Au trecut patru luni de cand judecatoarele Minodora Rusu si Anda Mihaela Pluteanu de la Curtea de Apel Pitesti l-au condamnat pe politistul Cristian Cioaca la 15 ani si 8 luni pentru uciderea sotiei sale, avocata Elodia Ghinescu, si doar cateva saptamani de la data la care instanta a motivat decizia din 18 iunie 2014, argumentand schimbarea incadrarii juridice din omor calificat in loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prin acea ca speta este atipica. Ca urmare a argumentelor aduse de instanta pentru condamnarea lui Cioaca, dar si in baza probelor pe care s-au bazat procurorii pentru acuzarea politistului de uciderea avocatei Ghinescu, Cristian Cioaca, prin avocata sa Maria Vasii, a inaintat, la data de 15 octombrie 2014, presedintelui Curtii de Apel Pitesti, judecatorul Gheorghe Diaconu, un recurs in casatie care urmeaza sa fie solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit documentului, Cristian Cioaca a declarat recurs in casatie impotriva deciziei penale nr. 358/A/18 iunie 2014 din dosarul nr.1252/109/2013, actiunea fiind intemeiata in baza art. 438 alin. 1 pct. 7 din Noul Cod de procedura penala si in baza faptul ca in speta s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege. Politistul Cristian Cioaca, prin avocata sa, Maria Vasii, reclama ca a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala, motiv pentru care solicita suspendare executarii hotararii pana la judecarea recursului n casatie si inlocuirea arestului cu masura controlului judiciar.

In recursul in casatie trimis spre solutionarea Inaltei Curti, Cristian Cioaca solicita sa fie verificata legalitatea hotararii si sa dispuna achitarea sa cu privire la infractiunea pentru care a fost condamnat, apreciind ca s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor, din infractiunile prevazute de art 174, 175 alin 1 lit c Cod penal anterior in infractiunea prev de art 195 rap la art 199 alin 1 Noul Cod penal, desi fapta descrisa, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, nu poate fi suprapusa pe norma incriminatoare. Cristian Cioaca evidentiaza in recursul inaintat CA Pitesti si trimis spre solutionare ICCJ ca in considerentele hotararii "identificam starea de fapt ce se prezuma a fi socotita de catre instanta ca temei pentru condamnarea mea", sustinand ca maniera de apreciere a faptelor de catre judecatorii instantei, aceea de a prezuma o stare de fapt care sa se suprapuna in abstract cu norma incriminatoare, este interzisa de lege.

Cioaca, prin avocata sa Maria Vasii, arata ca judecatorii nu recunosc ca nu exista corpul presupusei victime, desi acesta este un element esential al infractiunilor de lovire/vatamare corporala/lovituri cauzatoare de moarte, nu exista un raport de necropsie, nu exista nicio imprejurare obiectiva care sa faca reala si certa imprejurarea ca asupra corpului unei persoane in viata au fost exercitate acte de violenta de catre politist, nu exista o imprejurare reala si obiectiva care sa cofirme modalitatea de exercitare a violentei si nu exista nici o imprejurare reala ca a fost folosit un obiect vulnerant si care a fost acel obiect.

In acest context, Cioaca arata ca este acuzat de lovituri cauzatoare de moarte asupra avocatei Elodiei Ghinescu, desi nu s-a dovedit prin probe certe ca aceasta nu mai este in viata, nu a existat o prezentare a starii de fapt prin care sa se emita ipoteze privind modalitatea de cauzare a leziunilor, precum nici fata de cauza si data decesului, si desi acest lucru incalca Conventia Europeana a Drepturilor Fundamentale ale Omului, care stabileste ca statului ii revine obligatia de stabili cauzele si imprejurarile mortii in astfel de cazuri.

Ca o concluzie, Cioaca afirma ca "acuzatia formulata initial de catre procurori cat si condamnarea pronuntata de Curtea de Apel Pitesti s-au fundamentat pe aprecieri abstracte ce pot constitui cel mult scenariu pentru tragi-comedie pe tema inventata".

Prezentam in continuare pasaje din recursul in casatie inaintat de Cristian Cioaca spre solutionare Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

"Am fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala – caz de recurs in casatie prevazut de art 438 alin 1 pct 7 Noul Cod de procedura penala;

Acest caz de recurs in casatie a fost invocat in cursul judecarii apelului insa instanta a respins aceasta aparare.

Raportat la acest caz de recurs in casatie va solicit a constata ca cererea indeplineste conditiile prevazute de art 434-438 Cpp si ca atare sa dispuneti prin incheiere admiterea in principiu a cererii de recurs in casatie si sa trimiteti cauza in vederea judecarii recursului in casatie.

In conformitate cu prevederile art 441 Cpp va solicit a suspenda executarea hotararii pana la judecarea recursului in casatie si sa luati masura controlului judiciar , asigurandu-va ca voi respecta conditiile pe care mi-le veti impune in conformitate cu prevederile art 215 alin 1 si 2 Cpp.

Raportat la cazul de recurs in casatie invocat va solicit a verifica in conformitate cu art 447 Cpp legalitatea hotararii si sa dispuneti in conformitate cu prevederile art 448 alin 1 pct 2 lit a Cpp ACHITAREA mea sub aspectul infractiunii prevazuta de art 195 rap l art 199 alin 1 Noul Cod penal ( fapte nenumite prin dispozitivul hotararii – individualizate doar prin aratarea articolului de lege mentionat )- si a infractiunii prevazuta de art 383 alin 1 Noul cod penal( fapta nenumita prin dispozitivul hotararii – individualizate doar prin aratarea articolului de lege mentionat).

Va solicit ca in baza cazului de recurs in casatie mentionat – art 438 alin 1 pct 7 Cpp- sa dispuneti in conformitate cu prevederile art 17 alin 2 Cpp , raportat la art 16 alin 1 lit b cpp ACHITAREA cu privire la infractiunea pentru care am fost condamnat. (...)

Prin decizia penala nr 358 a Curtii de Apel Pitesti, pronuntata la data de 18 iunie 2014 de Curtea de Apel Pitesti ca instanta de apel, a fost admis apelul Parchetului de pe langa tribunalul Arges, apelul subsemnatului inculpat si apelul partilor civile si a fost modificata hotararea primei instante, a Tribunalului Arges, si, in apel, s-a procedat la schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care prima instanta m-a condamnat, si rejudecand, s-a facut aplicarea prevederilor art 5 din noul Cod penal si in baza art 386 alin 1 Noul Cod de procedura penala s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor, din infractiunile prevazute de art 174, 175 alin 1 lit c Cod penal anterior in infractiunea prev de art 195 rap la art 199 alin 1 noul cod penal.

Pentru aceasta infractiune instanta de apel m-a condamnat la pedeapsa de 15 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art 66 alin 1 lit a,b, d, e, f si h din Noul Cod Penal.

Fata de aceasta condamnare este incident cazul de recurs in casatie prevazut de art 438 alin 1 pct 7 Cpp.

Desi NENUMITA infractiunea pentru care am fost condamnat, examinand textul de lege mentionat – art 195 rap la art 199 alin 1 Noul cod penal- observam ca fapta descrisa in considerentele hotararii nu poate fi suprapusa pe norma incriminatoare - norma pe care si-a fundamnetat instanta hotararea de condamnare ( art 195, 199 noul cod penal)".

Condamnat in baza unor prezumtii

"Verificand considerentele hotararii identificam starea de fapt ce se prezuma a fi fost socotita de catre instanta ca temei pentru condamnarea mea raportat la aceste texte de lege mentionate in dispozitiv .

Astfel, la fila 46 a hotararii instantei de apel, la capitolul IV incadararea juridica a faptelor, instanta precizeaza :

Pozitia subiectiva a inculpatului in ceea ce priveste fapta de lovire a victimei, cu consecinta decesului acesteia, nu poate rezulta, dat fiind specificul cauzei, decat din activitatea materiala, obiectiva, desfasurata de acesta .

Pentru ca aceasta activitate sa fie revelatorie, in conditiile in care nu exista o declaratie in acest sens a inculpatului si nu s-a descoperit cadavrul victimei, trebuie coroborata si cu alte fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul materialului probator. Aceasta analiza a formei de vinovatie a infractorului se impune, intrucat cazul de speta este atipic , ca urmare a ascunderii cadavrului si a altor urme ale faptei, cat si lipsei unui raport de necropsie, care sa confirme in detaliu intensitatea loviturilor sau regiunile corpului vizate de loviturile aplicate.

Acesta este fundamentul logico-juridic pe care judecatorii instantei de apel au PREZUMAT o stare de fapt care sa se suprapuna in abstract cu norma incriminatoare.

Aceasta maniera de apreciere a faptelor este interzisa de lege.

Judecatorii recunosc ca :

-Nu exista corpul presupusei victime - element esential al infractiunilor de lovire/ vatamare corporala/ lovituri cauzataore de moarte

-Nu exista un raport de necropsie

-Nu exista nici o imprejurare obiectiva care sa faca reala si certa imprejurarea ca asupra corpului unei persoane in viata am exercitat acte de violenta

-Nu exista nici o imprejurare reala si obiectiva care sa confirme modalitatea de exercitare a violentei asupra unei fiinte umane/asupra pretinsei victime

-Nu exista nici o imprejurare reala care sa confirme ca am folosit un obiect vulnerant si care ar fi acel obiect folosit- anchetorii au adus in discutie ipotetica folosirea pumnului ca obiect vulnerant – iar judecatorul primei instante a facut vorbire despre un cutit

(...)

In cauza de fata nu exista nici unul din elementele definitorii ale faptei pentru care am fost condamnat si nu fost parcurse aceste etape obligatorii de investigare care sa sustina potrivit normelor legale si potrivit doctrinei aceasta condamnare.

Apreciez ca sunt indreptatit a invoca cazul de recurs in casatie prevazut de art 438 alin pct 7 C pp deoarece fapta de care sunt acuzat nu se regaseste in norma incriminatoare.

Sunt acuzat de lovituri cauzatoare de moarte asupra sotiei mele, fara sa se fi dovedit prin probe certe ca sotia mea nu mai este in viata, fara sa existe obiect material al infractiunii- corpul sotiei mele, fara sa existe un obiect vulnerant, fara sa existe o prezentare a starii de fapt prin care sa se emita ipoteze privind modalitate de cauzare a leziunilor, locul / partea din corpul sotiei mele pe care as fi lezat-o , fara sa stabileasca cauza si data decesului.

Potrivit Doctrinei Curtii Europene, in interpretarea art 2 al Conventiei Europene a Drepturilor Fundamentale ale Omului, statului ii revine OBLIGATIA de a stabili cauzele si imprejurarile mortii, atunci cand se constata aceasta.

De asemenea, se impune a se observa ca protectia persoanei care a incalcat legea penala este un element de baza al functiei protectoare a dreptului penal.

Contrar aparentelor, dreptul penal modern nu vine doar sa legitimeze prerogativa statului de a pedepsi (jus puniendi), ci are, in acelasi timp, rolul de a stabili cadrul in care se poate exercita aceasta prerogativa.

Daca in cadrul raportului juridic penal statul are dreptul de a-l trage la raspundere pe infractor, acest drept nu este unul discretionar, el neputand fi exercitat decat in continutul si limitele prevazute de lege.

Infractorul nu poate fi obligat sa execute o pedeapsa care nu este prevazuta de lege, nu poate fi tras la raspundere decat pentru o fapta care sa regaseste in continutul unei norme incriminatoare.

(...)

In prezenta cauza, atat acuzatia formulata initial de catre procurori cat si condamnarea pronuntata de Curtea de Apel Pitesti s-au fundamentat pe aprecieri abstracte ce pot constitui cel mult scenariu pentru tragi-comedie pe tema inventata".

Cioaca: "Fapta pentru care am fost condamnat prin decizia penala nr 358 din 18 iunie 2014 a curtii de Apel Pitesti este o constructie abstracta"

"Apreciez ca am deschisa calea recursului in casatie avand in vedere ca aceasta acuzatie nu se poate circumscrie unei fapte definita de legea penala. Impotriva celor afirmate pe baza de prezumtii, legea reprezinta singurul temei al raspunderii penale. (...) Apreciez ca am deschisa calea recursului in casatie, in conformitate cu prevederile art 438 alin 1 pct 7 Cpp, fapta de care sunt acuzat si respectiv fapta pentru care am fost condamnat prin decizia penala nr 358 din 18 iunie 2014 a curtii de Apel Pitesti fiind o constructie abstracta. Norma legala incriminatoare cere pentru a ne plasa pe acuzatia de lovituri cauzatoare de moarte ca fapta mea sa fie prezentata concret, faptele sa prezinte elementele constitutive ale infractiunii iar aceste fapte sa fie oglindite in probe certe.

Cum aceste ipoteze nu se regasesc in cauza va solicit a admite recursul in casatie si, cenzurand sub aspectul legalitatii hotararea, sa o desfiintati si sa pronuntati o solutie de achitare a mea sub aspectul infractiunii de care am fost acuzat. (…)

Instanta a procedat la schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care am fost trimis in judecata si am fost condamnat in prima instanta, apreciindu-se ca nu se poate retine infractiunea de omor ci infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte. Raportat la imprejurarea ca de la investirea instantei cu judecarea apelului si pana la solutionarea apelului a intervenit o noua lege penala, s-au facut aprecieri asupra legii mai favorabile raportat la fapta de lovituri cauzatoare de moarte. Aceste aprecieri au fost facute dupa ce in procesul deliberarii s-a apreciat ca nu se poate retine infractiunea de omor ci infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte.

S-a apreciat de catre instanta de apel ca legea noua este lege mai favorabila cu privire la aceasta infractiune. (…) instanta A OMIS SA DEFINEASCA LEGEA MAI FAVORABILA – pronuntandu-se numai pe schimbarea incadrarii juridice, desi face vorbire despre rt 5 noul cod penal.

Rationamentul juridic de apreciere a limitelor de pedeapsa raportat la incadrarile juridice mentionate ca fiind cele aplicabile in cauza este GRESIT.

Potrivit art 6 din Codul deontologic al magistratilor, judecatorii au indatorirea de a asigura suprematia legii.

Un element definitoriu al principiului securitatii juridice este princpiul legalitatii incriminarii si al legalitatii pedepselor.

Se observa ca judecatorii instantei de apel au incalcat acest principiu, prin necunosterea si neaplicarea conforma a legii. (…) Modalitatea in care a procedat instanta, de a stabili pedepsele inlauntrul institutiei schimbarii incadararii juridice, fara a parcurge etapa determinarii legii penale mai favorabile raportat la infractiunile pentru care eram judecat INCALCA PRINCIPIUL LEGALITATII ce trebuie sa guverneze procesul penal- cu atat mai mult in ceea ce priveste stabilirea pedepsei.

In aprecierile pe care instante era chemata sa le faca asupra criteriului legii penale mai favorabile, instanta era obligata sa examineze urmatoarele criterii: legea noua modifica modul de sanctionare a faptei, domeniul de incidenta al normei de incriminare,conditiile de tragere la raspundere, regimul executarii sanctiunilor s.a”.

*Cititi aici integral recursul in casatie formulat de Cristian Cioaca prin avocatul sau Maria Vasii