Noutatea din INEC anuntata de Lumeajustitiei.ro in editia trecuta, cu titlu de zvon, se adevereste, dupa ce am cules mai multe informatii pe tema expertilor criminalisti oficiali, angajati ai statului. Acestia, in frunte cu chestorul Gheorghe Popa, si-au facut Colegiul Expertilor Criminalisti cu sediul in INEC, adica in cladirea Ministerului Justitiei pastorit de Catalin Predoiu (foto), iar principalul lor plan este ca ei sa fie cei care sa autorizeze expertii independenti. In acest fel, expertii criminalisti oficiali din Ministerul Justitiei si MAI - angajati ai statului - s-ar sustrage de la orice forma de verificare a competentei profesionale, dar in schimb, tot ei ar urma sa autorizeze ca experti criminalisti independenti (privati) pe cine vor domniile lor. In Europa nu exista asemenea situatie, intrucat este un evident conflict de interese.

In aceeasi ordine de idei, trebuie mentionat faptul ca in conformitate cu practica CEDO, instanta este cea care decide cu privire la competenta unui expert, si nu MJ, MAI, SRI sau alta structura a puterii executive.
In cazul Mirilashvili versus Russia (nr. 6293/04), Curtea de la Strassbourg a reiterat ca ”este libertatea judecatorului sa decida cu privire la competenta unui expert martor desemnat de parte”. Pe de alta parte, Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2009 si forma consolidata a acestuia, protocolul nr.3 privind Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene prevede urmatoarele: ”Titlul III. Procedura in fata Curtii de Justitie. Articolul 25: In orice moment, Curtea de Justitie poate incredinta efectuarea unei expertize oricarei persoane, autoritati, birou, comisii sau organizatii, la alegerea sa”. (The Court of Justice may at any time entrust any individual, body, authority, committee or other organisation it chooses with the task of giving an expert opinion - limba engleza.) Art. 50 din Statutul Curtii Internationale de Justitie prevede de asemenea ca "in orice moment, Curtea de Justitie poate incredinta efectuarea unei expertize oricarei persoane, autoritati, birou, comisii sau organizatii, la alegerea sa." (Art. 50 of the ICJ Statute: ‘The Court may, at any time, entrust any individual, body, bureau, commission, or other organization that it may select, with the task of carrying out an enquiry or giving an expert opinion - limba engleza)”. Codurile de Procedura Penala si cele de Procedura Civila din statele membre UE exclud orice imixtiune a puterii executive in autorizarea expertilor independenti, precum si orice monopol de stat in domeniul expertizelor criminalistice.

Expertul criminalist nu este o profesie, ci o calitate!

In ce priveste titulaturile de "expert contabil", "expert tehnic", "expert medico-legal", precum si "expert criminalist", acestea nu reprezinta profesii, ci calitati prevazute chiar de art. 2 din OG 75/2000 si art.1 din OG 2/2000. Proiectul sustinut de distinse personaje din tandemul MJ-INEC face referire la profesia de expert criminalist.

Bubele legislative in domeniul dobandirii calitatii de expert criminalist

In perioada 2001-2004, Ministerul Justitiei a organizat, la cererea Serviciului Roman de Informatii, examene de dobandire a calitatii de expert criminalist autorizat de catre ofiteri activi SRI,desi art.1 din OG75/2000 prevede expres ca expertii criminalisti autorizati sunt ceruti si recomandati de parti, respectiv sunt consilierii acestora. MJ nu a avut nicio baza legala pentru a organiza aceste examene pentru SRI.

Conform informatiilor pe care le detinem, in anul 2005 au aparut o serie de modificari in legislatia din Romania. Astfel, in materie penala, conform art.IX-2 si X-2 din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 doar DNA si DIICOT pot apela la experti privati din tara sau strainatate, nu si judecatorii sau partile: ”Constatarile tehnico-stiintifice si expertizele pot fi efectuate si de alti specialisti sau experti din institutii publice sau private romane sau straine, organizate potrivit legii, precum si de specialisti sau experti individuali autorizati sau recunoscti, potrivit legii."

In materie civila, conform art. I-10(5) din Titlul II al Legii nr. 247/2005, ”pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune inceputuri de dovada scrisa, declaratii de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum si orice acte care, coroborate, intemeiaza prezumtia existentei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluarii abuzive.”

In fine, conform art. 4(5), Titlul XIII din Legea 247/2005 se prevede ca „expertizele extrajudiciare prezentate de catre parti in cadrul proceselor funciare au aceeasi valoare probanta ca si expertizele ordonate de catre instanta de judecata, cu conditia ca acestea sa fie efectuate de catre experti autorizati de catre Ministerul Justitiei”.

Aceste prevederi legislative sus-mentionate sunt contradictorii si se remarca incalcarea principiului egalitatii armelor. DNA si DIICOT pot apela la specialisti sau experti din tara sau strainatate, dar instantele si partile nu. De asemenea, se observa ca unele expertize criminalistice, cum ar fi grafica si tehnica documentelor, sunt avantajate in detrimentul altor expertize criminalistice.

In perioada 2000-2005, nu a fost luata nicio atitudine fata de modificarile legislative care ii avantajau si permiteau partilor sa se apere conform practicii CEDO, respectiv chiar angajamentelor asumate de Romania prin ratificarea tratatelor internationale privind CEDO, Tratatul de la Lisabona si Curtea Internationala de Justitie. Acum, cand se pune problema reformei in sistemul romanesc de expertize criminalistice prin eliminarea monopolului de stat, respectarea principiului egalitatii armelor si acordarea partilor a dreptului de a se apara conform practicii CEDO, alinierea la realitatile stiintifice si legislative din UE, respectarea angajamentelor asumate de Romania si implementarea principiilor prevazute de Titlul III. art.25 din Tratatul de la Lisabona si art.50 din Statulul Curtii Internationale de Justitie, observam o atitudine iresponsabila a celor care un proiect de lege care amesteca expertii statului cu cei independenticare mascheaza in continuare monopolul de stat prin infiintarea in incinta INEC a Colegiului Expertilor Criminalisti.

Proiectul de lege initiat de Asociatia Criminalistilor din Romania contine elemente reformatoare, iar institutia expertului criminalist independent nu priveste activitatea expertilor din INEC, MI, SRI, DNA, DIICOT (nu sunt afectate salarizarea si statutul angajatilor acestor institute de stat).

Subliniem ca HG 459/2009 privind INEC-ul ce a fost initiata de MJ nu a fost supusa dezbaterii publice, nu a fost postata pe site-ul agendei de lucru a Guvernului si nici pe lista de documente a sedintei Guvernului. Astfel, este evident ca in ce priveste probleme interne ale MJ si INEC, nu este nevoie de o lege, ci este suficienta o noua HG. Astfel, prevederile din initiativa legislativa a MJ ce privesc INEC-ul nu au sens.

In prezent, specialisti din domeniu sustin ca se impune modificarea HG 652/ 2009 de organizare si functionare a MJ si abrogarea art 6.V.4 si V.5 care stipuleaza ca Ministerul Justitiei are urmatoarele atributii principale:
”V. in domeniul organizarii, coordonarii si controlului unor profesii si servicii juridice conexe:"

- coordoneaza, in conditiile legii, activitatea de autorizare si evidenta a expertilor criminalisti;

- coordoneaza din punct de vedere administrativ si metodologic activitatea de expertiza tehnica judiciara". Acestea, considera specialistii, ar trebui eliminate.

Daca Romania ar fi cu adevart un stat democratic, ar fi exclusa posibilitatea guvernelor de a imixtiona in activitatea puterii judecatoresti si de a-i impune acesteia liste cu experti create de catre ministere ale justitiei sau alte structuri ale puterii executive sau autoritati ale statului. Expertiza independenta, in statele civilizate nu o face nici ministerul, nici alte institutii gen SRI, MI, DIICOT, DNA sau altii. La noi insa, personaje care vor sa atraga interesele unei expertize asa-zis independente pe mana acestor institutii enumerate, incearca blocarea reformei, dupa ce ani de zile nu au comentat ca au avut monopol si ca legile au fost aplicate abuziv in folosul lor si in detrimentul justitiabilului. Concluzia este ca Parlamentul ar trebui sa poarte discutii pe proiectul Asociatiei Criminalistilor din Romania si nu pe cel al Ministerului Justitiei, care ar trebui restituit Guvernului pentru a da o hotarare de guvern legata de activitatea INEC-ul.