Fapta nu exista. Asta a constatat Tribunalul Brasov in dosarul in care DNA l-a trimis in judecata pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Brasov Aristotel Cancescu pentru o pretinsa evaziune fiscala. Un dosar in care rechizitoriul a fost intocmit de procuroarea Felicia Vlad si confirmat de fostul sef al DNA Brasov Cornel David Deca (foto), acesta din urma, plecat intre timp din DNA, un procuror vestit pentru achitarile sale si pentru colaborarea cu SRI pe care o avea in anchetele sale.

Lumea Justitiei prezinta sentinta penala nr. 172/S din 16 octombrie 2019, din dosarul 1260/62/2017, prin care Tribunalul Brasov a dispus achitarea fostului sef al Consiliului Judetean Brasov Aristotel Cancescu si a altor patru inculpati, toate solutiile fiind pronuntate in baza art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”. 

Trimis in judecata in 5 aprilie 2017, Aristotel Cancescu a fost acuzat de DNA ca ar fi vandut reteaua unui post de radio pe care-l detinea catre o societate de profil, pretul fiind de 5 milioane euro, cu eludarea taxelor si impozitelor catre stat. In schimb, odata ajuns dosarul in instanta, Tribunalul Brasov a stabilit ca acuzatiile DNA la adresa celor cinci inculpati, printre care doua societati comerciale, nu au fost sustinute de vreo proba. Spre exemplu, in sentinta sa Tribunalul Brasov arata ca nu doar ca nu s-a incercat ascunderea tranzactiilor la care s-a facut referire in rechizitoriul DNA, dar ele au fost reflectate intr-o multitudine de acte publice, la indemana autoritatilor statului. In acest sens, judecatorul explica faptul ca simpla controversa intre autoritati si contribuabili cu privire la tratamentul fiscal al acestor operatiuni nu poate constitui vreodata ascunderea sursei impozabile in sensul legii penale, ci, cel mult, un litigiu fiscal.

Decizia definitiva urmeaza sa fie pronuntata de Curtea de Apel Brasov.

Iata pasaje din sentinta Tribunalului Brasov, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Instanta apreciaza ca niciunul din elementele factuale descrise in rechizitoriu nu poate fi circumscris actiunii de 'ascundere', ca element material al laturii obiective a infractiunii prevazuta si sanctionata de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005. Numai ca nu exista niciun fel de manopera de ascundere a tranzactiilor in discutie, dar ca ele au fost reflectate intr-o multitudine de acte publice, la indemana autoritatilor statului.

Simpla controversa intre aceste autoritati si contribuabili cu privire la tratamentul fiscal adecvat al acestor operatiuni, controversa intretinuta pe baza unor evidente transparente ale contribuabilului, nu poate constitui vreodata 'ascundere a sursei impozabile', in sensul legii penale, ci, cel mult, un litigiu fiscal.

Actele materiale descrise in rechizitoriu nu sunt apte a intruni elementul material al infractiunii de evaziune fiscala prevazuta si sanctionata de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, intrucat ne aflam exclusiv in prezenta unor acte cu caracter public, in rechizitoriu nu se mentioneaza existenta nici macar a unui act ocult, ascuns, de natura sa inlature efectele actelor publice.

Astfel, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ascundere a sursei impozabile sau taxabile, atat sub aspectul laturii obiective cat si sub aspectul laturii subiective.

Prin actele efectuate nu s-a urmarit ascunderea sursei impozabile sau taxabile, actele au fost inregistrate in contabilitate si au fost verificate de organele fiscale, contractele de cedare a licentelor si toate actele juridice care au stat la baza acestora au fost prezentate in prealabil Consiliului National al Audiovizualului.

Contractele de cedare a licentelor au fost intocmite in forma autentica; facturile emise in urma contractelor au fost inregistrate in contabilitate si declarate in termenul legal la organele fiscale; prin controale fiscale au fost cercetate la sediile C SRL, RT SRL  si C SRL toate actele juridice prin care au fost cedate licentele catre C SRL.

Nici sub aspectul laturii subiective nu s-a urmarit diminuarea sumelor platite statului ca urmare a tranzactiilor efectuate, de altfel, expertiza judiciara demonstrand inexistenta unui prejudiciu”.

* Cititi aici integral sentinta Tribunalului Brasov