UPDATE – Judecatorii Camelia Bogdan si Mihai Mihalcea de la CAB au respins in urma cu putin timp cererea de sesizarea a CJUE. Decizia a fost luata de Completul care judeca dosarul lui Dan Voiculescu dupa ce a deliberat timp de 20 de minute asupra cererii formulate de Maria Vasii, dar si asupra altor zeci de cerereri, majoritatea dintre ele fiind de asemenea respinse.

Judecatorii Camelia Bogdan si Mihai Mihalcea de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti au judecat luni, 4 august 2014, un nou termen in dosarul "Telepatia" in care presedintele Partidului Conservator Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare de Tribunalul Bucuresti in legatura cu privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare. In timpul procesului, unul dintre aparatorii lui Dan Voiculescu, avocata Maria Vasii (foto), a inaintat instantei o cerere in care solicita suspendarea judecarii cauzei si trimitere catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a unei serii de intrebari preliminarii referitoare la cauza "ICA". In document avocata Vasii precizeaza ca refuzul de a sesiza CJUE "poate imbraca forma incalcarii prevederilor Tratatului de la Lisabona". Specificatia facuta de avocata Maria Vasii este justificata in conditiile in care, pana la acest moment, mai toate probele si solicitarile inculpatilor din dosar au fost respinse fara prea multe explicatii din partea judecatorilor Bogdan si Mihalcea.

Potrivit cererii inaintate de avocata Vasii judecatorilor din dosarul nr.25497/3/2012**, cunoscut si ca dosarul "Telepatia", in numele lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, Corina Voiculescu, Catalin Jean Sandu si Grivco, sunt ridicate o serie de intrebari preliminare referitoare la dispozitiile instantei privind contestarea instituirii masurilor asiguratorii, contestarea procedurii de aducere la indepliniri a masurilor asiguratorii, precum si procedura confiscarii bunurilor socotite a fi produs al infractiuni.

Unul dintre motivele pentru care a fost sesizata Curtea de Justitie a UE este acela ca este necesar sa fie clarificata norma din dreptul comunitar pe care s-a fundamentat decizia judecatorului de a institui o masura asiguratorie, iar acest lucru este necesar a fi facut inainte ca judecatorii Camelia Bogdan si Mihai Mihalcea sa pronunte o hotarare privind contestatiile la masura sechestrului asigurator.

In cererea prin care Dan Voiculescu solicita CAB sa sesizeze CJUE se invoca faptul ca este obligatorie sesizarea Curtii de Justitie Europene, in conditiile in care refuzul inaintarii acestor intrebari ar reprezenta incalcarea prevederilor Tratatului de la Lisabona.

Avocata Maria Vasii specifica in cererea depusa la Curtea de Apel Bucuresti privind intrebarile preliminare ca aceasta solicitare nu a mai format obiectul unei trimiteri catre Curte, caz in care procedura ar trebui sa fie promovata de judecatorii Camelia Bogdan si Mihai Mihalcea. In document se mai precizeaza si ca procedura intrebarilor preliminare este absolut necesara pentru a obtine lamurirea garantiei de acces la un proces corect.

Iata ce se precizeaza in cererea depusa la CAB de avocata Maria Vasii:

„Instanta este obligata sa sesizeze Curtea, deoarece invocam prezenta procedura in fata unei instantei nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac potrivit dreptului intern, fiind aplicabile prevederile art 276 din Tratatul de Constitutire a Uniunii Europene. Solicitam a se avea in vedere si imprejurarea ca refuzul de a sesiza Curtea imbraca forma incalcarii prevederilor Tratatului de la Lisabona. (...) Va solicit sa suspendati judecarea cauzei si sa dispuneti trimiterea prezentelor intrebari preliminarii catre Curtea de Justitie a Uniuni Europene pentru a pronunta o decizie in aceasta privinta si dupa pronuntarea deciziei sa emiteti hotararea ce se impune in prezenta cauza.

Potrivit regulamentului de sesizare a Curtii, va rog sa observati ca in situatia in care intr-o cauza pendinte in fata unei jurisdicti nationale, atat trimiterea intrebarilor preliminarii cat si judecarea si pronuntarea hotararii de catre Curte se va face in cel mai scurt timp, fiind cazul unei judecati in materie penala.

La solutionarea acestei cereri de sesizare a Curtii sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:

Procedura intrebarilor preliminare indeplineste functia de instrument care asigura interpretarea unitara a dreptului uniunii, respectiv aplicarea uniforma a acestuia de catre jurisdictiile statelor membre.

Utilizarea acestei proceduri in prezenta cauza se impune pentru a elimina riscul de a se interpreta gresit sau de a fi sfidat dreptul Uniunii.

Potrivit regulamentului Curtii prin intermediul intrebarilor preliminarii este compensata posibilitatea limitata a particularilor persoane fizice dintr-un stat membru de a initia o actiune in fata Curtii de Justitie.

In acest context intelegem sa uzam de procedura intrebarilor preliminare pentru a obtine lamurirea garantiei de acces la un proces corect in conformitate cu prevederile art 6 CEDO si art Articolul 67 (ex-articolul 61 TCE și ex-articolul 29 TUE) .

In acest context neclar privind dreptul la aparare –cu referire la examinarea notiunilor asupra caruia poarta lamuririle de drept si aplicarea legii - se poate spune ca ramane fara continut dreptul la un process echitabil.

Solicit instantei de apel suspendarea judecarii cauzei, trimiterea prezentelor intrebari preliminare catre curte si suspendarea prezentei judecatii pana la primirea raspunsului din partea Curtii de Justitie.

Va rugam sa observati ca aceasta problema ce formeaza obiectul intrebarilor preliminare nu a mai format obiectul unei trimiteri catre Curte, situatie in care nu exista nici un impediment in promovarea prezentei proceduri.

S-a apreciat unanim in jurisprudenta si doctrina Curtii ca intr-o asemenea situatie obligatia de a sesiza Curtea de Justitie este neconditionata, Curtea de Justitie precizand in mod explicit ca doar ea este competenta sa interpreteze un act al unei institutii, al unui organ, al unui oficiu, sau al unei agentii a uniunii.

Cat priveste relevanta dezlegarii ce se va da acestor intrebari de catre Curtea de Justitie va rugam a avea in vedere urmatoarele aspecte din doctrina europeana, cu referire la dosarul cauzei: 'Curtea a decis ca notiunea de temeinicie are in vedere nu numai temeinicia acuzatiei in fapt , dar si temeinicia ei in drept , ceea ce inseamna legalitatea acesteia'.”

Prezentam in continuare cateva dintre intrebarile ridicate de avocata Maria Vasii si care necesita raspunsul CJUE:

-“Obtinut din infractiune“ – include si bunurile ce se gasesc in posesia dobanditorilor de buna credinta ?

-”Masura dispusa de o instanta in urma unei proceduri in legatura cu o infractiune sau infractiuni“ presupune confiscarea ca o pedeapsa sau masura ce se aplica numai fata de persoana ce a facut obiectul investigatiei in urma unei proceduri in legatura cu o infractiune?

-“O persoana condamnata“ conduce spre luarea unor masuri de confiscare/indisponibilizare dupa parcurgerea procedurilor judiciare de judecata in baza unei hotarari definitive ?

-“Pentru a-l deposeda pe autor de respectivele bunuri” stabileste cadrul exclusiv de raportare a masurii confiscarii/indisponibilizarii la calitatea de autor al infractiunii ce a facut obiect al investigatiei penale pendinte ?

-“Cai de atac efective “ inseamna dreptul la o jurisdictie superioara instantei care dispune masura ?

-Masurile de sechestru luate in vederea asigurarii confiscarii nu incalca grav prezumtia de nevinovatie ?

-Obligatia de a proba caracterul licit al dobandirii bunului nu incalca grav prezumtia de legalitate si principiul securitatii juridice cu privire la dobandirea de buna credinta a unor bunuri mobile prin acte juridice civile ce au intrat in circuitul civil ?

-Notiunea ”fara a prejudicia drepturile unei terte parti de buna credinta” exclude posibilitatea ca masurile asiguratorii sa fie luate impotriva unei persoane ce nu este acuzata in procesul penal pendinte?

-Alocutiunea ”fara sa necesite o condamnare penala” INCLUDE dreptul judecatorului unei cauze penale pendinte sa ia masura sechestrului/confiscarii imotriva tertilor dobanditori de buna credinta ce nu sunt parti acuzate de vreo infractiune in cauza pendinte ?

-”Sa ceara unui infractor sa demonstreze originea legala a proprietății pretinse a fi pasibila de confiscare” inseamna ca aceasta ipoteza privind obligatia de a proba originea legala a proprietatii priveste doar persoana acuzata; tertele parti ce nu sunt judecate in cauza pendinte pot fi chemate in procesul penal sa probeze dobandirea licita a unor bunuri?

*Cititi aici integral sesizarea depusa de avocata Maria Vasii la CAB in atentia CJUE