sale esentiale, implicit de certitudinea care trebuie sa stea la baza oricarei executari silite.

Reamintim si obligatia executorului inserata in art. 628 al. (2) Cod.proc.civ, potrivit careia in cazul in care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, care se cuvin creditorului, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii.

Din actele primite de contestator, reiese ca suma nu a fost calculata de executor, ci pur si simplu preluata din actele creditorului, fara nicio adaugire ori verificare.

Pentru a fi lichida, catimea creantei trebuie sa fie determinate prin insusi actul de creanta sau cel putin determinabila, chiar daca pentru aceasta determinate ar fi nevoie de calcule deosebite.

Cererea de incuviintare a executarii trebuie sa cuprinda o motivare prin care sa se faca mentiuni cu privire la caracterul cert al creantei,

In cazul in care creditorul a declansat scadenta anticipata a obligatiilor cuprinse in titlul executoriu, este necesar sa se faca referire la actul prin care s-a realizat aceasta, act care trebuie sa insoteasca cererea de incuviintare cu indicarea exacta a: naturii dobanzii, numarul de zile pentru care s-a calculate dobanda, cuantumul dobanzii, numarul zilelor de intarziere, cuantumul dobanzii pentru fiecare zi intarziere.

De asemenea, in cazul in care creanta nu este determinata prin titlu, dar contine elemente pe baza carora se poate determina, in cerere trebuie sa se faca trimitere la aceste elemente.

Lipsa unei astfel de motivari a cererii de incuviintare cu privire la caracterul cert impiedica desfasurarea in conditii legale a executarii silite. (...)

3. Intimata a fost reprezentata ilegal in fata executorului, de o persoana ce nu detine dreptul a face acte de dispozitie si / sau de un avocat care nu avea imputernicire avocatiala emisa pentru acele act de dispozitie.

4. Intreaga procedura de executare silita este desfasurata vadit ilegal, din cauza neachitarii taxei judiciare de timbru in contul directiei competente, a unitatii administrativ teritoriale Bucuresti

5. Asa-zisul debitor, executat silit abuziv, nu a primit in prealabil de la executor Somatia reglementata prin norme de ordine publica.

Comunicarea somatiei, cu exceptia cazurilor in care legea prevede ca executarea se face fara somatie ori fara comunicarea titlului executoriu catre debitor, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii executarii. Motivul nulitatii actelor de executare silita, pentru acest motiv, este prevazut la art. 673 Cod.proc.civ.

Chiar si in lipsa unei vatamari, consideram ca vatamarea se prezuma, sanctiunea find nulitatea absoluta, intrucat executorul judecatoresc inca nu detinea dreptul procesual de a demara formele de executare silita, pana la data epuizarii termenului ce trebuia amintit in somatie.

6. Masura popririi conturilor bancare si / sau a tertilor ce datoreaza bani contestatorului a fost efectuata abuziv, fara o cerere expres formulata in acest sens de creditor.

Daca actualul pretins creditor nu a formulat o cerere speciala de executare prin poprire conform prevederilor art 782 alin 1 C.pr.civ., infiintarea unei popriri de catre executor la alegerea sa este profund nelegala si se impune a fi anulata.

7. Solicitam anularea actelor de executare sub aspectul cheltuielilor de executare silita, pe de o parte pentru lipsa incuviintarii cheltuielilor de executare, pe de alta parte, pentru ca a fost stabilita o suma disproportionata sau una ce depaseste maximul legal.

Astfel, desi art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, coroborat cu OMJ 2550/c/2006, mentioneaza un onorariu maxim, aceasta nu inseamna ca automat suma trebuie stabilita, de la bun inceput, la maxim.

Pe de alta parte, per ansamblu, cheltuielile dispuse de executor sunt apreciate total discretionar si prin prisma sumelor identice aplicate pentru diferite categorii de cheltuieli la care nu exista inscrisuri doveditoare, precum consultatii privind constituirea dosarului execitional, in conditiile in care studierea dosarului executional survine in totalitate executorului judecatoresc, facand parte din aplicarea profesiei pentru care deja a perceput onorariu.

8. Lipseste momentul contractual 'declararea scadentei anticipate a creditului'.

Eventuala declarare a scadentei anticipate nu este suficienta, esentiala fiind comunicarea scadentei anticipate catre debitorul contestator, fara de care nu putem fi in prezenta opozabilitatii cesiunii de creanta.

Invederam instantei de executare ca incuviintarea executarii silite se impune a fi respinsa si cand, la nivel de aparenta, creditorul nu face dovada unei pretentii certe lichide si exigibile silite, iar in acest sens la cererea de incuviintare a executarii trebuia sa se regaseasca atat contractul de credit, cat si cel de cesiune, precum si dovada scadentei anticipate comunicate debitorului de catre banca, insotite de o fisa de cont din care sa reiasa suma pretinsa de intimata la data cesionarii creantei sale, tocmai pentru ca judecatorul investit cu incuviintarea executarii silite sa poata poata verifica – cel putin la nivel de aparenta – daca ne aflam in fata unui credit neperformant in intelesul OUG 50/2010 si 58/2016. Or, in lipsa acestor elemente, se impune a priori respingerea cererii de incuviintara a executarii silite.

Asadar, este indubitabil ca incuviintarea executarii silite este una neconforma, incalcand caracterul cert lichid si exigibil al pretentiilor intimatei, instanta de incuviintare ignorand faptul ca la dosarul depus de executor nu se afla dovada scadentei anticipate si nici o fisa de cont emisa de catre institutia bancara din care sa rezulte la nivel de aparenta lichiditatea si exigibilitatea pretentiilor intimatei, rezultand mai mult decat univoc ca incuviintarea executarii silite a fost admisa in mod profund nelegal, cu consecinta vatamarii debitorului si, pe cale de consecinta, se impune anularea acesteia.

Pe fondul cauzei, intima nu a dovedit o creanta certa, lichida si exigibila, nici prin intampinare si nici prin cererea catre executorul judecatoresc.

Ultima rata a fost platita in decembrie 2022.

Potrivit art. 663 alin. (1) din Codul de procedura civila, 'executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila'.

Exigibilitatea creantei rezulta din faptul ca obligatia debitorului este ajunsa la termen sau daca este decazut din beneficiul termenului.

Conform articolului 20 al Legii nr. 190 din 9 decembrie 1999, aplicabil contractului de credit, rezilierea va avea loc ulterior notificarii prin care se cere executarea obligatiilor, insa, conform documentelor de plata, debitul era in curs de plata, dovada fiind tocmai ultima plata din decembrie 2022.

Nu intelegem cum creditorul poate sa desfiinteze un contract pe fondul in care debitorii isi executau obligatiile chiar in perioada notificarii (atat anterior, cat si imediat dupa).

Lipsa notificarii scadentei anticipate in termenii legali inseamna inexistenta scadentei anticipate.

Prin eventuala notificare, nu reiese oricum in mod expres faptul ca s-ar declara scadenta anticipata si nici data de la care ar opera aceasta. Prin urmare, nu poate fi vorba despre exigibilitatea creantei. Mai mult, nu putea fi declarata scadenta anticipata, aceasta fiind o sanctiune de gravitate maxima la care s-ar ajunge doar in caz de neexecutare totala si absoluta.

Aceasta interpretare respecta dezideratul / principiul de la art. 1 alin. (1) si alin. (3) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, potrivit carora in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.

Luati act de precizarile noastre privind clauza ce prevede un termen de scadenta anticipata! Clauza este stipulata in favoarea ambelor parti, iar nu doar in favoarea bancii, desi din modalitatea de formulare s-ar putea interpreta astfel.

Acest lucru ar insemna ca inceputul termenului de prescriptie sa depinda exclusiv de vointa creditorului, ceea ce nu poate fi permis, in conditiile existentei unei clauze contractuale exprese privind modalitatea prin care se poate demara executarea silita, in caz de neplata a ratelor de credit.

Faptul ca eventuala declarare a scadentei anticipate a avut loc dupa trecerea unui interval indelungat de la scadenta unei transe, interval in care creditorul a stat in pasivitate, nu este de natura a lipsi de efecte prevederile contractuale mentionate, a caror aplicare nu poate tine de vointa discretionara a bancii.

Reamintim art. 1 alin. (1) si alin. (3) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, potrivit carora in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.

Mai mult, din moment ce contestatorul are calitatea de consumator a unor produse / servicii financiare, beneficiaza de principiul unei protectii ridicate, asa cum este reglementat prin Titlul Xv Protectia Consumatorilor, din Tratatul de infiintare a Uniunii Europene. Conform art. 169, 'Pentru a promova interesele consumatorilor si pentru a asigura un nivel ridicat de protectie a consumatorilor, Uniunea contribuie la protectia sanatatii, a sigurantei si a intereselor economice ale consumatorilor, precum si la promovarea dreptului acestora la informare, educare si organizare in vederea apararii intereselor lor'.

Reclamantul detine calitatea de consumator, intrucat a incheiat un contract de credit in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, indeplinind cerinta definita atat la art. 2 alin. 1) din Legea nr. 193/2000, in art. 2 pct. 2 din OG nr 21/1992 privind protectia consumatorilor, cat si in pct. 13 din Anexa Codului Consumului.

Formele de executare a Contractului intra sub incidenta legilor protectiei consumatorilor, avand in vedere obiectul contractului de imprumut – serviciu financiar – definit la pct. 43 din Anexa Codului Consumului. In calitatea sa de consumator, contestatorul, fiind prejudiciat de punerea in executare a unui contract de imprumut financiar, detine dreptul de a se adresa organelor judecatoresti in conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila.

Amintim de DIRECTIVA 2014/17/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010. Conform Articolului 28:

'(1) Statele membre le impun creditorilor obligatia de a avea politici si proceduri adecvate in virtutea carora sa depuna eforturi pentru a aplica, daca este cazul, o restructurare rezonabila datorata dificultatilor financiare inainte de a demara procedura de executare silita. Astfel de masuri de restructurare datorata dificultatilor financiare tin seama, printre alte elemente, de situatia consumatorului'.

9. Contractul pus in executare este lipsit de atributul executorialitatii din cauza nerespectarii formalitatilor privitoare la inscrierea in Registrul National de Publicitate Mobiliara.

Indiferent de aplicabilitate in prezenta cauza, amintim de art. 4 alin (3) din Legea 196/2020, conform caruia 'Inscrisurile sub semnatura privata care, potrivit legii, sunt valabil incheiate si au caracter de titlu executoriu pot fi puse in executare numai sub conditia inscrierii in Registru (Registrul National de Publicitate Mobiliara)'.

Opinam ca atat inainte, cat si ulterior normei juridice amintite, pentru toate inscrisurile sub semnatura privata care sunt titluri executorii, este necesara inscrierea in R.N.P.M., ca si conditie prealabila inceperii executarii silite, astfel incat lipsa publicitatii in RNPM constituie un veritabil impediment la executarea silita.

Codul de procedura civila aminteste de aceasta procedura in mod indirect, unde s-ar incadra inscrierea in RNPM. Codul de procedura civila impune respectarea formalitatilor mai sus amintite, prin Art. 641, intitulat 'Inscrisurile sub semnatura privata':

'Inscrisurile sub semnatura privata sunt titluri executorii, numai daca sunt inregistrate in registrele publice, in cazurile si conditiile anume prevazute de lege. Orice clauza sau conventie contrara este nula si considerata astfel nescrisa'.

Solicitam administrarea probei cu inscrisuri, adica actele anexate prezentei si dosarul de executare silita, scopul fiind dovedirea lipsei creantei certe lichide si exigibile. Ne opunem vreunui demers, invocat din oficiu de instanta, prin care sa fie acoperite lipsurile din dosarul de executare silita. Singurul demers cu care suntem de acord il reprezinta invocarea, din oficiu, a nulitatii absolute privind clauzele abuzive din contractul de credit, respectiv clauzele privind obligarea contestatorului la plata de comisioane si la plata dobanzii, ce variaza in functie de politica institutiei financiar. Invocarea nulitatii absolute se poate este obligatorie, avand la baza interesul public, pe cand solicitarea de inscrisuri de instanta ar avea ca efect direct acoperirea lipsurilor criticate de noi, pe care partea adversa are dreptul sa le acopere, prin formularea dreptului la aparare, odata cu depunerea intampinarii, cel mai tarziu, pana la primul termen de judecata.

In concluzie, solicitam desfiintarea executarii silite, a incheierii de incuviintare a executarii silite, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata (precum onorariul avocatial, suma ceruta de executor s.a.) si sa dispuneti restituirea taxei de timbru la ramanerea definitiva a hotararii conform art. 45 OUG 80/2013”.

„Pe fondul cauzei, intima nu a dovedit o creanta certa, lichida si exigibila, nici prin intampinare si nici prin cererea catre executorul judecatoresc.

Demersurile intimatei creditoare ar fi trebuit sa aiba rolul de a preveni debitorii in legatura cu rezilierea contractului in cazul in care nu se respecta obligatiile specifice debitorilor, respectiv obligatia de plata a debitului.

Ultima rata, inaintea primirii notificarii, a fost platita cu mult anterior declararii scadentei anticipate.

Potrivit art. 663 alin. (1) din Codul de procedura civila, 'executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila'.

Exigibilitatea creantei rezulta din faptul ca obligatia debitorului este ajunsa la termen sau daca [debitorul] este decazut din beneficiul termenului.

Creanta este certa in momentul in care existenta ei rezulta in mod neindoielnic din insusi titlul executoriu.

In notificarea invocata de partea adversa este indicata o suma, insa nu se mentioneaza ratele care nu au fost achitate, ce rate reprezinta si care sunt lunile contractuale aferente acestora, nu se expliciteaza modalidatea de calcul a debitului si nici natura dobanzii, nefacandu-se o diferentiere intre notiunile de 'dobanda penalizatoare' si 'dobanda majorata'.

Simpla mentiune a sumei datorate nu atrage existenta caracterului cert al creantei, [ci] este nevoie sa reiasa intr-o modalitate clara fiecare componenta a debitului, insemnand atat perioada de calcul, cat si scadenta fiecarei rate. In ceea ce priveste dobanda, atat denumirea incerta (in notificare fiind mentionata 'dobanda penalizatoare / dobanda majorata'), cat si inexistenta modalitatii de calcul si a datei pana la care a fost calculata denota caracterul incert al creantei.

Conform art. 57 din Codul Consumatorului, 'in cazul serviciilor financiare, operatorii economici sunt obligati sa ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin'. Or, in prezenta cauza, aceasta obligatie este incalcata, notificarea neoferind informatii complete sau precise.

Astfel, chiar daca notificarea ar avea drept consecinte existenta scadentei anticipate, creanta nu ar putea oricum fi considerata certa din cauza lipsei dovedirii sumelor cerute.

Conform NCC, art. 1516 mentioneaza faptul ca rezolutiunea contractului este dispusa in caz de neexecutare fara justificare, in prezenta cauza fiind achitate rate, atat anterior notificarii, cat si ulterior acesteia, astfel incat nu se poate vorbi despre o neexecutare. Chiar si in ipoteza faptului in care nu a fost achitata o rata, aceasta situatie nu ar trebui sa genereze rezolutiunea contractului, intrucat nu este indeplinita conditia insemnatatii sau gravitatii, asa cum prevede art. 1551, alin (1): 'Creditorul nu are dreptul la rezolutiune atunci cand neexecutarea este de mica insemnatate'. Se poate lua in considerare si atitudinea codebitorilor, aceea de a executa, acestia platind ratele chiar si dupa momentul notificarii.

Neachitarea unei rate din suma totala nu este proportionala cu masura rezolutiunii contractului de credit, neexistand astfel o neexecutare totala sau de o insemnatate puternica, de natura a necesita rezolutiunea”.

* Cititi aici intreaga actiune a avocatului Daniel Velicu (plus notele scrise de completare)