Motivare halucinanta a Completului de 5 judecatori ICCJ care l-a trimis la puscarie pe fostul presedinte PSD Liviu Dragnea. Prestinsa vinovatie a acestuia a fost stabilita de catre patru din cei cinci judecatori ai Completului de 5 ICCJ exclusiv in baza declaratiilor martorilor si inculpatilor.

In 27 mai 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat decizia definitiva in dosarul “DGASPC”  in care liderul PSD Liviu Dragnea fusese trimis in judecata in pentru instigare la fals intelectual si instigare la abuz in serviciu: 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru instigare la abuz in serviciu si achitarea pentru instigare la fals. Practic, in opinie majoritara, a fost mentinuta pedeapsa de la fond, judecatoarea Iuliana Rus facand opinie separata in sensul desfiintarii sentintei de la fond si trimiterii la rejudecare a dosarului catre un complet specializat.

In motivarea Completului de 5 judecatori ICCJ, care se intinde pe mai bine de 600 de pagini, o buna parte fiindu-i dedicata lui Dragnea, judecatorii Rodica Aida Popa (foto), Lucia Tatiana Rog, Luciana Mera si Simona Daniela Encean justifica condamnarea si trimiterea dupa gratii a acestuia prin faptul ca, atentie, vinovatia a fost dovedita prin declaratiile martorilor si inculpatilor din dosar. Acestea sunt probele “indubitabile” in urma carora patru judecatori supremi au ajuns la concluzia ca fostul sef al PSD se face vinovat de instigare la abuz in serviciu in privinta a doua femei care au fost platite, insa nu s-au prezentat la serviciu, la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman.

Spre exemplu, unul din argumentele forte ale celor patru judecatori care l-au condamnat pe ex-liderul PSD a fost declaratia uneia dintre inculpate. Aceasta a afirmat ca Liviu Dragnea nu a exercitat asupra ei niciun fel de constrangere ori presiune pentru mentinerea in functie a celor doua angajate, insa, pe de alta parte, Dragnea, direct si personal, i-a cerut sa le mentina pe functii. Intrebarea logica care se pune, daca fostul lider PSD i-ar fi cerut acest lucru, fara insa sa o ameninte sau sa faca vreo presiune asupra ei, de ce ar fi dat curs cererii?

Altfel, spre deosebire judecatorii Geanina Cristina Arghir si Cristian Epure de la fond, care in opinie majoritara au invocat drept dovada a vinovatiei liderului PSD opinia personala a unuia dintre martorii audiati in cauza, care a afirmat ca “Liviu Dragnea era un fel 'de Dumnezeu', in sensul ca toata lumea il asculta, sa nu il supere”, si dandu-si probabil seama de ridicolul motivarii, instanta de apel a inlaturat aceste lucruri: “Prealabil analizarii motivelor de apel ale inculpatului E. privind gresita condamnare, din perspectiva insuficientei mijloacelor de proba administrate in cauza, instanta de control judiciar constata ca fiind fondate criticile apelantului inculpat privind inserarea in motivarea sentintei penale a unor argumente de ordin sociologic, precum si a unor aspecte de ordin interogativ, motiv pentru care aceste considerente nu vor fi avute in vedere”.

Iata pasaje din decizia Completului de 5 judecatori ICCJ, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Totodata, prealabil analizarii motivelor de apel ale inculpatului E. privind gresita condamnare, din perspectiva insuficientei mijloacelor de proba administrate in cauza, instanta de control judiciar constata ca fiind fondate criticile apelantului inculpat privind inserarea in motivarea sentintei penale a unor argumente de ordin sociologic, precum si a unor aspecte de ordin interogativ, motiv pentru care aceste considerente nu vor fi avute in vedere de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in majoritate in propria analiza ce urmeaza a fi efectuata in continuare cu privire la ansamblul probator administrat in cauza. De altfel, contrar sustinerilor apararii, aceste aprecieri nu au constituit argumente pe care s-a intemeiat in mod esential prima instanta in pronuntarea solutiei de condamnare a apelantului intimat inculpat E. cu privire la infractiunea de abuz in serviciu in forma de participatie a instigarii.

(…)

Procedand la evaluarea tuturor probelor administrate in cauza, dupa cum se va expune in mod detaliat in cele ce urmeaza, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in majoritate, constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta, astfel cum a fost retinuta, exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpatul E., iar criticile acestuia, prin aparatori, referitoare la lipsa de suport probator a solutiei de condamnare sunt nefondate.

(...)

Apararea apelantului inculpat este infirmata de declaratiile constante ale inculpatelor A. si K., care se coroboreaza si cu celelalte mijloace de proba, dupa cum se va arata in continuare in considerentele prezentei decizii, din care rezulta ca hotararea de a le mentine pe cele doua angajate in cadrul D.G.A.S.P.C... i-a apartinut si a determinat-o sa actioneze in acest scop pe inculpata A., director executiv in cadrul Directiei.

Analizand acest material probator care sustine concluzia ca a existat o actiune de determinare a inculpatei A. concretizata in solicitarea inculpatului E. de a le mentine in functie pe C. si K., Inalta Curte, Completul de 5 judecatori, in majoritate, retine urmatoarele:

(...)

Gresita interpretare a raspunsurilor date cu ocazia confruntarii, nu poate fi primita. Este adevarat ca, inculpata A. a aratat ca 'inculpatul E. nu a exercitat asupra mea niciun fel de constrangere ori presiune pentru mentinerea in functie a celor doua persoane', insa, in acelasi timp, astfel cum s-a aratat in cele ce preced, a sustinut ca inculpatul, direct si personal, i-a cerut sa le mentina pe functii pe C. si K. Recunoasterea de catre inculpata A. a faptului ca nu au existat constrangeri sau presiuni asupra sa nu prezinta relevanta din perspectiva acuzatiei penale adusa inculpatului, intrucat atat rechizitoriul cat si hotararea instantei de fond au in vedere forma simpla a instigarii, in cazul careia nu sunt necesare rugaminti, presiuni, amenintari sau alte forme de constrangere.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in majoritate constata ca imprejurarile de fapt rezultate din declaratiile inculpatei A. cu referire la cele invederate de inculpatul E. cu prilejul discutiei in cadrul careia i s-a solicitat mentinerea in functie a celor doua angajate sunt confirmate chiar de catre persoana beneficiara a acestei interventii, respectiv de inculpata K., din ale carei depozitii reiese, in mod clar, faptul ca inculpatul este cel care a conceput intreaga activitate infractionala, implicandu-se in rezolvarea situatiei si in gasirea solutiei pentru a putea beneficia de un venit lunar, in timp ce lucra pentru partid.

(...)

In ceea ce o priveste pe inculpata K., apararea apelantului inculpat a contestat folosirea declaratiilor acesteia, invocand faptul ca judecarea cauzei a fost facuta in procedura simplificata. Inalta Curte retine ca motivul sustinut nu constituie temei legal pentru inlaturarea depozitiilor inculpatei, si, pe de alta parte, constata ca nici nu se poate retine existenta unui interes procesual al inculpatei K. in sustinerea vinovatiei inculpatului E., in conditiile in care acuzatia adusa acesteia este diferita si fara legatura cu cea formulata impotriva inculpatului.

(…)

Contrar sustinerilor apararii, probatoriul confirma ca interesul pentru mentinerea ca angajate in cadrul D.G.A.S.P.C., institutie de la care puteau obtine un salariu, apartinea inculpatului E”.

*Cititi aici integral decizia Completului de 5 judecatori ICCJ de condamnare a fostului lider PSD Liviu Dragnea