Sotia si copii lui Adrian Paunescu nu au contestat in niciun moment faptul ca poetul a mai avut o fiica. Acest lucru reiese cat se poate de clar din motivarea sentintei civile nr. 22478 a judecatoarei Petruta Ulmeanu de la Judecatoria Sectorului 1, care, in 28 noiembrie 2012, a stabilit ca Adreea Mihaela Birlea, grefiera la Tribunalul Bucuresti, este fata poetului. Birlea, repezentata de avocatul Artin Sarchizian (foto), a cerut in instanta sa se constate ca Adrian Paunescu este tatal sau biologic, dar si sa-i fie rectificat numele de familie.

Judecatoarea Petruta Ulmeanu a stabilit ca Andreea Mihaela Birlea este fiica lui Adrian Paunescu, tinand cont atat probele aduse de aceasta prin intermediul avocatului Artin Sarchizian, cat si de atitudinea familiei poetului, care nu a contestat niciodata actiunea acesteia si care a avut o relatie extrem de apropiata cu reclamanta.

Iata ce mentioneaza judecatoarea Petruta Ulmeanu cu privire la pozitia familiei lui Adrian Paunescu fata de Andreea Mihaela Birlea: “Instanta retine ca paratii din prezenta cauza nu au contestat niciodata pretentia reclamantei, iar din declaratia martorei, Radu-Birlea Oana-Margareta, coroborata cu imaginile de pe DVD-ul atasat la dosar, reiese ca reclamanta a fost chemata de catre familia Paunescu la parastasul de pomenire a defunctului Adrian Paunescu la doi ani de la disparitie”.

Instanta: “In anul 1982 au fost prelevate probe de sange si au fost efectuate analize din care a reiesit ca reclamanta este compatibila cu defunctul Adrian Paunescu si nu cu tatal sau, Birlea Nicolae”

De asemenea, martorii au declarat in fata instantei ca Adrian Paunescu a dorit sa o recunoasca pe Andreea Mihaela Birlea ca fiind fiica sa, insa mama acesteia a fost cea care s-a opus. Faptul ca Andreea Mihaela Birlea este fiica poetului reiese si din probele serologice efectuate in perioada in care aceasta a locuit cu Adrian Paunescu si familia lui. Astfel, potrivit motivarii judecatoarei, in urma cu 30 de ani, au fost prelevate probe de sange si efectuate analize, in urma carora s-a stabilit ca Andreea Mihaela Birlea este compatibila cu Adrian Paunescu si nu cu tatal ei, Nicolae Birlea: “Atat martora Radu-Birlea Oana-Margareta, cat si martorul Condopol Vasile Danut au afirmat ca defunctul Adrian Paunescu a dorit sa o recunoasca pe reclamanta Birlea Andreea-Mihaela ca fiind fiica sa, in acest sens fiind efectuate probe serologice in perioada in care reclamanta a locuit impreuna cu defunctul Adrian Paunescu si familia acestuia in locuinta lor, timp de 6 luni. Astfel, in anul 1982 au fost prelevate probe de sange si au fost efectuate analize din care a reiesit ca reclamanta este compatibila cu defunctul Adrian Paunescu si nu cu tatal sau, Birlea Nicolae, care a fost trecut in certificatul de nastere ca fiind tatal reclamantei. Desi defunctul Adrian Paunescu a dorit sa o recunoasca in mod oficial pe reclamanta ca fiind fiica sa, mama acesteia s-a opus, neputand fi astfel indeplinite formalitatile pentru a fi operate modificari in certificatul de nastere in sensul schimbarii numelui tatalui biologic pentru a corespunde realitatii.

Din probele depuse la dosarul cauzei rezulta ca, cel putin in familiile Paunescu si Birlea, era de notorietate faptul ca defunctul Adrian Paunescu mai are o fiica, fapt care reiese din declaratiile martorilor Radu-Birlea Oana-Margareta si Condopol Vasile Danut. Astfel, tatal defunctului Adrian Paunescu o vizita in mod regulat pe reclamanta, iar aceasta pleca impreuna cu ceilalti copii ai defunctului, cu Cenaclul Flacara. Chiar si dupa moartea defunctului, paratii au afirmat in mod public, in diverse publicatii, ca nu se opun actiunii introduse de catre reclamanta, asteptand ca justitia sa solutioneze aceasta problema.

Din analiza coroborata a declaratiilor martorilor cu imprejurarile cuprinse in inscrisurile depuse la dosarul cauzei, carora instanta le-a dat valoare probatorie, rezulta ca in perioada de conceptie a minorei intre defunctul Adrian Paunescu si mama reclamantei au existat raporturi intime.

De altfel, aceasta retinere nu a fost rasturnata de parati, acestia nu au administrat probe in sens contrar”.

Ana Maria Paunescu a refuzat testul ADN. Judecatoarea: “Din declaratiile martorilor care se coroboreaza cu prezumtiile ce s-au nascut din refuzul paratei de a se prezenta la administrarea probelor, instanta va admite actiunea”

Nu in ultimul rand, judecatoarea Petruta Ulmeanu a tinut cont, in momentul in care a stabilit ca Andreea Mihaela Birlea este fiica lui Adrian Paunescu, si de faptul ca Ana Maria Paunescu, fata legitima a poetului, a refuzat sa faca testul ADN, solicitat de reclamanta, pentru stabilirea paternitatii. In opinia instantei, proba serologica dispusa in cauza are caracterul unei probe obiective, cu forta doveditoare absoluta, si nu putea fi combatuta decat cu o alta proba de aceeasi valoare. Judecatoarea Ulmeanu a facut trimitere si la doua hotarari CEDO potrivit carora interesul copilului este primordial, iar stabilirea filiatiei si a propriei identitati nu poate fi lasata la latitudinea presupusului tata, si ca refuzul prezumtivului tata de a participa la administrarea probelor stiintifice, poate constitui un inceput de dovada care sa se coroboreze cu alte probe: “Astfel, instanta pentru a putea stabili cu certitudine daca defunctul Adrian Paunescu este sau nu tatal reclamantei a incuviintat proba ADN, proba care desi a fost solicitata de reclamanta, profita si paratilor in aparare, in sensul ca l-ar fi putut exclude de la paternitate pe defunctul Adrian Paunescu in situatia in care ar fi sustinut ca acesta nu este tatal reclamantei.

Proba serologica dispusa in cauza are caracterul unei probe obiective, cu forta doveditoare absoluta, ea neputand fi combatuta decat cu o alta proba de aceeasi valoare.

In ceea ce priveste administrarea acestei probe instanta retine pozitia procesuala exprimata de parati prin neprezentare, instanta retinand ca parata Paunescu Ana-Maria se prevaleaza de principiul disponibilitatii partilor fiind astfel imposibil de administrat aceasta proba in lipsa consimtamantului liber consimtit al partilor, asa cum s-a retinut si mai sus.

Insa, prin acest refuz de participare la administrarea probei cu expertiza medico legala, se intareste situatia retinuta de instanta in considerentele expuse mai sus, paratii neputand invoca netemeinicia acesteia atata timp cat din cauza lor nu s-a putut realiza expertiza medico legala, proba cu valoare probatorie absoluta.

De asemenea, instanta retine ca principiul disponibilitatii partilor, care se circumscrie unui drept constitutional, respectiv drept fundamental al acelei persoane, nu poate fi opus unei alte persoane. Desi in cauza de fata nu este vorba despre un minor, reclamanta fiind majora, instanta va avea totusi in vedere jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat in hotararea Mikulic c. Croatiei din 07.02.2002 ca interesul minorului este primordial, cu atat mai mult cu cat este vorba de stabilirea filiatiei acestuia, a propriei identitati, aceasta neputand fi lasata la latitudinea presupusului tata, aceea de a se prezenta sau nu la administrarea probelor. In speta, reclamantei nu ii poate fi refuzat dreptul de a-si stabili identitatea din cauza refuzului paratei de a se prezenta la INML in vederea efectuarii expertizei medico-legale. Totodata, prin hotararea CEDO in cauza A.M.M. contra Romaniei din 2012 s-a statuat ca refuzul prezumtivului tata de a participa la administrarea probelor stiintifice, poate constitui un inceput de dovada care sa se coroboreze cu alte probe.

In consecinta, din declaratiile martorilor care se coroboreaza cu prezumtiile ce s-au nascut din refuzul paratei de a se prezenta la administrarea probelor, instanta va admite actiunea astfel cum a fost formulata”.

Instanta a dispus emiterea unui nou certificat de nastere pentru Andreea Mihaela Birla si schimbarea numelui de familie al acesteia in Paunescu

Astfel, Judecatoria Sectorului 1 a stabilit ca Adrian Paunescu este tatal biologic al Andreei Mihaela Birlea si a dispus emiterea unui nou certificat de nastere in cazul acesteia:

“Constata ca defunctul Adrian Paunescu, decedat la data de 05.11.2010 este tatal biologic al reclamantei.

Dispune efectuarea cuvenitelor mentiuni in Registrul de Stare Civila al Primariei sectorului 1 Bucuresti, in sensul ca la rubrica numele si prenuneme tatalui, din certificatul de nastere al reclamantei, vor fi mentionate numele si prenumele defunctului, iar la numele de familie al reclamantei va fi mentionat numele de familie al defunctului „Paunescu”.

Dispune emiterea unui nou certificat de nastere pentru reclamanta, cu aceste mentiuni.

Ia act de renuntare la judecata a reclamantei, la capatul de cerere privind stabilirea calitatii de mostenitoare a defunctului Adrian Paunescu, decedat la data de 05.11.2010”.

Avocatul Artin Sarchizian despre decizia instantei: “O hotarare cu adevarat remarcabila”

In opinia avocatului Artin Sarchizian, cazul Paunescu, alaturi de cazul Tinu, va ramane ca repere de practica judiciara in materie. Avocatul Sarchizian a precizat pentru Lumeajustitiei.ro ca judecatorul din acest dosar a pronuntat o hotarare cu adevarat “remarcabila”, aceasta urmand sa fie “indexata” in practica jurisprudentiala generala: “Cazul Paunescu necontestat, alaturi de cazul Tinu, sunt si vor ramane ca repere de practica judiciara in materie, chiar daca, in continut, circumstantele concrete, au fost diferite, bunaoara in cazul Paunescu, acesta, a avut un caracter oarecum special, data fiind atat relatia buna dintre aceasta si familia in care a crescut, cat si respectul reciproc dintre ea si membrii familiei Paunescu, si in plus, marele avantaj al reclamantei, a fost acela ca probele relevante in sprijinul actiunii, se gaseau in posesia sa, in ca dinaintea promovari demersului. Nu in ultima masura, pot spune, ca am avut parte de un magistrat, care dincolo de experienta, a manifestat, cu obiectivitate si independenta, aplecare asupra cauzei, analizand cu mare atentie si in mod remarcabil, in adevar, toate probele dosarului, pronuntand o hotarare cu adevarat remarcabila care, dupa cum spuneam, cu certitudine va fi “indexata” in practica jurisprudentiala generala.

Este interesanta fizionomia unei astfel de actiuni, unde, intereseaza dovedirea legaturii biologice dintre reclamanta si tatal acesteia, bazata pe faptul conceptiunii, si unde doua aspecte, in opinia mea, ar fi relevante. Fiind un fapt, acesta este susceptibil a fi probat cu orice mijloc de proba (principiul libertatii probelor), iar mai apoi, ca cel putin doua sunt modalitatile (doua “cai”), de dovedire a starii juridice a filiatiei, respectiv: fie, prin probarea situatiei actuale, anume, ca la data de fata, exista o relatie de inrudire intre cei doi, specifica relatiei tata - fiu, si deci, stabilindu-se astfel, irefragibil, relatia de rudenie (filiatia) ori, fie, prin dovedirea faptului pe care se fondeaza relatia de rudenie, anume probarea conceptiunii (filiatia paterna fiind legatura juridica, bazata pe conceptie –I.P.Filipescu, Dr.Familiei, Tratat, ed.VI-a,p.301).

Este cert insa, ca faptul conceptiunii, este quasi-imposibil de dovedit direct, motiv pentru care se va recurge la modalitatea dovezii indirecte, anume ca in perioada prezumata de lege ca fiind a conceptiei, mama persoanei ce reclama filiatia a avut o relatie de concubinaj, sau relatii specifice celor necesarea procrearii (intime). In sprijinul acestei teze, privind dovada indirecta (prin prezumtie) aducem si un argument de text, anume, dispozitiile art. 436 NCC, ce prezuma ca tata, pe barbatul in privinta caruia se dovedeste ca “a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii”. Evident, textul de lege nu se va aplica acelor copii, nascuti anterior intrari in vigoarea a Noului Cod Civil, fata de imprejurarea ca situatia acestora ramane supusa legii vechi, dar, invocand ratiunea legiuitorului – ratio legis – de a trage o concluzie/prezumtie, de paternitate, dintr-un fapt, vecin si conex, anume din faptul convietuirii, cu atat mai puternic cuvant (a fortiori) va fi legitimat judecatorul, dupa cum a facut-o si legiuitorul (faptele fiind, si atunci si acum, aceleasi) sa traga aceasta concluzie, de paternitate, din faptul vecin si conex al concubinajului celor doi, numai ca, de aceasta data nu vom mai vorbi despre o prezumtie legala ci, de una judiciara, dar, insa, egale ca si forta probanta.

Este important astfel, sa intelegem ca, nici in materia filiatiei nu exista o “regina a probelor” si ca, faptul juridic ce intereseaza pentru dezlegarea cauzei, este susceptibil a fi dovedit prin orice mijloc de proba.

In plus, opinia publica din Romania reclama, adesea, procedurile greoaie si lacunele legislative, ceea ce este partial adevarat, deoarece, odata cu Noul Cod Civil, toate obstacolele din Codul Familiei, adica termenele de prescriptie prevazute atat in actiunea de tagada a paternitatii, cat si in actiunea de stabilire a paternitatii au fost inlaturate. Astazi, orice copil nu numai ca are dreptul de a-si stabili filiatia oricand, pe timpul vietii sale, dar o poate face fara niciun fel de dificultate, cu ajutorul testului ADN, care este o proba absoluta, beneficiind, deci, si de tehnologia medicala moderna”.

*Cititi aici motivarea judecatoarei Petruta Ulmeanu de la Judecatoria Sectorului 1, care a stabilit ca Andreea Mihaela Birlea este fiica lui Adrian Paunescu