Judecatorii Claudiu Corobana si Ciprian Purice de la Tribunalul Bucuresti au invocat o procedura neprevazuta de Codul de procedura penala in cazul blocarii eliberarii din penitenciar a fostului lider PSD Liviu Dragnea (foto). Corobana si Purice au refuzat sa amane discutarea liberarii conditionate a lui Dragnea pana la solutionarea cererii de stramutare pe care acesta o depusese anterior, invocand “urgenta” in judecarea dosarului de liberare conditionata. Problema este ca respectiva “urgenta” nu se regaseste in Codul de procedura penala la prevederile referitoare la liberarea conditionata.

Dezvaluirea este facuta de Curtea de Apel Bucuresti, in Sentinta Penala nr. 119/F, pronuntata in 14 iunie 2021, in dosarul 3182/2/2021, prin care a fost admisa cererea de stramutare a dosarului de liberare conditionata formulata de Dragnea, fiind in acelasi timp desfiintata si hotararea judecatorilor Claudiu Corobana si Ciprian Purice de la Tribunalul Bucuresti, care blocasera eliberarea lui ex-presedintelui PSD, si prin care a trimis dosarul de liberare conditionata la Tribunalul Giurgiu (click aici pentru a citi). O stramutare care, asa cum se stie, a venit dupa ce judecatorii Corobana si Purice se pronuntasera deja in sensul respingerii liberarii conditionate a lui Liviu Dragnea, sentinta Curtii de Apel Bucuresti de admitere a stramutarii confirmand practic faptul ca acesta nu a avut parte de un proces echitabil atat timp cat a fost judecat de doi judecatori care in trecut depusesera memorii si sesizari impotriva sa la CSM (click aici si aici pentru a citi). De asemenea, prin aceeasi sentinta Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca Tribunalul Bucuresti nu poate fi o instanta impartiala pentru Dragnea, in conditiile in care aproximativ 50 de judecatori de la TMB si-au insusit o reclamatie pe care o asociatie #rezist o facuse impotriva fostului presedinte PSD.

O “urgenta” inventata

In ceea ce priveste “urgenta” invocata de judecatorii Claudiu Corobana si Ciprian Purice de la Tribunalul Bucuresti in judecarea cererii de liberare conditionata a lui Liviu Dragnea, Curtea de Apel Bucuresti arata ca aceasta procedura nu are acoperire in nicio prevedere din Codul de procedura penala privind liberarea conditionata. Concret, Curtea de Apel Bucuresti precizeaza ca in 26 mai 2021, Liviu Dragnea a solicitat amanarea discutarii cererii de liberare conditionata, astfel incat sa se astepte solutionarea cererii de stramutare pe care o formulase anterior, cu termen in 14 iunie 2021, si prin care solicita trimiterea dosarului de liberare conditionata la o alta instanta, intrucat Tribunalul Bucuresti nu putea fi impartial in cazul sau. Judecatorii Purice si Corobana au respins insa cererea de amanare, au judecat cauza, pronuntand solutia a doua zi, 27 mai 2021, cand au blocat eliberarea lui Dragnea, respingand de fapt contestatia facuta de acesta impotriva sentintei judecatoarei Mirela Madalina Stirbu de la Judecatoria Sectorului 5 care respinsese liberarea conditionata, in ciuda avizului favorabil dat de Penitenciarul Rahova.

Potrivit CAB, in motivarea deciziei de respingere a amanarii pana la solutionarea cererii de stramutare, judecatorii Claudiu Corobana si Ciprian Purice au invocat necesitatea judecarii liberarii conditionate “in conditii de urgenta”. Totusi, Curtea de Apel Bucuresti arata ca “urgenta” la care au facut trimitere judecatorii Corobana si Purice nu este acoperita de art. 587 din Codul de procedura penala, care nu face referire la judecarea cererii de liberare conditionata in regim de urgenta, atat timp cat nu exista un termen legal in care o actiune precum cea a lui Dragnea trebuie judecata: “Cererea de amanare a cauzei pana la solutionarea cererii de stramutare a fost respinsa, asa cum rezulta din incheierea de amanare a pronuntarii din data de 26.05.2021 (disponibila in sistemul Ecris), iar motivarea respingerii cererii de amanare respectiv necesitatea 'judecarii cererii de liberare conditionata...in conditii de urgenta' nu este acoperita de dispozitiile legale incidente, respectiv prevederile art. 587 Cod proc.penala care nu fac referire la judecarea cererii in regim de urgenta, nefiind astfel vorba despre expirarea unui termen de legal in care contestatiile ar fi trebuit solutionate”.

Mai mult, Curtea de Apel Bucuresti subliniaza ca “urgenta”, chiar de ar fi existat, nu ar fi putut fi invocata decat in favoarea petentului, deci a lui Liviu Dragnea, or tocmai acesta fusese cel care ceruse amanarea judecarii cererii sale de liberare conditionata: “In plus, 'urgenta' solutionarii contestatiilor declarate impotriva solutiei instantei de fond de respingere a cererii de liberare conditionata nu ar fi putut fi invocata, din punctul de vedere al Curtii, decat in favoarea petentului, ori tocmai acesta solicitase amanarea cauzei pana la solutionarea cererii de stramutare”.

Iata fragmente din sentinta Curtii de Apel Bucuresti prin care s-a admis cererea de stramutare formulata de Liviu Dragnea, s-a desfiintat hotararea judecatorilor Claudiu Corobana si Ciprian Purice de respingere a liberarii conditionate a lui Liviu Dragnea si s-a trimis dosarul de liberare conditionata la Tribunalul Giurgiu, sentinta integrala fiind atasata la finalul articolului:

“In judecarea contestatiilor, la termenul de judecata din data de 19.05.2021, Tribunalul Bucuresti a amanat cauza o singura data, respectiv pentru termenul din data de 26.05.2021, pentru a se emite adresa la Penitenciarul Rahova in vederea comunicarii situatiei actualizate a zilelor castigate de catre petent ca urmare a muncii prestate.

La termenul din data de 26.05.2021, desi s-a solicitat amanarea cauzei pentru solutionarea cererii de stramutare care avea stabilit termen de judecata de catre Curtea de Apel Bucuresti la data de 14.06.2021, Tribunalul Bucuresti a respins aceasta cerere si a retinut cauza in pronuntare.

Prin Decizia penala nr.529 din data de 27.05.2021, Tribunalul Bucuresti – Sectia Penala a respins ca nefondata contestatia formulata de catre petitionar. Totodata, a admis contestatia formulata de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, a desfiintat in parte hotararea instantei de fond si a stabilit ca propunerea de liberare conditionata va putea fi reinnoita dupa data de 27.08.2021.

Consideratiile Curtii:

In primul rand, retine Curtea ca in perioada 2017-2018 au fost aduse mai multe modificari legislatiei sistemului judiciar, respectiv Legilor nr.303/2004, nr.304/2004 si nr.317/2004 care au generat numeroase discutii in spatiul public din partea actorilor sistemului judiciar si nu numai.

In luna iunie 2018 mai multi magistrati, judecatori si procurori deopotriva, membri ai Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania, si-au insusit memoriul formulat de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romanie adresat Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solicitat apararea reputatiei si independentei sistemului judiciar pentru a stopa 'atacurile fara precedent' ale reprezentantilor de seama ai puterii legislative si executive, materializate in discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv din data de 10 iunie 2018.

Printre liderii politici evocati in acest memoriu s-a numarat si petentul DLN , la acel moment presedinte al partidului de guvernamant si presedinte al camerei inferioare a Parlamentului, respectiv al Camerei Deputatilor, ca urmare a unor interventii publice ale acestuia in care a formulat afirmatii la adresa sistemului judiciar.

Printre semnatarii acelui memoriu s-au numarat si aproximativ 50 de judecatori care functionau si functioneaza inca, in marea lor majoritate, la Tribunalul Bucuresti, inclusiv unul dintre membrii completului de la Tribunalul Bucuresti care a solutionat contestatiile formulate impotriva sentintei penale nr.1025 din data de 27.04.2021 pronuntata de catre Judecatoria sectorului 5 Bucuresti in dosarul a carui stramutare se solicita, respectiv domnul judecator .......

In al doilea rand, retine Curtea, la data de 05.01.2020, petentul a introdus o cerere pe rolul Tribunalului Bucuresti, avand ca obiect habeas corpus, formulata in conformitate cu dispozitiile art.5 paragraf 1 a), corelat cu art.6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cauza fiind inregistrata sub nr...../3/2020.

Magistratul caruia i s-a repartizat initial cauza, respectiv doamna judecator ..... a formulat cerere de abtinere, cu motivarea ca a semnat, printre altii, un alt memoriu, in luna decembrie 2019 formulat tot de catre Forumul Judecatorilor din Romania pentru apararea reputatiei si independentei sistemului judiciar, referitor la alte afirmatii ale petentului DLN din data de 16 decembrie 2019 referitoare tot la sistemul judiciar.

Aceasta cerere a fost admisa, prin incheierea din data de 15.01.2020 pronuntata in dosarul nr.65/3/2020, retinandu-se incidenta cazului de abtinere prev.de art.68 alin.2 rap.la art.66 si art.64 alin.1 lit.f Cod pr.penala, respectiv 'exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata'.

In motivarea acestei solutii, judecatorul investit cu solutionarea cererii de abtinere, a statuat, printre altele, ca prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.50/14.03.2019 s-a apreciat ca s-ar impune utilizarea unui limbaj moderat de catre petentul DLN, cu atat mai mult cu cat o parte din cauzele la care s-a referit in discursul sau public sunt inca in desfasurare. De asemenea, s-a mai retinut in incheierea de admitere a cererii de abtinere ca limita limbajului public a fost depasita in mod cert, atunci cand petentul, presedinte al Camerei Deputatilor si presedinte al partidului de guvernamant de la acel moment, a sugerat ideea ca justitia este selectiva si trebuie resetata.

Curtea retine astfel ca declaratii publice ale petentului din perioada 2018-2019 au determinat semnarea de catre mai multi magistrati, inclusiv de catre 50 de judecatori de la Tribunalul Bucuresti, a unor memorii adresate de catre Forumul Judecatorilor din Romania Consiliului Superior al Magistraturii, printre care si unul dintre judecatorii completului care a solutionat contestatiile din cauza penala a carei stramutare se solicita.

Fara a pune in discutie libertatea de exprimare, drept constitutional, garantat prin art.30 din Constitutia Romaniei, Curtea aminteste de Codul de conduita judiciara, intitulat si Principiile de la Bangalore privind standardele de conduita, aplicabile si sistemului nostru judiciar, prevederi referitoare la independenta si impartialitate, potrivit carora: 'Independenta justitiei este premiza statului de drept', 'judecatorul trebuie sa isi exercite functia judiciara in mod independent, pe baza proprie aprecieri a faptelor si in concordanta cu spiritul legii, fara influenta externe, sugestii, presiuni, amenintari, si fara vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni si din ce motiv', 'judecatorul nu numai ca trebuie sa nu aiba legaturi nepotrivite si sa nu fie influentat de puterea executiva si de cea legislativa, ci trebuie sa si apara astfel in ochii unui observator rezonabil.'

In acest context, Curtea are in vedere jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a aratat ca la analiza cererii de stramutare, trebuie avuta in vedere nu doar perspectiva convingerii personale a judecatorului ca este impartial, dar si perspectiva celui interesat. In concret, instanta trebuie sa aiba in vedere daca, independent de conduita judecatorului, unele imprejurari sau fapte pot pune in discutie impartialitatea judecatorului si justifica temerea celui interesat.

In speta pendinte, domnul judecator ....... nu a formulat cerere de abtinere, desi se afla in aceeasi situatie cu colega sa, doamna judecator ....., ceea ce inseamna ca a avut, din perspectiva sa, convingerea ca este impartial.

Pe de alta parte, impartialitatea obiectiva invocata in cauza impune o analiza daca, independent de conduita personala a judecatorului, anumite imprejurari care pot fi verificate dau nastere unor suspiciuni de lipsa de impartialitate (Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 1989, pronuntata in cauza Hauschildt impotriva Danemarcei, par.47).

Astfel, din perspectiva celui interesat, respectiv a petentului, se poate presupune ca acesta are o suspiciune rezonabila de impartialitate nu doar asupra domnului judecator, ci asupra intregii instante, respectiv o impartialitate obiectiva, care priveste in mod colectiv judecatorii Tribunalului Bucuresti, la aceasta concluzie ducand nu numai faptul ca un numar de 50 de judecatori ai acestei instante au semnat memorii ale Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania de aparare a reputatiei sistemului judiciar impotriva afirmatiilor facute in spatiul public de catre petitionar, sanctionate ca atare de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dar si elemente factuale punctuale/imprejurari verificabile, care impreuna intaresc teza existentei unei impartialitati obiective colective, respectiv: un alt judecator intr-o cauza ce-l privea pe acelasi petent s-a abtinut, considerand ca exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea i-ar putea fi afectata, iar cererea a fost admisa pentru acest motiv; pe de alta parte judecatorul din completul care a solutionat contestatiile ce au facut obiectul dosarului nr.7901/302/2021, desi a semnat acelasi memoriu nu a formulat declaratie de abtinere; in al treilea rand, cererea de amanare a cauzei pana la solutionarea cererii de stramutare a fost respinsa, asa cum rezulta din incheierea de amanare a pronuntarii din data de 26.05.2021 (disponibila in sistemul Ecris), iar motivarea respingerii cererii de amanare respectiv necesitatea 'judecarii cererii de liberare conditionata ...in conditii de urgenta' nu este acoperita de dispozitiile legale incidente, respectiv prevederile art.587 Cod proc.penala care nu fac referire la judecarea cererii in regim de urgenta, nefiind astfel vorba despre expirarea unui termen de legal in care contestatiile ar fi trebuit solutionate. In plus, 'urgenta' solutionarii contestatiilor declarate impotriva solutiei instantei de fond de respingere a cererii de liberare conditionata nu ar fi putut fi invocata, din punctul de vedere al Curtii, decat in favoarea petentului, ori tocmai acesta solicitase amanarea cauzei pana la solutionarea cererii de stramutare.

O astfel de solutie, de admitere a cererii de stramutare asigura respectarea dreptului petitionarului la garantarea dreptului la un tribunal independent si impartial in sensul celor statuate de catre Curtea Constitutionala (Decizia nr.237/2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.539 din 28 iulie 2003, Decizia nr.528/2005 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.1037 din 22 noiembrie 2005), si, in acelasi timp, garantarea dreptului la un proces echitabil, tot Curtea Constitutionala statuand ca 'un element esential al dreptului la un proces echitabil il constituie independenta si impartialitatea instantei, aceasta din urma definindu-se, de regula, prin lipsa oricaror prejudecati sau atitudini partinitoare' (Decizia nr.625 din 26 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr.107 din 7 februarie 2017)”.