24 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

DUPA CHEFUL LUI (TU)DOREL – Ministrul Justitiei ignora decizia CCR si recomandarile Comisiei de la Venetia, anuntand modificarea articolului privind abuzul in serviciu fara instituirea unui prag. Presedinta UNJR Dana Girbovan: „Curtea a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile... Un astfel de prag nu poate fi decat valoric”

Scris de: George TARATA | pdf | print

4 April 2017 17:32
Vizualizari: 13602

Ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto) pregateste modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul in serviciu. Este o modificare ce se impunea de mai multa vreme, avand in vedere Decizia CCR 405/2016 si faptul ca cel putin o instanta a constatat ca abuzul in serviciu a fost dezincriminat, in conditiile in care Guvernul sau Parlamentul avea obligatia de a pune in acord prevederile articolului 297 cu hotararea Curtii Constitutionale. Totusi, modificarea articolului privind abuzul in serviciu nu se va face respectand in totalitate Decizia CCR. Asta intrucat Tudorel Toader ignora atat hotararea Curtii Constitutionale, cat si recomandarile Comisiei de la Venetia.

Astfel, ministrul Justitiei a dezvaluit, luni seara 3 aprilie 2017, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, ca in curand va fi lansat in dezbatere publica un proiect de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala, pentru ca acestea sa fie puse in acord cu deciziile CCR. In ceea ce priveste abuzul in serviciu, Tudorel Toader a precizat insa ca nu va fi prevazut niciun prag pentru aceasta infractiune:


Avem in acel proiect de lege si propunerea de modificare a abuzului in serviciu, actualul 297 din Codul Penal, si nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecator la Curte, sunt membru in Comisia de la Venetia, dar legiuitorul national trebuie sa respecte legea fundamentala. Legea fundamentala spune ca constituie abuz fapta functionarului si acolo nu se refera la un prag. Ii lasi judecatorului libertatea de a aprecia ca o fapta de abuz, cu o anumita consecinta pagubitoare, este infractiune sau nu. De aceea, judecatorul are libertatea de apreciere, tine seama de personalitatea, persoana faptuitorului, de gravitatea faptei, de imprejurarea ca este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecatorul poate sa dea suspendare in executarea pedepsei, poate sa amane aplicarea pedepsei, dupa cum procurorul poate sa renunte la urmarirea penala”.

Lectura obligatorie pentru Tudorel Toader

Pe langa faptul ca vom avea parte din nou de un haos in legatura cu abuzul in serviciu si o practica total neunitara, in conditiile in care fiecare judecator va avea libertatea de a aprecia, altceva mai atrage atentia. Mai exact faptul ca Tudore Toader a ales sa nu ia in calcul considerentele din Decizia CCR pe abuz in serviciu, care sunt obligatorii, si recomandarile Comisiei de la Venetia, conform carora in cazul acestei infractiuni este nevoie de un prag valoric. Acest aspect a fost evidentiat chiar de catre presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatoarea Dana Girbovan, intr-o analiza pe abuz in serviciu, analiza care din cate se vede ori i-a scapat lui Tudorel Toader, ori nu a fost importanta pentru ministrul Justitiei. Tocmai de aceea, prezentam mai jos, din nou, analizat Danei Girbovan realizata in urma cu aproximativ doua luni:

Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016

Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale - chiar partial - trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.

Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.

In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:

-incalcarea unei dispozitii exprese din lege,

-necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si

-definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.

1. Incalcarea legii

Primul dintre ele este si cel mai evident: 'Curtea constata ca sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul dispozitiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza 'prin incalcarea legii''. 'Curtea statueaza ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului'.

Trebuie prevederea legala sa fie expresa?

Raspunde tot Curtea: 'Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (...) neputand fi dedus, eventual, din ra?ionamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice' – par.61 din decizie.

Cu alte cuvinte, incalcarea legii trebuie sa fie flagranta – legea iti interzice sau, deopotriva, iti impune sa faci ceva; nefiind permis ca intelesul unei norme sa poata fi clarificat prin decizia judecatorului, 'deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor'.

2. Nevoia stabilirii intensitatii vatamarii produse prin infractiune pentru a se justifica aplicarea unei sanctiuni penale.

Paragraful 69: 'Curtea retine ca din perspectiva principiului 'ultima ratio' in materie penala, nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala'.

Paragraful 71: 'Comisia de la Venetia considera ca prevederile penale nationale cu privire la 'abuzul in serviciu', 'abuz de putere' si expresii similare trebuie interpretate in sens restrans si aplicate la un nivel inalt, astfel incat sa poata fi invocate numai in cazuri in care fapta este de natura grava, cum ar fi, spre exemplu, infractiuni grave impotriva proceselor democratice nationale, incalcarea drepturilor fundamentale, subminarea impartialitatii administratiei publice s.a.m.d.'.

Paragraful 76. Plecand de la cele expuse anterior, 'Curtea constata ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare determina Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta cu atat mai mult cu cat Curtea constata ca legiuitorul a identificat si reglementat la nivel legislativ extrapenal parghiile necesare inlaturarii consecintelor unor fapte care, desi, potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale'.

Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de 'ultima ratio', a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.

Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.

CCR sublinieaza ca 'responsabilitatea de a reglementa (...), in acord cu principiul anterior mentionat, prevederile privind 'abuzul in serviciu', tine (...) de autoritatea legiuitoare primara/delegata (Parlament/Guvern)'.

3. Definirea notiunii de act

'Curtea observa ca notiunea de 'act', folosita de legiuitor in cuprinsul reglementarii infractiunii de abuz in serviciu, nu este circumstantiata la o anumita natura a acestuia. Astfel, Curtea observa ca aceasta notiune poate fi interpretata fie in sensul de act material realizat de o persoana, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autoritatii publice, investite cu competente normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecatoresti. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca modalitatea de interpretare a notiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, intr-o anumita masura, interfereaza cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta celei penale, cum ar fi procedura exceptiei de nelegalitate sau procedura cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti'. – par 79

Acest paragraf este foarte important, pentru ca, desi nu o spune expres – in conditiile in care nu a fost sesizata cu aceasta – Curtea Constitutionala lasa se se inteleaga ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri – cea judecatoreasca si cea legislativa – pune si ea o problema de constitutionalitate. Tema este de actualitate si merita o atentie sporita.

In final, va invit pe fiecare sa cititi decizia Curtii Constitutionale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar daca este scrisa intr-un limbaj juridic, ea este accesibila celor interesati de problema”.

Comentarii

# Legiuotorul date 4 April 2017 17:45 -12

Daca furtul de la.stat (adica abuzul in serviciu) necesita un prag valoric de ce pt furtul de la cetatean sa nu fie conditionat de un prag valoric?adica se fie furt doar daca am.furat din casa..din buzunarul..din cotetul sau cotineata omului bunuri de peste 10 000 lei..(asta ca sa nu zic 200 000).pana la.suma asta sa dea victima in judecata pe hot pe civil ca justitia nu se face doar prin catuse..ce ziceti? Dna garbovan ce zice?

# Steluta date 5 April 2017 12:31 +1

FALS! furtul se pedepseste egal in ambele situatii dar nu este vorba de FURT - ci de abuz in serviciu adica de posibila greseala . Procurorii gresesc si nici macar nu platesc din buzunarul lor ci din buzunarul cetatenilor .

# xyz date 5 April 2017 14:39 0

aprecierea este intrucatva corecta dar nu completa, pentru identitate de ratiune si la talharie daca victima nu canta cel putin ca unu care primeste 200.000 lei (cel putin vreo doua zile) io propun sa nu fie infractiune, la fel la viol, dar sa fie organizat la nivel de palavrament si partide asa cum primim de 28 de ani si nimeni nu se plange, stalin si poporu rus fericire ne-a adus

# morarescu date 4 April 2017 18:00 +6

O mare dezamagire ! Anuntata insa de pozitia domniei sale in chestiunea aplicarii legii penale mai favorabile - pe istitutii sau global. Atunci a fost promotorul "globalitatii" batandu-si joc de un secol de drept penal romanesc...Pastreaza abuzul in serviciu ca norma de integrare a tuturor incalcarilor legii ! Sa-l introduca in Constitutie ! 

# Pif date 5 April 2017 05:41 +2

[quote name="morarescu"]O mare dezamagire ! ...Pastreaza abuzul in serviciu ca norma de integrare a tuturor incalcarilor legii ! Sa-l introduca in Constitutie !  [/quote] El zicea ca ar fi reglementat deja prin Constitutie! :-? " Legea fundamentala spune ca constituie abuz fapta functionarului si acolo nu se refera la un prag." Nu s-o fi asteptat Gadea la o astfel de gluma si nici nu era pregatit incat sa-l roage sa motiveze in drept si sa explice.

# steluta date 5 April 2017 12:27 +2

Se dovedeste ca Toader este omul sistemului si este partas la mermelirea plagiatului Codrutei Kovesi , la nepedepsirea incalcarii Constitutiei de catre DNA prin lipsa unei raspunderi reale a sefei acestei institutii de politie politica . Deci PSD ne-a pus un ministru la fel de LAS ca si Cazanciuc . DOMNULE TOADER DE CE LEGEA SANCTIONEAZA DOAR POLITIA POLITICA DE DINAINTE DE 1989 SI NU SANCTIONEAZA POLITIA POLITICA FACUTA ASTAZI DE SRI+DNA CU ACELE PROTOCOALE DOVEDIT NECONSTITUTIONALE ?

# Aliosa date 5 April 2017 12:32 +2

Stai! Cum? "De aceea, judecatorul are libertatea de apreciere, tine seama de personalitatea, persoana faptuitorului..."? De aceea nu pune prag valoric, sa aiba libertatea judecatorul sa dispuna in functie de persoana si personalitate? Parca cu cateva propozitii inainte se referea in interviu la necesitatea unei abordari unitare a solutiilor pe cauze identice. Vad ca... din lac in put nimerim cu luminatii din tara asta. Ce ramane neterfelit de unii, au grija urmatorii. Apai la Tudorel balanta justitei nu are nici o aspiratie de intra in echilibru. Pai sigur, din moment ce la dansul, ea prin definitie e dezechilibrata.

# liv date 5 April 2017 13:06 0

Cum prag, exista consecinte ale abuzului in serviciu, a abuzului de putere, in jurisprudenta europeana cu incidenta morala, afectiva, care nu se poate cuantifica.

# ?????? date 5 April 2017 23:01 0

Considerați totuși că impunerea unui "prag valoric" ar restrânge dreptul judecătorilor de a judeca, abuzul ? Deci, furtul de la ce "prag valoric" ar fi infracțiune; dar evaziunea fiscală ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.05.2024 – CSM incepe consultarea cu instantele si avocatii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva