Fostul presedinte al PSD Liviu Dragnea (foto 1) ramane in inchisoare. Marti, 27 aprilie 2021, judecatoarea Mirela Madalina Stirbu (foto 2), de la Judecatoria Sectorului 5, i-a respins cererea de liberare conditionata, in ciuda faptului ca politicianul invoca probleme de sanatate si arata cum i-a fost incalcat dreptul la munca – situatie confirmata prin hotarare judecatoreasca definitiva.

Din fericire, hotararea judecatoarei Stirbu nu este definitiva, putand fi contestata in termen de 3 zile de la comunicare. Mai jos puteti citi principalele argumente expuse in fata instantei de catre avocata Flavia Teodosiu, aparatoarea lui Dragnea.

Iata minuta sentintei nr. 1025/2021 din dosarul nr. 7901/302/2021:

„Respinge ca neintemeiata cererea de liberare conditionata formulata de petentul condamnat DRAGNEA NICOLAE LIVIU. Fixeaza termen dupa expirarea caruia propunerea sau cererea de liberare conditionata pot fi reinnoite la data de 27.06.2021. In temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obliga petentul la plata sumei de 100 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare. Cu drept de a formula contestatie in termen de 3 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 27.04.2021”.

La randul lui, procurorul DNA de sedinta a cerut respingerea cererii, sustinand ca Dragnea nu a dat dovezi temeinice de indreptare. Mai mult: faptul ca Liviu Dragnea apreciaza ca a fost condamnat politic „denota ca nu a inteles sa se conformeze normelor de drept”, a adaugat reprezentantul Ministerului Public. Procurorul a amintit ca anul trecut Dragnea a acordat un interviu neautorizat. In acest context, reprezentantul DNA a solicitat amanarea eliberarii conditionate cu sase luni, potrivit Romania TV.

Cine este judecatoarea

Fosta procuroare stagiara la Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina, Mirela Madalina Stirbu a absolvit examenul de capacitate din sesiunea iunie-noiembrie 2017 cu media 9,681, clasandu-se a sasea dintre cei 81 de candidati declarati admisi. La 1 februarie 2018, presedintele Klaus Iohannis a numit-o judecator la Judecatoria Videle. Incepand cu data de 1 decembrie 2018, Mirela Stirbu a obtinut din partea CSM transferul la Judecatoria Sectorului 5, unde lucra deja cu delegatie de la 15 iunie 2018.

In octombrie 2017, pe vremea cand era procuroare stagiara la PJ Slatina, Madalina Stirbu a ingrosat randurile magistratilor-activisti, semnand memoriul Forumului Judecatorilor din Romania impotriva noilor legi ale justitiei.

De aceea, hotararea instantei nu a surprins pe nimeni, avand in vedere ca cea care a judecat cererea de liberare conditionata a lui Dragnea are si alte activitati in afara salii de judecata care ne duc cu gandul ca nu il simpatiza oricum pe fostul lider PSD. Pentru cei care nu stiu, judecatoarea Mirela Madalina Stirbu defileaza pe Facebook, mandra tare, cu o poza de la protestele magistratilor-activisti din decembrie 2017 organizate impotriva modificarilor facute la legile justitiei de catre guvernul PSD de la acea vreme, condus de facto de Liviu Dragnea (vezi foto).

Practic, Liviu Dragnea a stat la mana unei judecatoare care isi arata solidaritatea cu cei care acuzau si criticau regimul Dragnea. Asta daca nu cumva era si ea suita pe treptele CAB, tinand in mana o hartiuta cu sloganuri deloc destepte, asa cum ordonasera liderii magistratilor #rezist si sefii lor din ONG-urile finantate de afara. Pai, in aceste conditii, cum sa te astepti ca Dragnea sa aiba parte de o judecata corecta?

Decizia finala privind liberarea conditionata a lui Dragnea va fi luata de Tribunalul Bucuresti.

Prezentam cele mai importante argumente ale lui Liviu Dragnea, reprezentat de catre avocata Flavia Teodosiu:

„In fapt, pe tot parcursul executarii pedepsei am avut un comportament bun, fiind recompensat in repetate randuri si fiind staruitor in munca – atat cat mi s-a permis sa muncesc – la Punctul de lucru Garaj si la Spalatoria Penitenciarului.

Mentionez ca am participat la activitati culturale si la cursuri educationale, am primit recompense si credite, astfel cum reiese din dosarul individual al subsemnatului. (...)

Dreptul meu la munca, prevazut de art. 78 din Legea 254/2013, a fost incalcat in mod constant (situatie constatata cu putere de lucru judecat de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti prin Sentinta penala nr 45/15.01.2021 si Sentinta penala 1905/15.09.2020), fiind necesara promovarea mai multor procese pentru ca, dupa 9 luni, sa-mi recastig partial acest drept stabilit si garantat de lege.

Refuzul administratiei Penitenciarului Rahova Bucuresti, nelegal, de a-mi permite exercitarea dreptului la munca a condus, practic, la izolarea mea in camera de detentie pentru mai bine de 9 luni (din cand in cand avand acces la aer o ora pe zi) si la agravarea starii mele de sanatate care nu a putut fi remediata in sistem de detentie. (...)

Va rog sa observati si faptul ca, urmare cererii formulate de subsemnatul cu privire la continuitatea incalcarii drepturilor mele, la data de 09.12.2020 Curtea de Apel Bucuresti, prin Sentinta civila nr. 1370/2020, a dispus astfel:

'Admite actiunea in parte. In baza art.14 din Legea nr.554/2004, suspenda executarea: -art.17, alin.4 din Decizia ANP nr.500165/2017, in masura in care retragerea de la munca este determinata de aplicarea sanctiunii disciplinare prevazute de art.101, alin.1, lit.d din Legea nr.254/2013. -art.24, lit.c din Decizia ANP nr.500165/2017, in masura in care interdictia de folosire la activitati cu caracter gospodaresc este determinata de aplicarea sanctiunii disciplinare prevazute de art.101, alin.1, lit.d din Legea nr.254/2013, pana la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii in anulare'.

Desi prin Hotararea Curtii de Apel, al carei dispozitiv este redat mai sus, s-au suspendat efectele temeiurilor de drept invocate de Penitenciarul Rahova in ceea ce priveste respingerea solicitarii subsemnatului de a fi reincadrat la munca, Administratia Penitenciarului Rahova a continuat sa imi incalce dreptul la munca, fiind tinut in camera 23h din 24h.

Aceasta interdictie si incalcare a dreptului la munca a condus, de asemenea, si la intarzierea datei propozabile de liberare conditionata, putand fi considerat faptul ca Penitenciarul Rahova a amanat, in mod nelegal, vocatia mea pentru liberarea conditionata.

Cu privire la ingradirea exercitarii dreptului la munca a subsemnatului, arat faptul ca la data de 23.04.2021 Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a constatat, prin Hotararea definitiva nr. 1007/2021, faptul ca se impune compensarea subsemnatului cu zile-castig din munca pentru perioada in care nu mi s-a permis, in mod nelegal, sa muncesc. (...)

Pentru a hotari astfel, instantei de judecata i s-a comunicat Adresa nr. 35451/PBRB/2021, emisa de catre Penitenciarul Rahova, prin care se stabileste fara echivoc faptul ca subsemnatul as fi realizat 49 zile de castig din munca in perioada in care mi-a fost incalcat in mod nelegal dreptul la munca.

Va rog sa observati faptul ca subsemnatul am fost analizat in cadrul Comisiei de liberare conditionata la data de 21.04.2021, primind un aviz favorabil liberarii conditionate din partea comisiei.

Pe cale de consecinta, daca mi s-ar fi respectat dreptul la munca castigat in mod legal, subsemnatul as fi indeplinit conditiile pentru a fi analizat in cadrul Comisiei de liberare conditionata inca de la finele lunii februarie, inceputul lunii martie 2021, respectiv cu 49 zile anterior datei de 21.04.2021, cand am fost prezentat in fata Comisiei de liberare conditionata.

Se poate constata faptul ca, in prezent, subsemnatul am depasit fractia prevazuta de Codul penal pentru a putea fi dispusa liberarea conditionata a subsemnatului.

Mentionez de asemenea faptul ca, cu toate ca am fost tinut in camera 23 ore din 24, in mod suprinzator am fost infectat cu virusul SARS-COV-2 si transferat la Spitalul Penitenciar Jilava, iar ulterior la Spitalul Penitenciar Rahova, fiind carantinat si ulterior, de inca doua ori, in lunile februarie si martie 2021, fara a fi reinfectat cu virusul SARS-COV-2.

Chiar daca in luna septembrie 2020 Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a obligat Penitenciarul Rahova, prin Sentinta penala nr. 1905/ 15.09.2020, sa ma repartizeze la munca, iar prin Incheierea 45/15.01.2021 Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a obligat Penitenciarul Rahova sa ia masurile administrative necesare pentru a-mi permite sa efectuez activitati lucrative in cadrul penitenciarului, doar in data de 23.02.2021 am fost repartizat la Sapalatoria unitatii, si nu la Punctul de lucru Garaj, unde am fost repartizat initial, dupa formularea mai multor sesizari la adresa administratiei penitenciarului Rahova.

Dreptul meu la sanatate a fost incalcat, intrucat mi-a fost refuzat, in mod sistematic, accesul la investigatii de specialitate si tratament adecvat, desi Penitenciarul a fost informat inca de la inceput despre diagnosticele de hernie cervicala si hernie lombara, ambele intr-o stare destul de avansata, hernii pentru care am fost internat si anterior condamnarii, in acest sens existand documentele medicale depuse la fisa medicala din cuprinsul dosarului individual.

De pilda, la data de 13.07.2020, subsemnatul aveam stabilita o programare la Spitalul de Ortopedie, Traumatologie si TBC Osteoarticular Foisor, in urma cererii depuse conform procedurii legale, cerere aprobata ulterior de personalul abilitat. Desi cererea a fost aprobata si programarea a fost stabilita conform procedurilor legale, subsemnatul nu am fost dus la programarea in cauza. Intr-un final, dupa mai multe solicitari formulate catre Penitenciarul Rahova, mi-a fost efectuat RMN-ul necesar de abia in luna decembrie 2020.

Mai mult, la data de 08.04.2021, prin Incheierea nr. 393 a Judecatorului de Supraveghere a privarii de libertate de la Penitenciarul Rahova s-a constatat faptul ca in perioada 12-26 martie 2021 nu mi-a fost respectat dreptul la ingrijiri medicale, ingrijiri care au fost recomandate ulterior interventiei medicale realizate in Penitenciarul Spital Bucuresti Rahova la data de 08.03.2021.

Tot prin Incheierea nr. 393 a Judecatorului de Supraveghere a privarii de libertate de la Penitenciarul Rahova, s-a constatat faptul ca in perioada 12-26 martie 2021 nu mi-a fost respectat dreptul la asistenta juridica de catre Penitenciarul Rahova, astfel cum este prevazut de art. 62 din Legea 254/2013.

Fata de argumentele expuse mai sus, rezulta faptul ca prelungirea detentiei mele ar conduce la amplificare efectelor distructive si agravarea galopanta a starii mele de sanatate, incalcand insasi ratiunea de a fi a institutiei liberarii conditionate.

Desi nu reprezinta o conditie pentru dispunerea liberarii conditionate, arat faptul ca am indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, respectiv suma de 90.044 Ron, conform OP 65/28.11.2019.

Cu privire la reintegrarea mea, arat faptul ca de la data liberarii conditionate voi incheia un contract de munca cu societatea comerciala in privinta careia am depus actele necesare pentru a dovedi acest aspect”.