7 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FAPTE PRESCRISE INCA DE LA RECHIZITORIU – Curtea de Apel Bacau a incetat procesul penal fata de 29 de inculpati acuzati ca au fraudat Provident. Instanta a invocat deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, constatand ca faptele, comise intre 2012 si 2013, s-au prescris in perioada 2017-2018. CA Bacau a stabilit ca deciziile CCR se aplica inca din 2014, de la intrarea in vigoare a Codului penal. Inculpatii au fost trimisi in judecata in martie 2018, cand unele fapte erau deja prescrise (Decizia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

29 August 2022 14:44
Vizualizari: 5617

Continua sa apara spectaculoase hotarari judecatoresti definitive prin care instantele dispun incetarea procesului penal, invocand deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia. De data aceasta, nu mai este vorba despre o contestatie in anulare, ci despre o hotarare definitiva legata de solutionarea fondului.



Lumea Justitiei prezinta decizia nr. 725/2022 din dosarul nr. 642/199/2018, prin care, la 23 august 2022, judecatoarele Adina Catalina Galavan si Petronela Mihaela Jercan de la Curtea de Apel Bacau au incetat procesul penal fata de nu mai putin de 29 de inculpati, acuzati ca au fraudat cu sute de mii de lei institutia financiara nebancara (IFN-ul) Provident. Vorbim atat despre angajati ai Provident, cat mai ales despre beneficiari ai unor credite primite de la cei dintai in baza unor adeverinte de salariati false. Dosarul vizeaza fapte de inselaciune, de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, comise in perioada 2012-2013. Or, avand in vedere ca termenul de prescriptie pentru astfel de infractiuni este de 5 ani, rezulta ca ele s-au prescris in intervalul 2017-2018, a aratat CA Bacau. Mentionam ca dosarul a fost trimis in judecata prin rechizitoriul din 30 martie 2018 emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi in cauza nr. 78/P/2017.

La 30 iulie 2021, prin sentinta nr. 132/2022, judecatorul Adrian-Petre Sava-Gaina (foto) de la Judecatoria Buhusi i-a condamnat pe cei mai multi dintre inculpati la pedepse cu suspendare, iar pentru altii a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei. Subliniem ca niciuna dintre sentinte nu a fost dispusa cu executare. In schimb, inculpatii au fost obligati sa achite prejudiciul catre Provident – aspect pe care completul Galavan-Jercan l-a mentinut.

In apel, judecatoarele Adina Galavan si Petronela Jercan de la Curtea de Apel Bacau au invocat deciziille 297/2018 si 358/2022, prin care CCR a desfiintat – intai partial, apoi total – art. 155 alin. 1 Cod penal, Curtea Constitutionala stabilind ca este neconstitutionala solutia care permite intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale chiar si prin acte pe care organele de cercetare penala nu i le comunica suspectului sau inculpatului.

Foarte important de precizat este ca instanta de apel a stabilit ca desi prima decizie CCR a fost pronuntata in 2018, neconstitutionalitatea art. 155 alin. 1 in forma analizata de Curtea Constitutionala producea efecte inca din 2014 – deci inca de cand a intrat in vigoare actualul Cod penal. Evidentiem acest lucru, intrucat nu toate instantele care au solutionat dosare privind prescriptia au avut curajul de a aplica deciziile CCR inca din 2014, judecatorii alegand in schimb sa ceara dezlegare de drept din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Prezentam principalul pasaj din motivarea deciziei CA Bacau:


Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate de procuror si inculpati, dar si din oficiu, constata ca apelurile sunt fondate, urmand a fi admise, pentru urmatoarele considerente:

Apelurile declarate de procuror si inculpati sunt fondate, insa pentru alte motive decat cele invocate prin declaratiile de apel. Astfel, Curtea retine ca, in prezenta cauza, a intervenit prescriptia raspunderii penale pentru infractiunile de care sunt acuzati inculpatii Arhire Gina Roxana, Coada Dragos Valentin, Amarandei Vasile Ovidiu, Florea Florinel, Sandu Dan, Lupu Vasile Daniel, Popa Florin Daniel, Tivlea Carmen Gabriela, anume acelea de inselaciune, de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, fapte constand in urmatoarele:

1.-inculpata Tivlea Carmen-Gabriela, in perioada ianuarie 2012 - august 2012, in calitate de agent Provident, a indus in eroare S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A., prin incheierea unui nr. de 69 contracte de imprumut, cu scopul de a obtine un folos material injust, prin folosirea de adeverinte de salariat, cunoscand ca sunt false, in care se atesta nereal ca solicitantii realizau venituri in calitate de salariati, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune si de uz de fals, in forma continuata (69 acte materiale), prevazute de art. 244 al. 1,2 si de art. 323 C.pen., ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 si art. 38 al. 1 C.pen., in conditiile art. 5 C.pen.

2. - inculpatul Lupu Vasile-Daniel, in perioada ianuarie 2012 - februarie 2012, in calitate de agent “Provident” si de manager de dezvoltare “Provident”, a indus in eroare S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A., prin incheierea unui nr. de 4 contracte de imprumut, cu scopul de a obtine un folos material injust, prin folosirea de adeverinte de salariat, cunoscand ca sunt false, in care se atesta nereal ca solicitantii realizau venituri in calitate de salariati, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune si de uz de fals, in forma continuata (4 acte materiale), prevazute de art. 244 al. 1,2 si de art. 323 C.pen., ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 si art. 38 al. 1 C.pen., in conditiile art. 5 C.pen.

3. -inculpatul Popa Florin-Daniel, in perioada ianuarie 2012 - august 2012, in calitate de agent “Provident”, a indus in eroare S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A., prin incheierea unui nr. de 5 contracte de imprumut, cu scopul de a obtine un folos material injust, prin folosirea de adeverinte de salariat, cunoscand ca sunt false, in care se atesta nereal ca solicitantii realizau venituri in calitate de salariati, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune si de uz de fals, in forma continuata(5 acte materiale), prevazute de art. 244 al. 1,2 si de art. 323 C.pen., ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 si art. 38 al. 1 C.pen., in conditiile art. 5 C.pen.

4. -inculpatul Florea Florinel a indus in eroare partea civila PROVIDENT FINANCIAL ROMANIA IFN S.A., in cursul anului 2012, cu ocazia contractarii unui imprumuturi in bani, cu privire la calitatea de salariat si veniturile lunare obtinute, prin folosirea unor adeverinte de venit intocmite in fals, provocand un prejudiciu, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune si de fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazute de art. 244 al. 1,2 si de art. 322 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 al. 1 C.pen., in conditiile art. 5 C.pen.

5. -inculpatul Sandu Dan, in calitate de administrator al I.I. SANDU NATDAN Beresti-Bistrita, jud. Bacau si al A.F. SANDU DAN Beresti-Bistrita, jud. Bacau, in perioada mai 2012 -august 2012, a facilitat inducerea in eroare a PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A., de catre 9 persoane care au incheiat contracte de imprumut prin folosirea de adeverinte de venit false, avand aplicate stampile si semnaturi executate de acesta, care atestau nereal faptul ca solicitantii realizeaza venituri in calitate de salariati ai celor doi agenti economici, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de complicitate la inselaciune si de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (9 acte materiale), prevazute de art. 48 al. 1 rap. la art. 244 al. 1,2 C.pen. si de art. 322 al. 1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 si art. 38 al. 1 C.pen., in conditiile art. 5 C.pen.

6. -inculpata Arhire Gina-Roxana, in perioada februarie-septembrie 2012, a intocmit in fals un nr. de 36 adeverinte de salariat, pe care le-a incredintat spre folosire altor persoane, inlesnind inducerea in eroare a S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A., prin obtinerea de imprumuturi in mod fraudulos, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si de complicitate la inselaciune (36 acte materiale), ambele in forma continuata, prevazute de art. 322 al. 1. si de art. 48 al. 1 rap. la art. 244 al. 1,2 C.pen., ambele cu aplicarea art. 35 al. 1 si art. 38 al. 1 C.pen., in conditiile si art. 5 C.pen.

7. -inculpatul Coada Dragos-Valentin a indus in eroare, in cursul anului 2012, S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A., prin incheierea unui contract de imprumut, cu scopul de a obtine un folos material injust, prin folosirea unei adeverinte false, care atesta nereal ca realizeaza venituri in calitate de salariat; a inlesnit, in luna ianuarie 2013, obtinerea frauduloasa a unui imprumut de la S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A. pentru Coada (fosta Butnariu) Emilia-Ionela, prin completarea in fals si incredintarea adeverintei de venit care atesta nereal ca aceasta este salariata la S.C. PROGLISS IMPEX S.R.L., fapte ce intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de inselaciune, de complicitate la inselaciune, de fals in inscrisuri sub semnatura privata si de uz de fals, prevazute de art. 244 al. 1, 2 Cod Penal, de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 al. 1,2 Cod penal, de art. 322 alin.1 si de art. 323 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.1 si art. 5 alin.1, 2 C.pen.

8.- inculpatul Amarandei Vasile-Ovidiu a inlesnit, in luna ianuarie 2013, obtinerea unui imprumut la de la S.C. PROVIDENT FINANCIAL IFN ROMANIA S.A. pentru Coada(fosta Butnariu) Emilia-Ionela, prin incredintarea adeverintei de venit in alb lui Coada Dragos-Valentin care a completat-o in fals si a inmanat-o spre folosinta acesteia, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la inselaciune, prevazuta de art. 48 alin.1 raportat la art. 244 al. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.1 si art. 5 alin.1, 2 C.pen.

Curtea considera ca faptele inculpatilor Arhire Gina Roxana, Coada Dragos Valentin, Amarandei Vasile Ovidiu, Florea Florinel, Sandu Dan, Lupu Vasile Daniel, Popa Florin Daniel, Tivlea Carmen Gabriela respecta tipicitatea obiectiva si subiectiva a infractiunilor deduse judecatii, comiterea faptelor de care sunt acuzati inculpatii rezultand din probatoriul administrat la urmarire penala si in faza de judecata (declaratii martori, audiati in faza de urmarire penala si judecata in prima instanta, declaratii inculpatii Sandu Dan, Dumitru Dumitru, Sandu Alin-Ionut, Tanase Mariana, Lupu Ioan, Sandu Ancuta-Mihaela, Ion Ana-Andreea, Tanase Niculina, Barcan Ion, Bardasu Cristian-Costel, Manolache Florin, Rusu Constantin, Olaru Costel, Frigura Constantin-Mihai, Iftimie Ciprian, Moldovan Ionel-Adrian prin care au recunoscut intocmai faptele deduse judecatii, expertiza grafoscopica).

Curtea retine ca prima instanta a interpretat coroborat probele administrate, intemeindu-si solutia pe probe certe, interpretarea probelor fiind insusita si de instanta de apel.

Raportat la apararile formulate de inculpatii-apelanti, Curtea retine urmatoarele:

In ceea ce il priveste pe inculpatul Lupu Vasile Daniel, Curtea retine ca apararile formulate de acesta sunt neintemeiate. Astfel, Curtea retine ca probatoriul relevant in sustinerea acuzatiei penale este reprezentat de cele relatate de martorii Gasca Vasile, Grigoras Olguta si Margineanu Ionel Marian, din care rezulta ca au relationat cu inculpatul in vederea obtinerii de imprumuturi banesti, ocazie cu care l-au instiintat ca nu au loc de munca, incheind contracte doar in baza actelor de identitate, astfel ca invocata necunoastere, anterioara imprumuturilor, a persoanelor imprumutatilor este irelevanta raportat la obiectul probatiunii.

In plus, Curtea observa ca martorul Gasca Vasile a declarat ca, la semnarea contractului de imprumut, la domiciliul sau, s-a prezentat atat inculpata Tivlea Carmen, cat si inculpatul Lupu Vasile Daniel, ocazie cu care i-a fost prezentata o adeverinta de salariat completata in fals.

Faptul ca martora Tanase Elena nu a dat declaratii relevante, prin raportare la obiectul probatiunii, este irelevanta, atata vreme cat exista la dosar un probatoriu, legal administrat si, totodata suficient, care are aptitudinea concreta de sustinere a acuzatiei penale.

Acuzatia in materie penala este sustinuta si de informatiile cuprinse in procesele-verbale de redare rezumativa a convorbirilor telefonice ale inculpatului Popa Florin Daniel cu „Cristina”, purtate in data de 11.02.2014, din care rezulta clar ca inculpatul Lupu Vasile Daniel a folosit adeverinte de salariat false la momentul intocmirii, in mod fraudulos, a contractelor de imprumut. Astfel, inculpatul Popa Florin Daniel afirma despre inculpatul Lupu Vasile Daniel ca „O dat si el contracte”, „Cristina” replicand ca „O dat si el contracte, da! a, de fapt, da. Si la el mai este si chestia aia c-o scos o gramada de adeverinte false, asta o fost”.

Faptul ca inculpatul, incepand cu luna mai 2012, nu mai lucra la Provident, nu infirma acuzatia penala, atata vreme cat inculpatul a fost trimis in judecata pentru patru acte materiale de uz de fals si inselaciune, comise in lunile ianuarie si februarie 2012, contractele de imprumut fiind intocmite in datele de 24.01.2012, 10.02.2012, 29.01.2012 si 25.01.2012, iar referirea procurorului in actul de acuzare la perioada ianuarie-august 2012 este o evidenta eroare de consemnare, prin preluarea eronata a acestei perioade de comitere a infractiunii, probabil, de la coinculpatul Popa Florin Daniel.

In ceea ce il priveste pe inculpatul Popa Florin Daniel, Curtea retine ca probatoriul confirma acuzatia in materie penala.

Curtea, in acord cu prima instanta, constata ca, din coroborarea materialului probator aflat la dosarul cauzei, in special din declaratia inculpatului Sandu Dan din data de 07.02.2014, (fila 35, volum II acesta declarand ca„dupa jumatatea anului 2012 i-a intalnit prin sat pe numitii Tivlea Carmen si Popa Florin Daniel carora le-a solicitat sa obtina credite pentru familia sa, iar inculpata Tivlea in prezenta inculpatului Popa i-a raspuns ca nu este o problema, ca rezolva ea cu adeverintele, doar sa puna stampila si sa semneze ca si cum persoanele in cauza ar fi angajati”, ca el impreuna cu sotia sa a facut imprumuturi cu actele de la societate pentru mai multe persoane si a semnat respectivele documente la „solicitarea doamnei Carmen si domnului Florin”), declaratia inculpatei Ion Ana Andreea din data de 10.04.2014 (aceasta precizeaza ca i-a intrebat pe Tivlea Carmen si Popa Florin daca poate obtine un imprumut fara sa fie angajat si acestia i-au raspuns afirmativ), declaratia inculpatului Radu Constantin din data de 23.05.2017 (acesta precizeaza ca a auzit de la numitul Arhire Danut ca acesta din urma i-ar fi dat bani lui Popa Florin Daniel pentru adeverintele de salariat false si ca tot Popa i-ar fi spus sa nu mai plateasca ratele din contract), declaratia martorei Avram Ruxandra din data de 31.05.2017 (martora a precizat ca l-a intrebat pe „barbatul Daniel daca poate face un imprumut si acesta i-a cerut doar buletinul”), rezulta ca inculpatul a cunoscut faptul ca adeverintele de salariat pentru cele cinci contracte de imprumut sunt false, ca le-a folosit repetitiv, stiind ca aceasta era practica in respectiva zona pentru ca persoanele care nu aveau locuri de munca sa fie „ajutate”, acceptand inducerea in eroare a societatii isi desfasura activitatea.

Acuzatia in materie penala a inculpatului este sustinuta si de informatiile cuprinse in procesele-verbale de redare rezumativa a convorbirilor telefonice ale inculpatului cu „Cristina”, purtate in data de 11.02.2014, din care rezulta clar ca inculpatul cunostea practica ilicita in acordarea imprumuturilor, la care a conlucrat si acesta, in timpul discutiilor inculpatul incercand sa dea aparenta de liceitate faptelor sale, mentionand, pentru credibilitate, ca falsurile nici nu pot fi dovedite.

Faptul ca inculpatul a denuntat, intr-un final, practica ilicita a agentilor de la Provident nu este de natura a infirma acuzatia penala, intrucat actiunea sa voluntara, de sistare a actiunilor ilicite si de instiintare a persoanelor competente, a avut loc la un moment ulterior consumarii faptelor penale.

Nerelevant este si mobilul care l-a angrenat pe inculpat in activitatea ilicita, atata vreme cat tipicitatea subiectiva si obiectiva a infractiunilor este indeplinita, mobilul fiind un element suplimentar, neesential, ce tine de latura subiectiva a infractiunilor.

In ceea ce o priveste pe inculpata Tivlea Carmen Gabriela, Curtea, raportat la probatoriul administrat in cauza, cu referire, in principal, la declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si a inculpatilor Florea Florinel, Olaru Costel, Smau Costel, Radu Constantin, Juncu Vasile, Sandu Alin Ionut, Sandu Ancuta Mihaela, Tanase Mariana, Ion Ana Andreea, Buftea Mihaela, Lupu Ioan, Rusu Constantin, Dumitru Dumitru, Dumitru Sergiu, Pichiu Mihaela, Tanase Niculina, Rusu Marian Vasile, Barcan Ion, Bardasu Cristian Costel, Manolache Florin, Frigura Constantin-Mihai, Iftimie Ciprian, Moldovan Ionel-Adrian, Radu Constantin, retine ca inculpata a indus in eroare societatea la care lucra cu ocazia incheierii contractelor de imprumut, cunoscand ca persoanele imprumutate nu au loc de munca, fiind persoane cu o conditie materiala modesta.

Martorii Avram Roxana, Mantu Elena, Sipos Marius, Muraru Neculai, Cheptanaru Fanica Hutanu Dorina Angelica, Tomozei Elena, Florea Alina, Avram Ruxandra si Sipos Marius si inculpatii anterior mentionati au declarat ca inculpata este persoana care a acordat imprumuturile de la Provident, desi cunostea ca imprumutatii nu aveau un loc de munca, cunoscand totodata situatia materiala a persoanelor care solicitau aceste imprumuturi, deplasandu-se la domiciliile acestora pentru incheierea contractelor de imprumut, ocazie cu care observa nemijlocit starea materiala a imprumutatilor, dar si prin prisma profesiei sale de invatator / educator, ce ii conferea posibilitatea de cunoastere concreta a consatenilor sai.

Curtea observa ca persoanele audiate in cauza au mentionat faptul ca au auzit ca se acorda „imprumuturi doar cu buletinul” din comuna unde locuiau si ca pentru obtinerea unui credit s-au adresat personal inculpatei pe care au intalnit-o „pe strada” in timp ce fie acorda imprumuturi la alte persoane, fie aduna rate restante pentru cele deja acordate. Cu aceasta ocazie au intrebat inculpata daca pot obtine si ei credite cu buletinul si in urma raspunsului favorabil al acesteia, au incheiat respectivele contracte desi cunosteau ca nu vor fi in stare sa achite respectivele sume de bani. Practic, in acea perioada, obtinerea unor imprumuturi la Provident cu adeverinte de salariat false devenise o practica, aspect pe care il cunosteau mare parte dintre persoanele din prezenta cauza (inculpati si martori). In acest sens este declaratia inculpatului Sandu Dan, care a precizat in mod constant ca a obtinut pentru toata familia sa credite cu adeverinte false, pe care le stampila in prezenta inculpatei si ca o astfel de procedura a fost urmata si de celelalte persoane care au prezentat adeverinte de salariat in numele entitatilor administrate de el.

Faptul ca martorul Muraru Neculai, audiat la 02.06.2021 la instanta de fond (fila 146, dosar judecatorie) a aratat ca nu stie cum arata o adeverinta de salariat, nu poate conduce la o solutie de achitare a inculpatei. Din contra, declaratia martorului Muraru Neculai este o declaratie in sustinerea acuzatiei penale a inculpatei, acesta aratand ca, in anul 2012, a aflat de la consateni ca se obtin credite de la Provident prin intermediul inculpatei „care umbla prin sat”. Acelasi martor a aratat ca s-a interesat la inculpata daca poate obtine un credit la Provident, spunandu-i ca este beneficiar de ajutor social, inculpata nesolicitandu-i nicio adeverinta de venit, martorul nestiind nici cum arata un atare act, conditii in care a obtinut un imprumut de 1200 lei „doar cu buletinul”.

Faptul ca Margineanu Ionel Maria, la termenul din 19.05.2021, arata ca nu stie ce documente a semnat intrucat nu stie carte reprezinta tot o proba in acuzare, demonstrand inca o data ca inculpata acorda imprumuturi doar in baza actului de identitate a imprumutatului, cu folosirea de adeverinte de salariat false.

Invocata practica anterioara, pretins ilicita, de la Provident, raportat la contractarea de imprumuturi frauduloase, este irelevanta raportat la limitele de timp in care s-a desfasurat activitatea infractionala din prezentul dosar.

Curtea conchide ca nu se justifica achitarea inculpatilor, astfel cum acestia au solicitat prin motivele de apel.

Insa Curtea, analizand si retinand incidenta prescriptiei raspunderii penale, va dispune, in rejudecare, dupa desfiintarea hotararii apelate, o solutie de incetare a procesului penal fata de inculpati, conform art. 16 alin.1 lit. f Cod procedura penala. Astfel, apelurile procurorului si ale inculpatilor sunt fondate pentru alte motive decat cele expuse in apel, anume pentru motive de legalitate a solutionarii laturii penale, Curtea retinand aplicabilitatea unei cauze care impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale, anume prescriptia raspunderii penale.

Raportat la natura juridica a prescriptiei raspunderii penale si finalitatea acestei institutii de drept penal, Curtea observa ca optiunea legiuitorului roman, dar si doctrina si practica judiciara, este in sensul ca institutia prescriptiei raspunderii penale este una de drept substantial in toate componentele sale, avand ca finalitate stingerea raportului penal de conflict.

Astfel, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 443/2017, s-a aratat ca „printre principiile care guverneaza raspunderea penala prezinta relevanta si cel al prescriptibilitatii raspunderii penale. Potrivit acestuia din urma, dreptul statului de a trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni se stinge, daca acesta nu este exercitat intr-un anumit interval de timp. Prescriptia raspunderii penale are la baza ideea ca, pentru a-si atinge scopul, acela al realizarii ordinii de drept, raspunderea penala trebuie sa intervina prompt, cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii, intrucat doar in acest fel poate fi realizata preventia generala si cea speciala si poate fi creat, pe de o parte, sentimentul de securitate a valorilor sociale ocrotite, iar, pe de alta parte, increderea in autoritatea legii. Cu cat raspunderea penala este angajata mai tarziu fata de data savarsirii infractiunii, cu atat eficienta ei scade, rezonanta sociala a savarsirii infractiunii se diminueaza, iar stabilirea raspunderii penale pentru savarsirea infractiunii nu mai apare ca necesara, deoarece urmarile acesteia ar fi putut fi inlaturate sau sterse. Totodata, in intervalul de timp scurs de la savarsirea infractiunii, autorul acesteia, sub presiunea amenintarii raspunderii penale, se poate indrepta, fara a mai fi necesara aplicarea unei pedepse”.

Cum prescriptia raspunderii penale este o institutie de drept penal substantial in toate componentele sale, Curtea retine ca intreruperea prescriptiei este o institutie de drept substantial, fiind intim legata de institutia raspunderii penale, in sensul ca aceasta actioneaza ca un impediment in stingerea rezonantei sociale a faptei ilicite prin efectuarea unor acte de procedura din care sa rezulte ca statul nu a renuntat la tragerea la raspunderea penala a infractorului. Intreruperea prescriptiei este prevazuta in Partea generala a Codului penal ca incident ce survine pe parcursul termenului de prescriptie. Fiind o institutie de drept penal, se vor aplica in privinta prescriptiei raspunderii penale regulile legii penale mai favorabile atat in ceea ce priveste termenele, cat si in ceea ce priveste cauzele de intrerupere sau suspendare.

Astfel, in doctrina relevanta (V. Dongoroz s.a., Explicatii Teoretice ale Codului Penal Roman, Partea Generala, vol. 3 , Editia a II-a, Editura Academiei Romane si Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2003, pagina 347) se afirma urmatoarele: „Cum institutia prescriptiei apartine dreptului penal substantial, va fi aplicabil in cazul acestor situatii tranzitorii principiul legii mai favorabile, atat in ceea ce priveste termenul de prescriptie, cat si al actelor intrerupatoare de prescriptie. In Codul penal anterior (Codul penal Carol al II lea), aplicarea legii mai favorabile era expres prevazuta; o atare prevedere nu este necesara, fiindca regula mitior lex este aplicabila tuturor reglementarilor din Codul penal; daca totusi codul penal anterior continea o prevedere in acest sens a fost din cauza ca in sistemul legislatiei penale de la 1864 prescriptia era reglementata in Codul de procedura penala si deci supusa regulii tempus regit actum; or, pentru a evita orice influenta a sistemului anterior, s-a socotit util sa se prevada expres ca in materie de prescriptie se aplica legea cea mai favorabila. Pentru stabilirea legii mai favorabile se va compara incadrarea faptei potrivit unei legi si termenul de prescriptie respectiv potrivit aceleiasi legi cu incadrarea faptei potrivit celeilalte legi si cu termenul de prescriptie din aceasta lege; va fi aplicabila legea care va oferi rezultatul mai favorabil”. Tot astfel, in G.C. Raescu, H. Asnavorian, Tr. Pop, V. Dongoroz s.a., Codul penal "Regele Carol II", adnotat, vol. I Partea generala, Editura Socec & Co S.A.R., Bucuresti, 1937, p. 12, profesorul Vintila Dongoroz arata ca „prescriptiunea actiunei penale sau a pedepselor este diferit reglementata prin legi succesive, se aplica legea care prevede prescriptia cea mai scurta, apreciind, totodata, ca prescriptia este o institutie de drept substantial, careia ii este aplicabil principiul legii penale mai favorabile”.

In acelasi sens, in decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 319 din 30/04/2014), s-a apreciat ca „se poate afirma cu certitudine ca prescriptia raspunderii penale este guvernata de norme de drept penal substantial, fiind susceptibila de a beneficia de efectele aplicarii mitior lex”.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale a statuat in acelasi sens, anume ca, in materia prescriptiei raspunderii penale, fiind norma de drept penal substantial, se aplica regulile legii penale mai favorabile. In considerentele Deciziei nr. 1092 din 18 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 67 din 31 ianuarie 2013, Curtea Constitutionala a aratat ca „prin efectele sale prescriptia inlatura raspunderea penala. Aceasta inseamna ca exista o asemenea raspundere, dar care, prin efectul prescriptiei, este inlaturata. In unele legislatii, efectul juridic al prescriptiei este aratat prin aceea ca 'inlatura actiunea penala'. Acest punct de vedere este partial exact, deoarece prescriptia apartine dreptului penal material, si nu dreptului procesual penal”.

Curtea constata ca prin decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin. (1) din Codul penal (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea „oricarui act de procedura in cauza”, din cuprinsul dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstitutionala, deoarece respectivele dispozitii legale „31. (…) sunt lipsite de previzibilitate si, totodata, contrare principiului legalitatii incriminarii, intrucat sintagma 'oricarui act de procedura' din cuprinsul acestora are in vedere si acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermitandu-i acestuia sa cunoasca aspectul intreruperii cursului prescriptiei si al inceperii unui nou termen de prescriptie a raspunderii sale penale”.

Prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstitutionale in ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instanta de contencios constitutional a retinut ca „55. (…) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sanctioneaza 'solutia legislativa' pe care textul de lege criticat o continea, astfel ca, (…), aceasta nu va putea fi incadrata in categoria deciziilor interpretative/cu rezerva de interpretare”., ci „61. (...), prin efectele pe care le produce, (...) imprumuta natura juridica a unei decizii simple/extreme, intrucat, constatand neconstitutionalitatea faptului ca intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale se realiza prin indeplinirea 'oricarui act de procedura in cauza', Curtea a sanctionat unica solutie legislativa pe care dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal o reglementau (s.n.)”.

Date fiind efectele obligatorii ale considerentelor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 358/2022, se conchide ca Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018 este o decizie simpla / extrema. Intrucat prin aceasta ultima decizie mentionata s-a stabilit cu caracter obligatoriu ex nunc ca solutia legislativa care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea „oricarui act de procedura in cauza”, din cuprinsul dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstitutionala, rezulta ca incepand cu data 1 februarie 2014, la care a intrat in vigoare noul Cod penal, si pana la data modificarii prevederilor art. 155 alin. (1) Cod penal prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2022, textul normativ nu a reglementat un caz de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale.

Intrucat prevederile art. 155 alin. (1) Cod penal au natura unei legi penale substantiale, principiul aplicarii legii penale mai favorabile este pe deplin aplicabil. Acelasi principiu de drept este aplicabil si in cazul actelor normative declarate neconstitutionale. Astfel, conform art. 5 din Codul penal, avand denumirea marginala „Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei”:

(1) In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstitutionale, precum si ordonantelor de urgenta aprobate de Parlament cu modificari sau completari ori respinse, daca in timpul cand acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile”.

Din interpretarea art. 5 alin. (2) C. pen. rezulta ca incetarea efectelor unui text de lege, pentru viitor, nu impiedica aplicarea acelui text de lege, ca lege penala mai favorabila, situatiilor juridice nascute in timpul in care textul de lege a fost in vigoare. Indiferent care este cauza ce a determinat incetarea efectelor unui text de lege (abrogare, modificare, declarare ca neconstitutionala), este posibila aplicarea acelui text de lege pentru raportul juridic nascut in timpul in care legea era activa, in vigoare, atunci cand textul in forma anterioara prevede consecinte mai favorabile pentru acuzat. Se conchide, in mod cert si lipsit de orice echivoc, ca legea penala mai favorabila este aplicabila si in domeniul normelor de drept penal substantial declarate neconstitutionale.

Curtea retine ca, in aplicarea mitior lex, Deciziile Curtii Constitutonale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 se aplica tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018 (data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr. 297/2018) si niciun act procedural efectuat pana la data de 25 iunie 2018, cand s-a publicat Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, nu poate produce efecte intreruptive de prescriptie a raspunderii penale, in baza unei prevederi legale care, inca de la intrarea sa in vigoare, a configurat o unica solutie normativa neconstitutionala, sanctionata ca atare, atat prin intermediul Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cat si al Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022, aplicabile raporturilor juridice de conflict pendinte.

Astfel, pana la data de 30 mai 2022, data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2022, in materie penala nu a functionat intreruperea cursului termenelor de prescriptie a raspunderii penale, situatie juridica care va produce efecte in conditiile legii penale mai favorabile in cauzele pendinte. Ipotezele de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise incepand cu data de 30 mai 2022, acestea neputand fi aplicate retroactiv in cauzele pendinte, neavand natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotriva.

In prezenta cauza, legea penala mai favorabila evaluata in mod global, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372 din 20 mai 2014, este cea cuprinsa intre data de 25 iunie 2018 (data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a Deciziei nr. 297/2018) si data de 30 mai 2022 (data intrarii in vigoare a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2022), dat fiind faptul ca dispozitiile art. 155 alin. (1) Cod penal, in perioada anterior mentionata, nu au inclus vreo cauza de intrerupere a cursului termenului de prescriptie, conditii in care prescriptia speciala nu va opera, prescriptia raspunderii penala urmand a fi evaluata prin raportare la termenele generale de prescriptie, prevazute de art.154 Cod penal.

Deci legea penala mai favorabila, evaluata global, este noul Cod penal, in vigoare de la 01.02.2014. De altfel, conform rechizitoriului, toti inculpatii au fost trimisi in judecata avand calificari / incadrari juridice conform noului Cod penal.

In ceea ce priveste infractiunile de inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, prevazute de art. 244 al. 1,2 C.pen., art. 322 al. 1 C.pen. si art. 323 C.pen., Curtea retine ca acestea sunt pedepsite cu inchisoarea de la unu la 5 ani, de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, respectiv de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, termenul general de prescriptie a raspunderii penale pentru toate cele trei infractiuni fiind, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, de 5 ani.

Curtea constata ca, potrivit art. 154 alin. (2) Cod penal, de la datele comiterii infractiunilor de catre inculpati au inceput a curge termenele generale de 5 ani ale prescriptiei raspunderii penale, prevazute de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal.

In ce o priveste pe inculpata Arhire (fosta CelMare) Gina Roxana, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de complicitate la inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazute de art. 48 alin.1 C.pen. raportat la art. 244 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., art. 322 al. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume luna septembrie 2012, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in luna septembrie 2017.

In ce il priveste pe inculpatul Coada Dragos Valentin, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de inselaciune, complicitate la inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, prevazute de art. 244 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen., art. 48 C.pen. raportat la art. 244 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen., art. 322 al. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen., art. 323 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume anul 2012, respectiv luna ianuarie 2013, momente de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in anul 2017, respectiv in luna ianuarie 2018.

In ce il priveste pe inculpatul Amarandei Vasile Ovidiu, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunii de complicitate la inselaciune, prevazuta de art. 48 C.pen. raportat la art. 244 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen. si art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume luna ianuarie 2013, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in ianuarie 2018.

In ce il priveste pe inculpatul Florea Florinel, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazute de art. 244 al. 1,2 C.pen. si art. 322 al. 1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume anul 2012, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in anul 2017.

In ce il priveste pe inculpatul Sandu Dan, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de complicitate la inselaciune, fals in inscrisuri sub semnatura privata, prevazute de art. 48 alin.1 C.pen. raportat la art. 244 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., art. 322 al. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume luna august 2012, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in luna august 2017.

In ce o priveste pe inculpata Tivlea Carmen Gabriela, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de inselaciune si uz de fals, prevazute de art. 244 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., art. 323 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume data de 24.08.2012, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in 23.08.2017.

In ce il priveste pe inculpatul Lupu Vasile Daniel, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de inselaciune si uz de fals, prevazute de art. 244 al. 1,2 C.pen. si art. 323 C.pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume data de 10.02.2012, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in 09.02.2017.

In ce il priveste pe inculpatul Popa Florin Daniel, Curtea retine, prin raportare la momentul consumativ al infractiunilor de inselaciune si uz de fals, prevazute de art. 244 al. 1,2 C.pen. si art. 323 C.pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 alin.1, 2 C.pen., anume data de 31.08.2012, moment de la care incepe a curge termenul de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, acesta s-a implinit in 30.08.2017.

In aceste conditii, termenele generale de 5 ani ale prescriptiei raspunderii penale, prevazute de art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal, s-au implinit, in prezenta speta, in anii 2017 si 2018, dupa cum s-a aratat anterior, termene care nu au fost intrerupte si nici suspendate.

In consecinta, Curtea va admite apelurile procurorului si ale inculpatilor-apelanti, va desfiinta sentinta apelata cu privire la modul de solutionare a laturii penale si, in rejudecare, pe fond, in temeiul prevederilor art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedura penala, art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal si art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. (1) Cod penal, interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale a Romaniei, va dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatilor Arhire Gina Roxana, Coada Dragos Valentin, Amarandei Vasile Ovidiu, Florea Florinel, Sandu Dan, Lupu Vasile Daniel, Popa Florin Daniel, Tivlea Carmen Gabriela, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale, iar cheltuielile judiciare efectuate in apel, urmand a ramane in sarcina statului, conform art. 275 alin.3 C.p.p.

Curtea nu va mai analiza celelalte motive de nelegalitate/netemeinicie, invocate de procuror si inculpati, atata vreme cat a retinut incidenta unei cauze care duce la stingerea procesului penal, anume intervenirea prescriptiei raspunderii penale”.


* Cititi aici intreaga decizie a Curtii de Apel Bacau

Comentarii

# Sandu Ion date 29 August 2022 15:04 +11

Felicitari, Bacau! In sfarșit Moldova respiră a normalitate! De asta doar Bacaul are autostradă din cea mai săracă zona din tara! Rușine Iași! Rusine Suceava și Galați!

# Lucian Constantinescu date 29 August 2022 15:59 +11

Felicitări tuturor judecătorilor care respectă deciziile Curții Constituționale! Sînt un model de cinste și integritate! Din păcate, proporția jigodiilor infiltrate în magistratură este destul de mare! Cei care nu respectă deciziile CCR trebuiesc imediat exvluși din magistratură!

# DODI date 29 August 2022 16:30 +155

Concret mulți dintre ”magistrații” vopsiți de penalii Petrov și CiolaniSS-WuhaniSS ar trebui trimiși la alfabetizare și învățarea noțiunilor primare de drept. Dar când justiția este căzută în BUDĂ (după ce anterior era pe mâinele mizere din GHENĂ!) nu poți avea prea mari pretenții. În fapt nici nu PERDOIU nu te poți lăuda. În afară de faptul că este etalonul perfect de pupincurist oportunist nu are nici o calitate și nici o apetență spre supremația dreptului și aflarea adevărului.

# nae din dealul feleacului date 29 August 2022 17:40 +207

Pt.#Lucian Constantinescu:.."cei ce nu respecta..trebuie exclusi din magistratura".Dar pt.cei ce tin dosare la parchet in nelucrare pina intervine prescrierea ce trebuie facut,desteptul neamului?Ori pt.cei ce incalca proceduri prevazute in coduri(mai cu seama in civil),ori inventeaza proceduri rezultate dintr-un mixt intre Vechiul si Noul Cod Civil ce trebuie facut luminatia ta ?Atita timp cit nu exista raspunderea magistratilor(juzi si proco ca doar acum toti sunt magistrati;dupa cum merg vremurile si avocatii vor fi facuti magistrati!)Sistemul de Justitie din RO este cel mai eficient grup infractional organizat din Plaiul Mioritic numit si Romanistan!

# dulapul pelticiunii, scutelnitei si pierzaniei nationale date 29 August 2022 18:16 +332

TRAIASCA JUDECATORII LIBERI! Jos securistii din justitie! Afara cu tradatorii si vanzatorii de tara! Demisia vanzatorului de tara securistul peltic tradator de neam! Afara cu dulapul tradator! Demisia maciucilor straine! JOS PARTIDUL SECURIST LIBERAL!!! aista-i o opinie!

# santinela date 30 August 2022 06:59 +61

Cit de sluga poti fi sau de timpit ca procuror sa trimiti in instanta un dosar cu fapte prescrise deja ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 6.12.2022 – Se pensioneaza salvatorul paraditorilor de la Oradea

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva