Daca nu esti persoana publica importanta, de mare vizibilitate, sunt mici sanse ca procurorii sa ia masuri in cazul unor amenintari cu moartea la adresa ta. Iar daca esti ziarist, atunci asemenea amenintari sunt cat se poate de „naturale”. Este exact cuvantul folosit de catre un procuror intr-o ordonanta de clasare.

Cazul concret despre care vorbim acum este cel al ziaristei Daniela Ciuta (foto dreapta), proprietara site-ului Buletin de Carei, din judetul Satu Mare. La 13 februarie 2020, ea a depus plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Carei, pentru presupuse fapte de amenintare si hartuire. Mai precis, jurnalista a reclamat ca a primit mai multe amenintari cu moartea in urma dezvaluirilor facute despre administratia locala, in care UDMR este majoritara, dand primarul (Eugen Kovacs) si 14 dintre cei 17 consilieri locali. Daniela Ciuta a explicat la parchet ca amenintarile s-au concretizat nu doar in comentarii postate pe pagina de Facebook a publicatiei Buletin de Carei, ci si in crearea altei pagini pe aceeasi retea sociala, cu titlul „Morte sotilor Ciuta” (vezi facsimile 1 si 2). (Am pastrat greseala de scriere din denumirea paginii. Intre timp, ea a fost dezactivata.)

In 9 decembrie 2020, procurorul Alexandru-Voicu Meszar (foto stanga), de la PJ Carei, a clasat dosarul, in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza I si c) din Codul de procedura penala – respectiv: „fapta nu este prevazuta de legea penala” si „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.

Sigur ca ridica semne de intrebare o astfel de clasare, cata vreme jurnalista a depus la dosar capturile de ecran cu comentariile in care primise amenintari. Dar nu vom insista pe acest aspect, ci pe ideea absolut stupefianta pe care procurorul Meszar a folosit-o ca sa justifice clasarea: „Pozitia de persoana care se bucura de vizibilitate media este expusa unor astfel de acte si conduite in chip natural”. Altfel spus: este natural sa primesti amenintari cu moartea, cata vreme ti-ai asumat profesia de jurnalist.

Inainte sa va prezentam ordonanta de clasare, redam definitiile din Codul penal ale infractiunilor de amenintare, hartuire si santaj. Chiar daca santajul nu apare in plangerea penala, el este mentionat in ordonanta din 12 februarie 2021, prin care prim-procurorul PJ Carei, Robert Sebastian Meszaros, a confirmat clasarea dispusa de Meszar:

„Articolul 206

Amenintarea

(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii produca o stare de temere, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Articolul 207

Santajul

(1) Constrangerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de familie al acesteia, in scopul prevazut in alin. (1).

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost comise in scopul de a dobandi in mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Articolul 208

Hartuirea

(1) Fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate”.

Iata principalul pasaj din ordonanta procurorului Alexandru Meszar (vezi facsimil 3):

„Analizand mijloacele de proba expuse in propunerea organelor de politie, se constata ca nu poate fi retinut, cu titlu de certitudine, continutul constitutiv al infractiunii de amenintare cercetate, respectiv ca fapta de hartuire nu indeplineste conditiile de tipicitate obiectiva specifice acestei infractiuni.

Astfel, in conditiile spetei de fata (persoana vatamata aratand ca nu este in masura sa indice martori sau sa propuna alte probe care sa sprijine acuzatiile, iar singurii martori identificati in cauza, numitii Tegzes Daniel si Doka Ovidiu, au aratat ca nu au proferat amenintari la adresa persoanei vatamate sau a familiei acesteia, neavand nicio implicare in ceea ce priveste pagina 'Morte sotilor Ciuta'), certitudinea [privind] comiterea faptelor dincolo de orice indoiala rezonabila nu este sustenabila, prin probele administrate nereusindu-se rasturnarea prezumtiei ca sus-numitii sunt considerati, in continuare, nevinovati.

Relativ la infractiunea de hartuire, se poate aprecia, in mod obiectiv, ca postarea unor comentarii ofensatoare, jignitoare, la adresa persoanei vatamate, efectuate in mediul on-line, reprezinta acte ce nu pot fi subsumate tipicitatii obiective a infractiunii de hartuire, in acceptiunea stricta a dispozitiilor art. 208 Cod penal.

Suplimentar fata de motivarea, legala si temeinica, a organelor de cercetare penala, trebuie subliniat si faptul ca asumarea pozitiei de 'persoana publica', atat in viata de zi cu zi, cat si in mediul on-line, atrage dupa sine si riscul expunerii la criticile (uneori ofensatoare) si comentariile (nu de fiecare data aprobatoare) ale internautilor care urmaresc paginile on-line al caror administrator este persoana vatamata.

In concluzie, in ceea ce priveste infractiunea de amenintare cu moartea savarsita in mediul on-line, din cauza modului in care a fost savarsita (prin infiintarea unei pagini numite 'Morte sotilor Ciuta', al carei titular nu a putut fi identificat, pagina fiind inactiva la momentul cercetarilor intreprinse de catre organele de politie), continutul constitutiv al acesteia nu a putut fi retinut cu certitudine, identificarea unei alte persoane anume, ca autor, fiind aproape imposibila, in conditiile spetei (in lipsa unor probe concrete).

Astfel, punand in balanta probatoriul administrat, se constata existenta unui dubiu in formarea convingerii organului judiciar, dubiu care, in acord cu exigentele imperative ale principiului in dubio pro reo, reglementat de dispozitiile art. 4, alin. 2 C.p.p., trebuie sa ii profite numitilor Tegzes Daniel si Doka Ovidiu (singurele persoane identificate drept potentiali faptuitori in cauza), sau oricarei alte persoane suspectabile, ca efect si garantie ale prezumtiei de nevinovatie de care se bucura acestia.

Relativ la celelalte 'hartuiri la care este supusa constant', despre care a facut vorbire persoana vatamata Ciuta Daniela in plangerea penala, respectiv la expresiile jignitoare, ofensatoare, la care a fost supusa, in acord cu motivarea organelor de cercetare penala, acestea excedeaza sferei de incidenta a ilicitului penal (insulta si calomnia nemaifiind prevazute de legea penala ca infactiuni) si, pe cale de consecinta, nu pot fi asimilate unor acte materiale specifice infractiunii de hartuire.

Trebuie subliniat faptul ca nu orice actiune ostila, fie ea si constanta ca frecventa si continut, chiar lipsita de bun-simt, a unei persoane in mediul on-line, reprezinta infractiunea de hartuire. Acestea raman actiuni ofensatoare, carora nu putem achiesa in nicio imprejurare, insa nu fac parte integranta normei incriminatoare la care ne referim (art. 208 Cod penal).

Asa cum am aratat mai sus, pozitia de persoana care se bucura de vizibilitate media este expusa unor astfel de acte si conduite in chip natural”.

Seful a schimbat doar temeiul clasarii

Fireste ca Daniela Ciuta a contestat ordonanta de clasare la procurorul ierarhic superior. Ziarista a explicat faptul ca parchetul ar fi putut rezolva problema foarte usor, identificand faptuitorii cu ajutorul Societatii Nationale de Informatica (SNI). De altfel, SNI si-a dovedit deja eficacitatea, cand a colaborat cu IT-istul de la Politia Satu Mare si l-a descoperit pe hackerul care stersese site-ul BuletindeCarei.ro, a adaugat Ciuta.

In ceea ce priveste expunerea publica pe care si-o asuma un gazetar, Daniela Ciuta a atras atentia ca este cale lunga de la simple comentarii critice pana la unele care contin amenintari cu moartea.

Redam plangerea jurnalistei impotriva ordonantei de clasare:

„In primul rand, prin plangerea formulata am invocat anumite aspecte pe care organul de urmarire penala le-a incadrat la infractiunile de amenintare prevazute de art.206 Cod Penal si hartuire prevazute de art.208 Cod Penal.

Totodata, subsemnata nu am indicat autorii amenintarilor cu moartea adresate mie si familiei mele prin cearea paginii de Facebook 'Morte Sotilor CIUTA', ci am depus dovada existentei acestei pagini prin capturi de imagine, capturi depuse la dosar.

Faptul ca organul de urmarire penala arata ca pagina nu mai este activa nu are NICIO relevanta atata timp cat am depus dovada existentei sale iar initiatorii ei au proferat amenintari prin comentarii pe alte grupuri. Organul de urmarire penala avea posibilitatea ca sa identifice autorul infiintarii paginii in baza unei amprente informatice in colaborare cu Societatea Nationala de Informatica.

Cunosc acest fapt, deoarece am mai fost confruntata cu situatii similare atunci cand o anumita persoana a lansat atacuri informatice asupra proprietatii mele private www.buletindecarei.ro si a reusit sa stearga pagina din mediul online. In colaborare cu specialistul IT de la IPJ Satu Mare si cu Societatea Nationala de Informatica autorul a fost identificat si trimis in judecata.

Faptul ca organul de urmarire penala audiaza drept potentiali autori (desi are obligatia sa depisteze autorul) persoanele numite in decizia de clasare nu are relevanta in aplicarea principiului in dubio pro reo, deoarece nici organul de urmarire penala nu are convingerea ca acestia au fost autorii.

Solicit pe cale de consecinta infirmarea solutiei de clasare privind amenintarea si continuarea cercetarii penale in scopul gasirii autorului.

In ce priveste actiunea de hartuire, s-a constatat ca aceasta nu ar fi prevazuta de legea penala, indicandu-se faptul ca faptele reclamate se circumscriuinfractiunii de hartuire prevazute la al.2 art.208 C.P. bazat pe aceste fapte ale autorilor asa cum au fost descrise mai sus.

Imi permit sa contrazic motivarea potrivit careia o persoana publica trebuie sa isi asume riscul unor critici si comentarii doar ca eu nu critici si comentarii am reclamat ci amenintarile cuprinse in probele depuse la dosar, multe dintre ele avand cuprinsa adresa informatica de provenienta, IP.

Asadar organul de urmarire penala avea la indemana mijloacele de a descoperi pe baza amprentei informatice autorii pentru ca amenintarile au fost dovedirte efectiv prin probe scrise”.

Dupa cum spuneam, plangerea de mai sus a avut un castig de cauza aproape inexistent, prim-procurorul Meszaros nemodificand decat temeiul clasarii cu privire la infractiunea de amenintare – si anume: din „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” (art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala) in „fapta nu este prevazuta de legea penala” (litera b teza I din acelasi alineat CPP). In plus, Robert Meszaros a sustinut ca nemultumirile petentei ar fi putut fi usor rezolvate in cadrul unui proces civil, pentru daune morale.

In alta ordine de idei, remarcam ca Meszaros vorbeste la un moment dat in ordonanta despre infractiunea de santaj – ceea ce Daniela Ciuta nu semnalase in plangerea penala.

Iata pasajul important din ordonanta de confirmare a clasarii (vezi facsimil 4):

„Analizand materialul probator existent la dosarul de urmarire penala, in mare parte constand in extrase de pe pagina de facebook a ziarului on-line 'Buletinul de Carei', rezulta ca petentul este administratorul acestui site pe care publica stiri din Orasul Carei, inclusiv cele legate de activitatea autoritatilor locale. Majoritatea inscrisurilor cuprind comentariile facute de cititori cu privire la stirile publicate de petent.

Intr-adevar, multe dintre aceste comentarii au un limbaj indecent, prin acestea fiind criticate nu doar articolele publicate, ci si autoarea articolelor si calitatile acesteia de ziarist. Comentariile cititorilor si mesajele catre autoarea articolelor reprezinta acte de sicana intre sustinatorii unei tabere si criticii aceleiasi tabere. Chiar daca petentul arata ca insusi numele paginii de Facebook 'Morte Sotilor Ciuta' sau mesajul lui 'Istvan Vari' au fost de natura sa ii provoace o temere, analizand contextul in care aceste mesaje au fost transmise (in perioada alegerilor locale), precum si vechimea si frecventa acestora, apreciez ca mesajele transmise nu pot constitui elementul constitutiv al infractiunii de amenintare.

In mod evident, comentariile purtate pe aceasta pagina sunt lipsite de orice decenta, modalitatea prin care cititorii dezaproba articolele de presa fiind una lipsita de bun-simt, insa, chiar, si asa, atacurile la persoana scriitorului nu pot fi interpretate ca fiind niste acte de amenitare reale care sa aiba capacitatea de a provoca o stare de temere scriitorului. In masura in care persoana vatamata apreciaza ca acele comentarii au fost de natura sa ii afecteze imaginea ori i- au produs un prejudiciu moral, are posibilitatea de a se adresa instantelor de judecata in temeiul raspunderii delictuale, litigiul in aceasta situatie fiind unul de natura civila.

Pe de alta parte, ordonanta procurorului prin care a fost dispusa clasarea cu privire la infractiunea de amenintare pe motivul ca ar fi incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. c) C.pr.pen. – 'nu exista probe ca o persoana a savarsit fapta' – nu este una intemeiata, in conditiile in care autorul paginii 'Morte Sotilor Ciuta' sau detinatorul paginii 'Istvan Vari' sunt identificabili. Insa, chiar in conditiile in care aceste persoane ar fi identificate, amenintarii, ca fapta penala, ii va lipsi elementul material – acele scrieri nefiind de natura sa creeze o stare de temere reala persoanei vatamate, tocmai pentru considerentele mai sus aratate.

Pentru aceste motive, plangerea petentului va fi admisa numai in ceea ce priveste temeiul clasarii, in sensul ca se va dispune clasarea cu privire la infractiunea de amenintare, intrucat faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii.

In ceea ce priveste infractiunea de santaj, in mod corect a retinut procurorul de caz ca in speta de fata nu sunt intrunite elementele laturii obiective ale acesteia. De altfel, constat ca urmarirea penala s-a inceput, in rem, pentru aceasta infractiune urmare a faptului ca persoana vatamata, prin plangerea inaintata organelor judiciare, a reclamat faptul ca este 'hartuita' de mai mult timp de persoane care fac diverse comentarii pe pagina de Facebook 'Buletinul de Carei', aceasta reclamand practic actele de sicana si comentariile ofensatoare ale anumitor cititori care nu accepta criticile pe care scriitoarea le face la adresa unor persoane care ocupa functii publice.

Retinem, deci, ca solutia de clasare este una legala, in mod corect procurorul de caz retinand ca postarea unor comentarii ofensatoare, jignitoare, la adresa persoanei vatamate, efectuate in mediul on-line, reprezinta acte ce nu pot fi subsumate tipicitatii obiective a infractiunii de hartuire, in acceptiunea stricta a dispozitiilor art. 208 Cod penal”.

Ultima speranta: instanta

Urmatorul pas procedural in asemenea cazuri este plangerea in instanta. Ceea ce Daniela Ciuta a si facut, atacand la Judecatoria Carei clasarea din dosarul nr. 133/P/2020. Aici, in instanta, s-a format cauza nr. 730/218/2021, ce va avea primul termen efectiv la 17 mai 2021. Spunem: „efectiv”, intrucat la 25 martie 2021 judecatoarea Simona Minodora Costasi (presedinta instantei) s-a abtinut, iar apoi cauza i-a fost repartizata automat judecatoarei Cristina Antoaneta Stroescu. Dupa abtinerea magistratei, primul termen fusese programat pentru data de 13 aprilie, insa a fost preschimbat pentru 3 mai, iar in cele din urma pentru 17 mai.

Pana atunci, va prezentam actiunea depusa in instanta de catre proprietara publicatiei Buletin de Carei:

„In fapt, prin Ordonanta cu nr. 2/II/2/2021, din data de 12.02.2021, comunicata la data de 01.03.2021, a Parchetului de pe langa Judecatoria Carei, s-a dispus clasarea cauzei.

Consider ca solutia dispusa este inacceptabila siincorecta pentru urmatoarele considerente:

1. In legatura cu elementele constitutive ale infractiunii de amenintare, aceasta cuprinde adresarea unei amenintari cu savarsirea unei infractiuni in cazul de fata, indreptate impotriva persoanei destinatare. Chiar mai mult de atat, specificul acestei infractiuni este acela de a induce starea de temere persoanei in cauza, in acest caz fiind vorba chiar de familie. Consider ca infiintarea unei pagini in mediul on-line, intitulata „Morte sotilor Ciuta” este un exemplu pertinent, de natura a initia si a produce o profunda stare de teama. Astfel de comportamente in mediul on-line ar trebui atent investigate de catre autoritatile statului roman, aflate in slujba cetateanului, nicidecum tolerate, ba chiar ignorate, precum se procedeaza in cauza de fata. Orice pagina creata pe retelele de socializare lasa o amprenta informatica care permite depistarea imediata a autorului.

2. In legatura cu sustinerile din motivarea ordonantei de clasare, anume ca nu am adus martori care sa confirme cele sustinute de subsemnata, fiind vorba de o amenintare efectuata prin intermediul comunicarii la distanta, sustin ca este suficient sa prezint dovada existentei paginii respective (prin inscrisul doveditor depus la dosarul cauzei). Probele care sa sprijine cele reclamate sunt reprezentate de toate documentele doveditoare depuse la dosarul cauzei, care atesta intru totul actiunile ofensatoare comise de anumite persoane, care in continuare nu sunt trase la raspundere pentru modul public de exprimare sau amenintare. Lipsa oricarei sanctiuni va incuraja continuarea activitatilor de amenintare si implicit teama de libera exprimare in viitor.

3. In ceea ce priveste actiunea de hartuire, este o infractiune de obicei, trebuind ca actiunile care  se subsumeaza acesteia sa se repete pentru ca fapta sa aiba un caracter infractional. Numeroasele si repetatele extrase de pe portalul Buletin de Carei ce contin comentarii jignitoare, denigratoare, ofensatoare, atat la adresa mea cat si a familiei mele, mesaje private ce contin amenintari asupra integritatii mele fizice dar si a familiei subsemnatei. Toate acestea se intind pe o perioada lunga de timp, nu sunt comentarii sau mesaje adresate ocazional, reprezinta o practica constanta a celor ce cred ca ascunsi fiind dupa o identitate falsa in spatele unui ecran, pot adopta orice fel de comportament abuziv, fara a exista niciun fel de repercusiune asupra lor. Tocmai modul acesta de abordare si tratare cu superficialitate a amenintarilor si hartuirilor este un factor incurajator pentru autori.

Daca se posteaza public mesaje amenintatoare adresate unei persoane prin intermediul retelelor de socializare, acestea pot fi vazute si distribuite de un numar foarte mare de persoane. Tocmai aceasta componenta poate face ca impactul asupra psihicului victimei sa fie unul mult mai mare decat in ipoteza in care un astfel de mesaj ii era adresat in mod direct, se precizeaza in mod constant in doctrina.

In drept, imi intemeiez plangerea pe dispozitiile art. 339 alin. (1) si (4) C. proc. pen”.