Cu o incapatanare demna de cauze mai bune, Curtea Constitutionala a Romaniei insista sa-i tina pe romani sub teroarea autoritatilor pandemice, refuzand sa-si revizuiasca o decizie care ar putea anula intreaga Lege nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Lumea Justitiei a relatat deja cum, in Decizia nr. 391/2020, CCR i-a respins avocatei Silvia Uscov (foto) exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 55/2021, in ansamblul ei. Problema nu este respingerea in sine, ci faptul ca instanta de contencios constitutional a rastalmacit exceptia, judecand dupa un cu totul alt temei juridic decat cel invocat de Uscov.

Mai exact, avocata a explicat ca Legea 55/2020 incalca art. 1 alin. 3 si 5 din Constitutie, prin raportare la art. 141 din legea fundamentala. Or, CCR a sustinut eronat ca Uscov ar fi invocat doar incalcarea articolului 141 din Constitutie (linkuri la final).

Iata mai intai ce prevad aceste pasaje constitutionale:

- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 141: „Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare”.

De asemenea, mentionam ca Silvia Uscov invoca jurisprudenta a Curtii Constitutionale favorabila in legatura cu desfiintarea unor acte normative pe motiv de lipsa a avizului Consiliului Economic si Social, concretizata in cel putin sapte decizii unde CCR mergea exact pe aceasta logica: a incalcarii art. 141 din Constitutie – dar nu de sine statator, ci coroborat cu alineatele 3 si 5 din articolul 1 al legii fundamentale.

CCR i-a raspuns in bataie de joc avocatei

In ciuda faptului ca solicitarea Silviei Uscov de completare a dispozitivului Deciziei 391/2021 este una argumentata in detaliu, Curtea Constitutionala a Romaniei i-a raspuns in doi peri, multumindu-se sa mentioneze ca ea nu functioneaza dupa regulile instantelor ordinare. Dupa raspunsul primit de la CCR, avocata a scris pe Facebook o postare in care a relevat ipocrizia instantei de contencios constitutional, care isi uita propriul precedent: erata din 2012 de la Hotararea nr. 3/2012, prin care a invalidat referendumul de demitere a presedintelui Traian Basescu. Deci atunci s-a putut modifica dispozitivul unui act emis de catre Curtea Constitutionala, puncteaza Silvia Uscov.

Iata mai intai incheierea CCR (vezi facsimil):

„Pe rol se afla solutonarea cererii de completare a Deciziei nr.391 din 8 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.718 din 21 iulie 2021, in sensul 'analizarii exceptiei de neconstitutionalitate a Legii nr.55/2020 referitoare la adoptarea acestei legi cu incalcarea art.1 alin.(3) si (5) prin raportare la art.141 din Constitutia Romaniei ca urmare a nesolicitarii avizului Consiliului Economic si Social', formulata de autoarea exceptiei, doamna Silvia Uscov.

In motivarea admisibilitatii cererii, se invoca prevederile art.14 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit carora 'Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte'.

Dispozitiile Codului de procedura civila invocate sunt cuprinse in art.444, avand urmatorul cuprins:

'(1) Daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in caile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare. In cazul hotararilor definitive pronuntate in apel sau in recurs, completarea acestora se poate cere in termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Cererea se solutioneaza de urgenta, cu citarea partilor, prin hotarare separata. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

(3) Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul cand instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor'.

Art. 443 alin. (3) din Codul de procedura civila, la care alin. (2) al art. 444 face trimitere, are urmatorul cuprins: 'Incheierea se va atasa la hotarare, atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari al instantei'.

Potrivit art.147 alin. (4) din Constitutie, 'Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'.

Avand in vedere dispozitiile citate, precum si cadrul constitutional si legal care guverneaza activitatea Curtii Constitutionale ca instanta unica, speciala si specializata, distincta de instantele judecatoresti de drept comun, rezulta ca deciziile pe care aceasta le pronunta nu sunt susceptibile de formularea cailor de atac reglementate de Codul de procedura civila. Aceste cai de atac, la care dispozitiile art.444 din Codul de procedura civila fac trimitere, precum si indreptarile in termenele acolo stabilite cu referire la caile de atac prevazute de lege sunt specifice hotararilor judecatoresti pronuntate de instantele de drept comun, iar nu deciziilor Curtii Constitutionale, care au un regim constitutional distinct.

Pentru aceste considerente, in temeiul art.142, art.146 lit.d) si art.147 din Constitutie, precum si al art.14 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu unanimitate de voturi,

Dispune:

Respinge, ca inadmisibila, cererea de completare a Deciziei nr.391 din 8 iunie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.718 din 21 iulie 2021, formulata de doamna Silvia Uscov in Dosarul nr.2357D/2020.

Pronuntata in sedinta din Camera de Consiliu din 19 octombrie 2021”.

Redam si postarea de pe Facebook a avocatei Silvia Uscov:

„CCR si statul de drept democratic la ATI

In octombrie 2020 mi s-a admis cererea de sesizare a CCR asupra intregii Legi nr. 55/2020 (masurile pe care Guvernul le poate lua in timpul pandemiei de Covid-19).

Printre motivele de neconstitutionalitate am invocat si lipsa solicitarii avizului Consiliului Economic si Social, sub aspectul incalcarii art. 1 alin. (3) si (5) raportat la art. 141 din Constitutia Romaniei.

La 8 iunie 2020 CCR mi-a respins exceptia de neconstitutionalitate, dar a motivat respingerea pe lipsa avizului CES pe dispozitiile art. 141 din Constitutia Romaniei, nu pe art. 1 alin. (3) si (5).

Potrivit jurisprudentei unitare a CCR, in privinta nesolicitarii avizului Consiliului Economic si Social:

- in cazul in care s-a invocat numai incalcarea dispozitiilor art. 141 din Constitutia Romaniei, exceptiile de neconstitutionalitate au fost RESPINSE;

- in cazul in care s-a invocat incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. 3 si 5 raportat la art. 141 din Constitutia Romaniei (implicit, art. 2 din Legea nr. 248/2013) exceptiile de neconstitutionalitate au fost ADMISE.

INTOTDEAUNA!

Asa ca am formulat in termenul prevazut de Codul de procedura civila cerere de completare a Deciziei CCR nr. 391/08.06.2021, prin care am solicitat sa se pronunte pe aspectele invocate de catre mine deoarece CCR nu a analizat unul dintre capetele de cerere intemeiate pe disp. art. 1 alin. 3 si 5 raportat la art. 141 din Constitutia Romaniei.

CCR, insa, a apreciat la data de 19.10.2021 ca o astfel de cerere de completare a deciziei sale este incompatibila cu procedura in fata Curtii.

Sa ne amintim, totusi, ca avem un precedent, atunci cand CCR a admis existenta unei erori in propria decizie.

In 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerand Monitorului Oficial sa indrepte eroarea materiala aparuta in decizia pe care o luase in 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

E vorba despre celebrul dosar al referendumului pentru demiterea lui Traian Basescu din functia de presedinte, iar in urma acestei erate, referendumul a fost invalidat.

Bineinteles, avand in vedere contextul pandemic actual, o astfel de decizie prin care s-ar fi constatat neconstitutionalitatea Legii nr. 55/2020 ar fi venit intr-un moment nefericit, spre deosebire de situatia in care CCR s-ar fi pronuntat in mod corect in vara.

Cu toate acestea, apararea ordinii constitutionale, a statului de drept democratic se face doar in momente fericite sau dura lex, sed lex a fost inlocuita la nivel constitutional cu the greater good?”

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocata Silvia Uscov

* Cititi aici sesizarea amicus curiae trimisa la CCR de ONG-ul avocatei Elena Radu

* Cititi aici Decizia CCR 391/2021

* Cititi aici cererea Silviei Uscov catre CCR de completare a dispozitivului