Judecatoarele Aneta Popa si Raluca Focsa de la Curtea de Apel Bucuresti au ramas in pronuntare luni, 7 aprilie 2025, in procesul in care gruparea care conduce fotbalul romanesc forteaza validarea unei hotarari nelegale adoptata de Federatia Romana de Fotbal (FRF), de modificare a Actului constitutiv al FRF, miza fiind de zeci de milioane de euro si mentinerea controlului asupra fotbalului romanesc de catre actuala echipa aflata la varful FRF, in frunte cu Razvan Burleanu.

Indiferent de verdictul instantei in acest proces civil, dosarul poate lua totusi o turnura penala. Sustinem aceasta luand in considerare recenta declaratie data in fata judecatoarelor CAB Aneta Popa si Raluca Focsa de catre una dintre partile din dosar, declaratie care ofera indicii privind posibila comitere a infractiunilor de fals si uz de fals.

Inainte de a relata ce s-a intamplat luni, 7 aprilie 2024, la ultimul termen al dosarului nr. 17083/3/2024 de la Curtea de Apel Bucuresti, facem o scurta recapitulare a cauzei, pentru a putea fi inteleasa si de catre cei care nu au urmarit acest subiect relatat pe larg de Lumea Justitiei.

Tribunalul Bucuresti a constatat nelegalitatea FRF

In 4 aprilie 2024, Adunarea Generala Extraordinara a Federatiei Romane de Fotbal a adoptat mai multe hotarari privind modificarea Actului constitutiv, precum si privind afilierea si dezafilierea unor membri. Hotararile au fost adoptate ca urmare a pronuntarii de catre Inalta Curte a Deciziei nr. 19/2023 prin care a fost solutionat un Recurs in Interesul Legii in legatura cu interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 35 si 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 6, 33 si 35 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, precum si cu art. 8 din Regulamentul privind organizarea Registrului asociatiilor si fundatiilor, Registrului federatiilor si Registrului national al persoanelor juridice fara scop patrimonial, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 954/2000, ICCJ stablind ca afilierea de noi membri ai unei fundatii sportive reprezinta o modificare de act constitutiv sau, dupa caz, de statut, in sensul dispozitiilor art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000. Un RIL care practic a stabilit ca de zeci de ani Federatia Romana de Fotbal a functionat nelegal.

Ulterior, in baza RIL-ului ICCJ, Federatia Romana de Fotbal a cerut la inscrierea in Registrul Special al Federatiilor aflat la grefa Tribunalului Bucuresti a modificarilor Actului Constitutiv adoptate prin Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a FRF din 5 aprilie 2024. Cererea a fost insa respinsa de judecatoarea Andreea Lucretia Vilau de la Tribunalul Bucuresti, aceasta explicand in sentinta nr. 17FED din 4 iulie 2024, pronuntata in dosarul nr. 17083/3/2024, ca hotararea FRF a fost adoptata nelegal, din cauza nerespectarii anumitor prevederi din Statutul FRF referitoare la convocarea Adunarii generale.

Pe langa aspectele retinute de Tribunalul Bucuresti, la dosarul cauzei exista si alte dovezi care confirma nelegalitatea hotararii FRF din aprilie 2024, si implicit imposibilitatea inscrierii in Registrul federatiilor. Este vorba despre faptul ca FRF a afiliat 38 de asociatii judetene de fotbal (AJF), desi acestea sunt constituite nelegal.

Mai exact, cele 38 de asociatii judetene se afla in situatia Asociatiei Municipale de Fotbal Bucuresti, radiata din Registrul federatiilor de la Tribunalul Bucuresti, in septembrie 2024, pentru nerespectarea prevederilor din Legea 69/2000 (Legea sportului), prevederi care impun ca asociatiile sa fie constituite din membri persoane juridice, adica sectii sau cluburi de fotbal. Or, Asociatia Municipala de Fotbal Bucuresti era constituita doar din persoane fizice, fix asa cum e situatia in cazul celor 38 de asociatii afiliate nelegal la FRF.

Judecata de la CAB

Sentinta Tribunalului Bucuresti a fost atacata cu apel de Federatia Romana de Fotbal, cauza ajungand pe masa judecatoarelor Aneta Popa si Raluca Focsa de la Curtea de Apel Bucuresti, cea din urma fiind sotia unui colonel SRI. Initial, in dosar intrase judecatoarea Alina Petruta Buculei, dar aceasta a fost recuzata de FRF, din informatiile noastre pe motiv ca ar fi pronuntat de-a lungul timpului solutii similare cu sentinta Tribunalului Bucuresti supusa apelului. Un motiv de recuzare aberant, imposibil de admis vreodata, caci e ca si cum ai spune ca un judecator care a dat o achitare intr-un dosar al DNA nu mai poate judeca niciodata dosare DNA pentru ca risca sa dea o solutie de achitare. Totusi, surprinzator, desi cererea de recuzare era vadit inadmisibila, in mod ciudat judecatoarea Alina Petruta Buculei a facut cerere de abtinere, care i-a fost si admisa in 17 februarie 2025, recuzarea ramanand astfel fara obiect.

Dupa acest moment, cauza a fost dezbatuta in 24 februarie 2025, data la care cele doua judecatoare au ramas in pronuntare, pentru 10 martie 2025. Numai ca in 10 martie 2025, judecatoarele Aneta Popa si Raluca Focsa au decis repunerea cauzei pe rol “pentru a se solicita lamuriri in ceea ce priveste formularea cererii de apel de catre ASOCIATIA CLUBUL POLISPORTIV 3 KIDS SPORT”: “Dispune emiterea unei adrese catre Tribunalul Bucuresti pentru a comunica daca ASOCIATIA CLUBUL POLISPORTIV 3 KIDS SPORT a declarat apel in cauza, iar in caz afirmativ sa fie inaintat la dosarul cauzei”.

Urmatorul termen din dosar a fost fixat pentru 7 aprilie 2025, zi in care dosarul s-a si judecat, magistratele Aneta Popa si Raluca Focsa ramanand in pronuntare.

Indicii de fals si uz de fals

In afara exceptiilor si problemelor de fond discutate, la termenul de luni, 7 aprilie 2025, de la Curtea de Apel Bucuresti a avut loc un moment care, asa cum afirmam la inceputul articolului, poate transforma procesul civil de la CAB intr-un dosar penal. Un dosar penal care sa vizeze aspecte pe care procurorii le-au ocolit de-a lungul anilor, si anume modul in care zeci si sute de milioane de euro au fost cheltuite de gruparile care au condus fotbalul romanesc, bani despre care s-a afirmat pe parcursul anilor ca ar fi fost scursi catre mediul politic, dar si catre zone de influenta cu legaturi in serviciile de informatii.

Astfel, una dintre partile din dosar (apelant in cauza) – reprezentantul Asociatiei Clubul Sportiv 3 Kids Sport – a dezvaluit in fata judecatoarelor Aneta Popa si Raluca Focsa de la CAB un posibil fals si uz de fals comis de catre reprezentanti ai FRF. Mai exact, reprezentantul 3 Kids Sport a explicat ca desi semnatura sa apare pe procesul verbal al hotararii din 5 aprilie 2024 de modificare a Actului constitutiv al FRF, el nu a semnat niciodata un asemenea act. Acesta a sustinut ca nici nu a fost prezent la Adunarea din 5 aprilie 2024, iar sigurele documentele pe care le-a semnat au fost la Adunarea Generala a FRF din iunie 2024, cand a fost aprobat bugetul. Moment in care este posibil ca procesul verbal privind hotararea din 5 aprilie 2024 sa ii fi fost strecurat si sa il fi semnat, crezand ca are legatura cu hotararea din iunie 2024. Ceea ce oricum este tot infractiune.

De altfel, una dintre partile din dosar le-a cerut judecatoarelor Aneta Popa si Raluca Focsa sa sesizeze parchetul in urma acestei declaratii, solicitare respinsa de instanta. In acest context reprezentantul Asociatiei Clubul Sportiv 3 Kids Sport a precizat ca va analiza posibilitatea depuneii unei plangeri penale.

Marea miza a procesului

Cum am mai precizat si in alte articolele in care am scris despre acest caz, mentinerea sentintei Tribunalului Bucuresti, de respingere a cererii FRF de inscriere a modificarii Actului Constitutiv in Registrul federatiilor, ar fi primul pas catre aflarea adevarului in legatura cu ceea ce s-a intamplat in fotbalul romanesc, cel putin in ultimii zece ani.

O asemenea solutie a instantei ar trebui sa duca la demisia de urgenta a actualei conduceri a FRF, in frunte cu Razvan Burleanu, urmand ca membrii afliliati la FRF sa ceara Tribunalului Bucuresti numirea unui administrator special, care sa se ocupe de intrarea in legalitate a Federatiei. Numirea unui administrator special ar insemna pierderea controlului asupra FRF de catre actuala conducere, precum si oferirea posibilitatii realizarii unui audit care sa scoata la iveala modul in care zeci de milioane de euro au fost cheltuite in ultimii ani. Iar in acest context suntem convinsi ca auditul ar putea duce inclusiv la identificarea unor aspecte de natura penala, care deci sa atraga competenta parchetelor.

Asta este si marea teama a celor care astazi controleaza fotbalul, dar si miza despre care vorbeam la inceputul articolului.

* Cititi aici mai multe detalii despre cel mai nou scandal din fotbalul romanesc