Senatorul PNL Ioan Ghise (foto), presedintele Comisiei de ancheta privind abuzurile comise la referendumul din 29 iulie pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, a acordat un interviu in exclusivitate pentru Lumeajustitiei.ro, in care explica modalitatea prin care se va face anchetarea abuzurilor comise de procurori sau de institutiile si autoritatile statului implicate in procesul electoral. Liberalul considera ca rolul Comisiei senatoriale nu este acela de a ancheta procurori, ci institutiile din care fac parte. In acest sens, Ioan Ghise a lansat acuze la adresa Curtii Constitutionale, Parchetului General, dar si Institutului National de Statistica si Autoritatii Electorale Permanente. Senatorul Ghise sustine ca in timpul procesului electoral aceste institutii au incalcat flagrant legea, comitand infractiuni precum abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, abuz contra intereselor publice, care au condus la schimbarea ordinii de drept in Romania, si din acest motiv comisia instutita are dreptul sa ancheteze aceste abateri de la lege.

Domnule Ghise, sunteti presedinte al Comisiei de ancheta a Senatului privind abuzurile comise la referendumul din 29 iulie pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. Cu ce se ocupa de fapt aceasta comisie si care sunt actiunile pe care le-ati intreprins pana la acest moment cu colegii domneavoastra?

Comisia nu a inceput sa lucreze inca pentru ca nu a iesit de la presedintele Senatului semnatura cu hotararea adoptata de plen in urma cu doua zile. Inca nu s-a constitutit pentru ca nu avem hotararea Senatului publica cu continutul proiectului de hotarare si respectiv cu membrii comisiei desemnati de catre grupurile parlamentare. Pericolul este ca aceasta comisie va lucra foarte putin, doua, trei saptamani, maxim o luna, pentru ca trebuie sa prezentam raportul pe 15 noiembrie, inainte de alegeri. Comisia trebuie in primul rand sa se intruneasca ca sa stabilim care este directia pe care mergem, dar acest lucru nu s-a intamplat inca pentru ca nu a iesit hotararea de la presedinte. Asta se va intampla probabil luni sau marti, cel tarziu (15-16.10.2012). In orice caz, lumea trebuie sa stie ca aici nu anchetam procurorii. Nu este cercetarea procurorilor, este o comisie de ancheta privind modul cum au desfasurat activitatile autoritatile si institutiile publice la referendumul pentru demiterea presedintelui.

Despre ce autoritati si institutii este vorba?

Este vorba despre institutii precum Autoritatea Electorala Permanenta, Curtea Constitutionala a Romaniei, Guvernul, Biroul Electoral Central, Parchetul General, DNA, pentru ca fiecare are responsabilitati diferite pe subiect. Trebuie precizat ca in continutul hotararii nu exista cuvantul magistrat. Este vorba despre autoritati si institutii publice care au comis abuzuri. Acum trebuie sa luam fiecare tip de autoritate sau institutie publica si vazut ce fel de abuz a comis fata de obligatiile legale. Nu vorbim aici de persoane, vorbim strict de institutie.

Dar institutia nu trebuie sa fie reprezentata de o persoana? Cineva o sa vrea probabil sa vina de la DNA, spre exemplu!

Dar nu este neaparat nevoie sa fie audiati. Multe abuzuri reies din documente. Este posibil sa fie si audiati, depinde de ce decide Comisia.

Si daca un procuror se considera nedreptatit de decizia Comisiei, ce se va intampla?

Foarte bine! Pai ei nu vor fi acuzati. Li se va cere, fata de prevederile legale, eu spun dupa parerea mea, la bunul simt, nu vorbesc in numele Comisiei, sa explice de ce au facut alte activitati care se arata a fi abuzuri. Ati vazut de exemplu, imaginile cu procurorii care ii puneau pe tarani sa jure pe capota masinii cu mana pe Biblie. Alte abuzuri a comis Curtea Constitutionala. In hotararea pe care a dat-o cu privire la referendum, hotararea nr.6 din 21 august 2012, si care are cinci puncte, veti vedea ca trei dintre ele sunt abuzuri. Primele doua puncte, 1 si 2, sunt date in concordanta cu obligatia din Constitutie si din lege a Curtii Constitutionale, urmatoarele trei puncte sunt abuzuri de drept, infractiuni, si aici ma refer si la punctul in care spune ca presedintele interimar pleaca, presedintele suspendat vine si presedintele Basescu isi exercita atributiile. Nu are niciun temei, nici in Constitutie, nici in lege, Curtea Constitutionala sa decida asa ceva, pentru ca nu este instanta de drept comun. Ea este autoritate de jurisdictie constitutionala. Are dreptul sa se pronunte asupra constitutionalitatii organizarii si desfasurarii referendumului, nu sa dispuna asupra presedintilor interimari sau suspendati, care pleaca, care vine. Acolo este cumul de infractiuni! Abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, abuz contra intereselor publice, pe ansamblu, este schimbarea ordinii de drept in Romania. Adica, un popor decide sa isi demita presedintele si sase oameni decid ca acel om trebuie sa ramana. Cele mai grave infractiuni nu le-a comis Parchetul, ci Curtea Constitutionala! Va mai dau un exemplu, scrie in Constitutie ca CCR vegheaza la respectarea procedurilor pentru organizarea si desfasurarea referendumului, insa nu a facut acest lucru. Curtea s-a facut ca vegheaza la proceduri dupa referendum, cand de fapt, dupa referendum ea are un singur rol constitutional, sa confirme rezultatele stabilite de Biroul Electoral Central. Avea dreptul sa faca verificari, dar inainte de referendum, pentru ca spune si in Constitutie ca trebuie sa verifice respectarea procedurilor pentru organizarea referendumului, nu dupa organizarea referendumului. Prima autoritate care a comis abuzuri nu este Parchetul, ci este Curtea Constitutionala. Ca sa nu mai vorbim de acea erata! CCR nu a inteles ca pe timpul desfasurarii referendumului singura autoritate din Romania este Biroul Electoral Central, care pronunta hotarari definitive care nu pot fi atacate. Biroul Electoral Central, in 28 iulie, adica cu o zi inainte de referendum, a dat o hotarare ca legea la care se face referire pentru listele permanente este Legea 35/2008 pentru alegerea Parlamentului. Ce a facut Curtea? Pe 2 august, dupa referendum si dupa ce Biroul Electoral Central a dat publicitatii rezultatele a spus ca nu este buna legea 35, este buna legea din 2004. Cine i-a dat dreptul Curtii Constitutionala sa schimbe legislatia de referinta cu privire la listele permanente, care a fost definita cu o zi inainte de referendum de catre Biroul Electoral Central. Asta este un alt abuz al CCR! Apoi au fost abuzurile pe teren ale procurorilor de la Parchetul General, ca sa nu mai spun de Institutul National de Statistica, care trebuia sa transmita in timp util datele, si mai grav Autoritatea Electorala Permanenta, care avea obligatia sa verifice si sa sanctioneze primarii care nu au facut actualizarea listelor. Ori, pentru ca nu a facut acest lucru, Autoritatea nu si-a indeplinit obligatia legala. Dintr-o data sunt patru autoritati care nu si-au indeplinit atributiile constitutionale si legale: Curtea Constitutionala, Parchetul, Autoritatea Electorala Permanenta, si Institutul National de Statistica.

Daca se ajunge si in cazul in care o sa fie nevoie ca procurorii sa fie audiati, vor fi chemati si Laura Codruta Kovesi si Daniel Morar?

Nu stiu sa va spun, dar nu cred ca vor fi audieri de procurori. Ei sunt sub autoritatea Inspectiei Judiciare si doar ei ii pot ancheta pe raspundere disciplinara. Parlamentul poate cere informare cu privire la indeplinirea atributiilor.

Toata lumea asteapta acum sa ii vada pe Morar si pe Kovesi audiati in Parlament...

Este o perceptie falsa indusa publicului de catre propaganda basista, ca sa arate ca este neconstitutionala Comisia pentru ca vrea sa cerceteze procurorii. Nu este adevarat! Este vorba despre anchetarea institutiilor, nu a persoanelor, in privinta abuzurilor comise la referendum. Ancheta nu inseamna neaparat audiere. Acum in functie de ce va hotari Comisia, poate fi si audiere, evident. Nu se stie daca o vedem pe Kovesi sau pe Morar prin Parlament la audieri, ca poate ii va chema Comisia. Nu pot sa ma pronunt de acum, este prematur, nu stiu ce au de gand colegii mei din Comisie. Problema este ca nu prea ar mai fi timp, pana pe 7 noiembrie ar trebui sa terminam aceasta anchetare. Sunt insa date certe care dovedesc ca mai multe institutii au comis abuzuri grave in perioada referendumului. Noi nu vorbim de procurorul Vasile care se plimba prin sat cu Biblia impachetata in ziar, vedem imaginile, numarul de inmatriculare si cerem date despre barbatul cu burta si chelie.

Deci, in final ajungem tot la persoane si nu excludem audierea procurorilor...

Atunci, va trebui sa ne explice doamna Kovesi, in scris sau sub alta forma, cum au facut procurorii abuzurile din acea perioada. Este in concordanta cu atributiile legale ce au facut acei procurori? Nu, atunci ce ai facut tu ca sef de institutie in toata perioada aia?

Asta inseamna ca daca va fi nevoie de audierea cuiva din Parchetul General sau DNA, prima persoana chemata va fi presedintele?

Nu am spus asta, intai sa vedem documente si dupa aceea, sigur, nu excludem posibilitatea ca membrii Comisiei sa decida ca trebuie sa ii cheme la audieri. Este oricum prematur sa ne pronuntam.

Si daca Kovesi sau Morar refuza sa fie audiati, ce se intampla?

Atunci se declanseaza proceduri de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii, care prin Inspectia Judiciara are dreptul sa traga la raspundere si sa sanctioneze pe cei care nu respecta aceste proceduri. In comunicatul Parchetului General se spune ca au fost 55 de dosare penale. Atunci, unde este frauda de doua milioane de voturi si lovitura de stat? Procurorul General al Romaniei trebuia sa intervina pentru apararea ordinii de drept, atunci cand a vazut ca CCR decide sa il repuna in functie pe Traian Basescu, impotriva vointei a milioane de romani. Si apoi...Ce face CSM, garantul independentei justitiei? Nici el nu face nimic!