Completul de 5 judecatori al ICCJ, format din vicepresedinta instantei supreme, judecatoarea Rodica Aida Popa, si judecatoarele Cristina Rotaru, Angela Dragne, Rodica Cosma si Ioana Bogdan, aceasta din urma recuzata de trei ori de avocatii fostului premier Adrian Nastase, vor trebui sa decida daca mentin condamnarea la 3 ani cu suspendare a lui Adrian Nastase in dosarul Zambaccian sau il achita pe fostul prim-ministru.

In motivele de recurs formulate de fostul premier, expuse pe 34 de pagini, Adrian Nastase, condamnat la fond pentru santaj si achitat pentru infractiunea de luare de mita si de spalare de bani, arata ca faptele care i se imputa nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de santaj, motiv pentru care solicita schimbarea incadrarii juridice a faptei. Totodata, fostul premier, prin avocatii sai Ion Cazacu, Lucian Bolcas si Adrian Miclescu, a evidentiat ca in dosarul de urmarire penala au fost introduse acte prin mijloace extraprocedurale, precum xerocopierea sau atasarea, dar si ca inregistrarile ambientale au fost realizate in mod necorespunzator. Lumeajustitiei.ro va prezinta motivele de recurs depuse de Adrian Nastase la ICCJ, care urmeaza sa fie dezbatute la urmatorul termen din dosar, la data de 9 septembrie 2013, in care solicita casarea hotararii judecatorilor de la fond, precum si rejudecarea, sub aspectul reindividualizarii pedepsei aplicate, in sensul aducerii ei pana la 1 an de inchisoare cu suspendare:

Adrian Nastase: "In constituirea dosarului de urmarire penala sunt inglobate acte de urmarire penala prin mijloace extraprocedurale ale xerocopierii sau ale atasarii"

Adrian Nastase arata ca instanta de fond nu a tinut cont de faptul ca in dosarul de urmarire penala care il vizeaza exista documente care au fost adaugate la dosar prin mijloace extraprocedurale ale "xerocopierii" sau ale "atasarii":

"In constituirea dosarului de urmarire penala, finalizat prin rechizitoriul in cauza de fata – Dosar 68/P/2008 – sunt inglobate acte de urmarire penala prin mijloacele extraprocedurale ale "xerocopierii" (procesul verbal din 03.06.2009 ce indica temeiuri procedurale fara nicio legatura cu cauza) sau ale atasarii (procesul verbal din 17.08.2006 de "atasare" a dosarului 101/2006 la dosarul 8/P/2006);

Procedura – ca atare – este lovita de nulitate care afecteaza si substanta acestor acte. De altfel, nulitatea lor este constatata explicit, pentru alte considerente, prin Sentinta penala nr. 611/2007 ramasa irevocabila prin Decizia nr. 219/2007 a ICCJ.

Asa cum am arata si in motivarea scrisa a exceptiilor invocate, contrar dispozitiilor Inaltei Curti, care a statuat ca actele de urmarire penala efectuate in cauza, cu nerespectarea dispozitiilor Legii nr. 115/1999, sunt nule absolut, Parchetul a mentinut aceste acte, in dosarul nr. 68/P/2008, in integritatea lor, sub forma actelor premergatoare sau chiar a unor acte de urmarire penala (a se vedea, in acest sens, procesul-verbal din 3 iunie 2009, aflat in vol. 11 u.p., filele 244-257, cu precizarea ca aceste file sunt cusute la inceputul dosarului, dupa opis). (...)

Tin sa subliniez ca exista o numeroase inscrisuri financiar-contabile preluate, in mod evident, din dosarul nr. 8/P/2006, ca si o serie de alte inscrisuri sub semnatura privata, care au fost folosite ca mijloace de proba in acel dosar, dar care acum se regasesc in dosarul nr. 68/P/2008, desi nu a mai fost facuta o readministrare a probatoriilor cu privire la ele, in prezenta cauza, si nicio mentiune cu privire la vreo procedura, prin care sa poat fi recuperate mijloacele de proba, anulate printr-o sentinta a Inaltei Curti.

Probele efectuate in dosarul "atasat" 10/P/2006 precum si xerografierile din dosarul 8/P/2006 trebuiau inlaturate din prezenta cauza, in urma cererii adresate instantei de fond!

Aceasta cerere expresa, esentiala pentru solutionarea cauzei, nu a capatat nicio rezolvare din partea instantei de fond, nici in Incheierea din 24 noiembrie 2010, nici in expozitivul Sentintei penale nr. 474/30.03.2012".

Adrian Nastase: "Proba realizata prin inregistrare ambientala este nula... nu exista temei legal pentru efectuarea sa"

Un alt motiv de recurs formulat de fostul premier Adrian Nastase, prin avocatii sai, se refera la nulitatea probei realizate prin inregistrare ambientala. Mai exact, se evidentiaza faptul ca inregistrarea ambientala a fost realizata anterior datei la care aceste proceduri au fost reglementate in Legea nr. 356/2006, pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si a altor legi, la punctul 50 care prevede modificarea art. 91(4) din C.p.p. astfel - dispozitiile art. 91(1) si 91(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarilor in mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere:

"Proba realizata prin inregistrare ambientala este nula, trebuind sa fie inlaturata, printre altele, intrucat la data efectuarii (13/14.03.2006) nu exista temei legal pentru efectuarea sa. Inregistrarile in mediul ambiental au fost reglementate prin art 91(4) C.p.p. Introdus prin pct. 50 din Legea 356/2006, incepand cu 6.09.2006, asadar ulterior datei efectuarii lor in cauza. (...) Desi am mentionat expres acest aspect, atat in notele scrise depuse, cat si prin pledoariile orale ale avocatilor mei, instanta de fond nu s-a pronuntat in legatura cu el, singura mentiune facuta, total neprocedural fiind: "Inalta Curte constata ca nu este necesara o examinare separata a celorlalte obiectiuni si neregularitati invocate de aparare in sustinerea cererii privind nulitatea absoluta". Simpla afirmatie a instantei de fond ca nu mai este necesara examinarea separata a celorlalte obiectiuni si neregularitati, fara nicio alta apreciere in legatura cu acest aspect, valoreaza, in fapt, o nemotivare sau, mai bine zis, evitarea pronuntarii judecatorilor fondului cu privire la restiuirea cauzei la procuror, conform disp. Art. 332 C.p.p".

In motivele de recurs formulate de ex-premierul Adrian Nastase, prin avocatii sai, se arata ca desi raportul de expertiza criminalistica nr. 341/07.11.2011 - in care se afla si inregistrarile convorbirilor din Adrian Nastase si Cretu Octavian, purtate la 13 si 14 martie 2006, pe care fostul prim-ministrul a solicitat instantei de fond sa le scoata din proces, pe motiv ca sunt probe obtinute si administrate ilegal – a stabilit cu certitudine ca nu au fost indeplinite conditiile pentru stabilirea autenticitatii si realitatii probelor tehnice, in lipsa acestora probatoriul fiind ilegal obtinut si administrat, instanta de fond a folosit mai multe pasaje din transcrierea discutiilor din data de 13 si 14 martie 2006: "Este evident ca, argumentele condamnarii mele s-au fundamentat, in masura covarsitoare, pe cele doua inregistrari ambientale si pe transcrierea acestora, care au constituit obiectul cerereii mele, de inlaturare a lor din procesul penal, in baza disp. Art.64 alin. 2 C.p.p. Aceasta solicitare ar fi trebuit sa conduca la analiza probatoriului, cu privire la presupusa comitere a infractiunii de santaj, numai in sensul evaluarii probatoriului testimonial (declaratia mea, ale martorului/denuntatorul Cretu, ale denuntatorului Paun) si a inscrisurilor depuse in dosar.

Cum insa judecatorii fondului nu s-au pronuntat cu privire la cererea mea, care viza corecta stabilire a situatiei de fapt, cerere de natura a garanta dreptul meu la aparare si care influenta solutia procesului, apare, ca evidenta, greseala de judecata a acestora, care are un singur remediu procedural – admiterea recursului, casarea hotararii fondului si trimiterea spre rejudecare la sectia penala a Inaltei Curti".

Adrian Nastase: "Judecatorii fondului au validat, prin condamnarea mea, mijloace de proba nelegale"

Un alt aspect evidentiat de Adrian Nastase in motivele de recurs este acela ca pe parcursul urmaririi penale a fost incalcat principiul loialitatii administrarii probelor, in sensul in care a fost s-a incercat provocarea comiterii unei infractiuni, in vederea obtinerii unui mijloc de proba: "Procurorii l-au determinat pe martorul/denuntatorul Cretu Octavian sa poarte tehnica de inregistrare, ascunsa, la intalnirea cu mine, l-au instruit, in sensul provocarii mele la discutii care sa conduca la conturarea unei eventuale vinovatii in privinta mea si l-au incurajat in aceasta atitudine prin insotirea lui, la locul intalnirii, de catre un ofiter de politie judiciara. In textul art.68 alin.2 C.p.p. Se prevede: "este oprit a determina o persoana sa savarseasca sau sa continuie savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii de probe".

Din pacate, judecatorii fondului, desi aveau la indemana acest remediu procedural si o reglementare clara, in sensul in care, la 13 si respectiv 14 martie 2006, nu erau permise inregistrari ambientale, au preferat sa nu se pronunte in legatura cu cererile mele de inlaturare a acestora si au validat, prin condamnarea mea, mijloace de proba nelegale".

Adrian Nastase: "Coraborand intreg materialul probator administrat in cursul cercetarii judecatoresti, se poate trage concluzia ca faptele imputate nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de santaj si ca instanta de fond a comis o grava eroare de fapt"

Astfel, rezumand, fostul premier Nastase arata ca, prin raportarea la elementele constitutive ale infractiunii de santaj, in aceasta cauza nu se gaseste nicio proba care sa conduca la savarsirea acestei infractiuni:

"-cu privire la elementul material al infractiunii – constrangerea prin amenintare, am demonstrat ca nu exista nicio proba care sa conduca la ideea vreunei amenintari, directe sau indirecte, declaratia mea si a martorului/denuntator Cretu Octavian fiind convergente din acest punct de vedere (...)

-cu privire la constrangerea morala (adica orice activitate de natura sa inspire o temere santajului, punand-o in situatia de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretentiilor faptuitorului) - aceasta nu poate exista in cauza din considerentele deja amintite, intrucat, chiar daca ar fi existat, ea nu s-a concretizat, atat timp cat Paun Ioan a recunoscut, in anul 2003, apartenenta sa la SIE, in mod public si de buna voie, lucru cofirmat de trei declaratii ale Danielei Nastase, Irinei Paula Jianu si Smarandei Corbeanu; in plus, chiar denuntatorul Paun Ioan a recunscut ca efectele negative asupra carierei sale profesionale s-au produs, subsecvent publicarii rechizitoriului, in care a fost si el cercetat, in calitate de invinuit;

-cu privire la latura subiectiva a infractiunii – intentia directa caracterizeaza aceasta infractiune de pericol, ceea ce nu poate concretiza in prezenta cauza avand in vedere ansamblul probator si explicatiile date de mine, privind atat pozitia mea subiectiva fata de ancheta in care eram inclus, cat si dorinta mea, explicita, de a evita un eventual scandal diplomatic, care s-ar fi declansat daca Irina Paula Jianu ar fi facut publice afirmatiile auzite chiar din gura presupusului santajat Paun Ioan; latura subiectiva include si scopul dobandirii, in mod injust, a unui folos pentru sine sau pentru altul, aspect inexistent in prezenta cauza (...)

-cu privire la urmarea imediata – folosul, injust, pentru mine sau pentru altul nici acest element nu poate fi regasit, atat timp cat in cauza am solicitat denuntatorului Paun Ioan obtinerea unor declaratii favorabile mie, sotiei sau Irinei Paula Jianu.

-cu privire la darea in vileag a unei fapte, chiar imaginare, compromitatoare pentru denuntatorul Paun Ioan – eventuala lui calitate de ofiter SIE, cu misiune in straintate, lipseste elementul de compromitere, atat timp cat Serviciul de Informatii Externe este o institutie abilitata a statului, cu scopuri si activitati legale, chiar daca nu sunt publice si cu activitate cunoscuta, la nivel diplomatic, de serviciile de informatii ale statelor straine, care porcedeaza in acelasi fel in Romania. (...)

Analizand toate aceste argumente, coraborand intreg materialul probator administrat in cursul cercetarii judecatoresti, se poate trage concluzia ca faptele imputate nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de santaj si ca instanta de fond a comis o grava eroare de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de condamnare".

Adrian Nastase: "Apreciez ca in mod gresit instanta de fond a analizat acuzatiile care mi-au fost aduse prin rechizitoriu prin prisma intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de santaj in cauza fiind incidente disp. Art.334 C.pr.pen. privind schimbarea incadrarii juridice a faptei"

Totodata, Adrian Nastase aprecieaza instanta a dat o gresita incadrare juridica faptei savarsite, si solicita schimbarea incadrarii juridice a faptei. In acest sens, fostul premier arata ca situatia de fapt retinuta in rechizitoriu cu privire la acuzatia de santaj se grefeaza mult mai exact pe definitia infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa, decat pe cea a santajului: "Santajul consta in constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi, in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul. Din definitia de mai sus rezulta ca, sub aspectul laturii obiective, infractiunea de santaj presupune o constrangere prin violenta sau amenintare prin care subiectul activ urmareste sa determine victima, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva. Constrangerea poate fi una de natura fizica (prin violenta) sau de natura morala (prin amenintare). (...) Prin comparatie, incercarea de a determina marturia mincinoasa este definita ca incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase intr-o cauza penala, civila, disciplinara ori in orice alta cauza in care se asculta martori.

Ca si modalitati ale actiunii ilicite, textul de lege stabileste ca infractiunea se poate comite prin constrangere sau corupere. Intrucat legiuitorul nu a facut vore distinctie, rezulta ca aceasta a avut in vedere atat constrangere fizica, dar si constrangere morala. (...) Din analiza comparativa a obiectului juridic putem observa ca infractiunea de incercare de a determina marturia mincinoasa, atunci cand se savarseste prin constrangere, reprezinta o specie a infractiunii de santaj, legiuitorul urmarind sa protejeze, prin aceasta incriminare distincta, sfera relatiilor sociale referitoare la infaptuirea justitiei care ar putea fi afectate prin determinarea unei persoane, prin constrangere sa faca o declaratie mincinoasa in fata autoritatilor. In mod evident, intrucat prin incriminarea infractiunii de santaj se tinde la protejarea unui spectru mai larg de relatii sociale, sanctionarea acestui gen de fapte este mai aspra, tinand cont de pericolul social sporit pe care il poate genera acest gen de infractiuni de la caz la caz. Revenind la situatia de fapt retinuta in rechizitoriu cu referire la aceasta acuzatie, va rog sa observati ca ea se grefeaza mult mai mult pe definitia infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa, decat pe cea a santajului. (...) Ceea ce ramane esential este ca, chiar in situatia retinerii presupusei incercari de a-l determina pe Paun Ioan sa-si schimbe declaratiile, aceasta fapta are legatura directa cu protejarea relatiilor sociale privind infaptuirea justitiei si numai indirect cu relatiile sociale care privesc libertatea psihica a persoanei fizice. Pentru aceste considerente apreciez ca in mod gresit instanta de fond a analizat acuzatiile care mi-au fost aduse prin rechizitoriu prin prisma intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de santaj in cauza fiind incidente disp. art.334 C.pr.pen. privind schimbarea incadrarii juridice a faptei.

Remediul procedura in constituie disp. art. 385(15) pct. 2 lit. d) C.p.p. a caror aplicare presupune:

-admiterea recursului

-casarea hotararii fondului

-rejudecarea cauzei si, in conformitate cu disp. art.334 C.pr.pen., schimbarea incadrarii juridice a faptei, din infractiunea prevazuta de disp. art. 194 alin. 1 si 2 C.pr.pen rap. la art. 13 (1) din Legea nr. 78/2000, in infractiunea prev. de disp. art. 261 C.pen.

-achitarea mea, recurent Adrian Nastase, pentru infractiunea prev. de disp. art 261 C.pen. in baza prec. art. 11 pct. 2 lit. a) C.pen si art. 10 lit. d) C.pr.pen., avand in vedere lipsa elementelor constitutive ale infractiunii, fiind pe deplin valabile argumentele expuse pe larg la pct. II al prezentelor motive de recurs".

In acelasi timp, Adrian Nastase considera ca pedeapsa pe care instanta de fond a aplicat-o in cazul sau este incorecta, atat din prisma cuantumului cat si a modalitatii de executare: "Critic hotararea judecatorilor fondului sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, de 3 (trei ani), pe care il consider prea mare. In conditiile aplicarii disp.art.76 lit.b) C.pen. el poate fi coborat, sub minimul special, dar nu mai jos de 1 (un) an. (...) Critic hotararea judecatorilor fondului sub aspectul modalitatii de executare alese pentru pedeapsa stabilita. (...) Cu privire la alte conditii lucrurile sunt clare: astfel, in cazul suspendarii sub supraveghere, intervalul de timp stabilit de instanta, care se adauga la cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, este prevazut intre 2 (doi) si 5 (cinci) ani, in timp ce in cazul suspendarii conditionate, intervalul este unul fix, de 2 (ani), care se adauga la pedeapsa inchisorii aplicate. Mai mentionez ca in cazul suspendarii sub supraveghere este obligatorie aplicarea unor masuri de supraveghere si obligatii, persoanei condamnate, pe toata durata termenului de incercare, in timp ce legea nu prevede astfel de obligatii si masuri de supraveghere in cazul suspendarii conditionate. In consecinta, va solicit schimbarea modalitatii de executare, din suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, in suspendarea conditionata a executarii pedespei".

*Cititi aici motivele de recurs ale fostul premier Adrian Nastase din Dosarul Zambaccian