Excelenta exceptia de neconstitutionalitate formulata de cunoscutul avocat Razvan Doseanu (foto) din Baroul Bihor. Doseanu reclama la Curtea Constitutionala o grava inegalitate de arme si o favorizare evidenta a procurorilor, in conditiile in care acestia pot redeschide oricand un dosar penal clasat, in vreme ce solutia de clasare poate fi atacata de persoana interesata in termen de 20 de zile de la comunicarea ei.

Vineri, 16 septembrie 2022, judecatorul Dan Andrei Enescu de la Inalta Curte a admis cererea avocatului Razvan Doseanu si a dispus sesizarea CCR in legatura cu art. 335 alin. (1) din Codul de procedura penala. S-a intamplat in cauza in care judecatorul Enescu a respins cererea Procurorului General Gabriela Scutea de redeschidere a unui dosar fabricat de DNA in 2016 impotriva judecatorului Antik Levente Farcas de la Curtea de Apel Oradea si avocatului Razvan Doseanu, dosar clasat de SIIJ in 2018 (click aici pentru a citi).

Concret, art. 335 alin. (1) din Codul de procedura penala stabileste ca: “Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale”. Or, arata in mod corect Doseanu in exceptia de neconstitutionalitate (atasata integral la finalul articolului), art. 335 alin. (1) Cod procedura penala nu prevede niciun termen imperativ in care procurorul ierarhic superior sa poata dispune redeschiderea urmaririi penale, asta desi in alte cazuri tot Codul de procedura penala impune termene clare procurorului ierarhic superior sau procurorului general.

In acest sens, avocatul Razvan Doseanu acuza ca lipsa reglementarii unui termen in care procurorul ierarhic superior sa poata dispune si solicita in instanta confirmarea redeschiderii urmariri penale lezeaza siguranta actului de justitie si a raporturilor juridice de drept penal, creeaza premisele unei inegalitati de arme intre procurorul ierarhic superior si persoana interesata care are dreptul de a ataca solutia de clasare doar in termenul de 20 de zile de la comunicarea solutiei, pe cand procurorul ierarhic superior o poate face oricand din oficiu, contravine dreptului la un proces echitabil din perspectiva solutionarii acestuia intr-un termen rezonabil, permitand redeschiderea urmaririi penale la un termen excesiv de la terminarea acesteia desi solutia se poate pronunta exclusiv in baza actelor de la dosar si nu in ultimul rand creeaza o incertitudine substantiala justitiabilului in pofida faptului ca CEDO a statuat ca acesta nu trebuie sa ramana prea mult timp intr-o stare de incertitudine privind soarta sa juridica:

“Observand dispozitiile art. 335 alin. (1) cod proc.pen. se constata ca prin nereglementarea unui termen imperativ in care procurorul ierarhic superior sa poata dispune redeschiderea urmaririi penale ca urmare a infirmarii solutiei de clasare pe motiv ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, aprecim ca aduce atingere grava dispozitiilor constitutionale si conventionale.

(…)

In codul de procedura penala exista cateva situatii in care li s-a impus organelor de urmarire penala un anumit termen pentru verificarea actelor intocmite in baza principiului ierarhiei organelor de urmarire penala, din care amintim spre exemplu art. 322 cod proc.pen. in care se arata ca procurorul trebuie sa evalueze materialul organului de urmarire penala in termen de 15 zile de primirea dosarului si sa se pronunte pe acesta.

Un alt exemplu ar fi termenul de 30 de zile in care procurorul general poate autoriza in prealabil punerea in miscare a actiunii penale in conditiile in care urmarirea penala are ca obiect o infractiune comisa in strainatate.

Un alt termen imperativ, si probabil cel mai bun exemplu, poate fi regasit in acelasi context juridic al verificarii actelor de urmarire penala pe cale ierarhica, observand art. 305 alin. (3) cod proc.pen. care impune un termen de 3 zile de confirmare de catre procuror a ordonantei prin care organul de cercetare penala a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspect.

De altfel, consideram ca situatia privind analizarea oportunitatii infirmarii solutiei de clasare cu consecinta redeschiderii urmaririi penale de catre procurorul ierarhic superior in procedura prev. de art. 335 alin. (1) cod proc.pen., nu difera din punct de vedere procedural cu institutia procesuala prev. de art. 339 alin. (4) cod proc.pen. si 340 cod proc.pen., reprezentata de plangerea impotriva solutiei de clasare de catre persoanele interesate. Or, desi este vorba despre aceeasi chestiune juridica (reevaluarea materialului probator in vederea examinarii legalitatii si temeiniciei solutiei de clasare), partile au dreptul de a-si exercita aceasta cale de atac in termenul limitat de 20 de zile, pe cand procurorul ierarhic superior poate sa isi exercite dreptul de a verifica existenta sau inexistenta imprejurarii pe care s-a intemeiat clasarea, oricand, fara a fi limitat in timp.

In acest context se contureaza o evidenta inegalitate de tratament juridic intre procurorul ierarhic superior celui care a dispus clasarea si persoanele interesate in atacarea solutiei impotriva clasarii, acestea din urma fiind limitate in timp de exercitarea dreptului, in caz contrar demersul acestora fiind sanctionat prin tardivitate.

(…)

Pe cale de consecinta apreciem ca lipsa reglementarii unui termen in care potrivit art. 335 alin. (1) cod proc.pen., procurorul ierarhic superior sa constate ca nu exista imprejurarea pe care s-a intemeiat clasarea, aduce grava atingere dispozitiilor constitutionale mai sus indicate prin aceea ca:

- lezeaza siguranta actului de justitie si a raporturilor juridice de drept penal;

- creeaza premisele unei inegalitati de arme intre procurorul ierarhic superior si persoana interesata care are dreptul de a ataca solutia de clasare doar in termenul de 20 de zile de la comunicarea solutiei, pe cand procurorul ierarhic superior o poate face oricand din oficiu.

- contravine dreptului la un proces echitabil din perspectiva solutionarii acestuia intr-un termen rezonabil, permitand redeschiderea urmaririi penale la un termen excesiv de la terminarea acesteia desi solutia se poate pronunta exclusiv in baza actelor de la dosar;

- creeaza o incertitudine substantiala justitiabilului in pofida faptului ca CEDO a statuat ca acesta nu trebuie sa ramana prea mult timp intr-o stare de incertitudine privind soarta sa juridica”.

Solutia CCR este previzibila

In aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, avocatul Razvan Doseanu face trimitere la o decizie chiar a Curtii Constitutionale in care s-a recomandat reglementarea unui termen pentru redeschiderea urmaririi penale. Astfel, Doseanu invoca Decizia CCR 25/2022, unde se precizeaza ca: „Asa cum a retinut Curtea Constitutionala - prin Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, citata anterior -, ca regula generala, redeschiderea urmaririi penale este, sub sanctiunea nulitatii, supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara, in termen de cel mult 3 zile. O astfel de abordare a fost desprinsa din necesitatea punerii de acord a institutiei cu exigentele art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, prin hotararile din 22 mai 1998, 3 iunie 2003 si 4 august 2005, pronuntate in cauzele Vasilescu impotriva Romaniei, paragraful 41, Pantea impotriva Romaniei, paragraful 236, si Stoianova si Nedelcu impotriva Romaniei, paragraful 20, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca procurorii romani, care actioneaza in calitate de magistrati ai Ministerului Public, nu indeplinesc conditia de independenta fata de executiv. Totodata, prin Hotararea pronuntata in Cauza Stoianova si Nedelcu impotriva Romaniei, paragraful 20, Curtea de la Strasbourg a subliniat necesitatea ca posibilitatea acordata parchetului de a redeschide urmarirea penala sa fie supusa autorizarii unei instante nationale, care sa fie obligata sa examineze temeinicia unei astfel de cereri, in sensul aprecierii daca redeschiderea cazului nu este inechitabila sau perioada scursa de la incetarea anchetei nu este excesiva. De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca lipsurile care apar in realizarea anchetelor initiale nu sunt imputabile reclamantilor si nu trebuie sa ii puna pe acestia in situatii defavorabile. Asadar, procedura confirmarii de catre judecatorul de camera preliminara a ordonantei de redeschidere a urmaririi penale reprezinta un remediu impotriva puterii discretionare a procurorului de a reactiva procesul penal”.

De asemenea, Doseanu precizeaza si ca: “Prin decizia nr. 25 din 27 ianuarie 2022, Curtea Constitutionala a statuat ca redeschiderea urmaririi penale reprezinta in fapt o notificare privind formularea unei acuzatii oficiale in materie penala impotriva persoanei fata de care se solicita redeschiderea, putand prezenta astfel valenta unui act intreruptiv de prescriptie a raspunderii penale. In acest ultim context, este evident ca reglementarea unui termen imperativ pana la care sa poata fi efectuata aceasta verificare din partea procurorului ierarhic superior se impune cu necesitate, avand in vedere si considerentele deciziei nr. 297/2018 unde se arata de catre Curtea Constitutionala faptul ca persoana fata de care se desfasoara un proces penal nu trebuie sa ramana prea mult timp in incertitudine cu privire la soarta sa la paragraf 28 statuand ca lipsa unui cadru previzibil, creeaza 'pentru persoana in cauză o stare de incertitudine perpetua, data de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp in care poate fi trasa la raspundere penala pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura pana la implinirea termenului prescriptiei speciale, prevazut la art.155 alin.(4) din Codul penal'”.

Art. 335 alin. (1) Cod procedura penala este contrar Constitutiei

In ceea ce priveste incalcarea Constitutiei Romaniei prin prevederile art. 335 alin. (1) din Codul de procedura penala, avocatul Razvan Doseanu indica urmatoarele dispozitii:

- art. (1) alin. (5) din Constitutia Romaniei care prevede ca „in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

- art. 11 alin (1) din Constitutia Romaniei care prevede ca „statul se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte” si alin. (2) „tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.

- art. 16 din Constitutia Romaniei privind egalitatea in fata legii.

- art. 20 din Constitutia Romaniei alin. 1 „dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte". Iar conform alin. 2 „daca exista neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

- art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei care prevede expres faptul ca „partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”.

- art. 124 alin. (1) din Constitutia Romaniei care prevede expres faptul ca „justitia se infaptuieste in numele legii”.

- art. 131 alin. (1) din Constitutia Romaniei care prevede faptul ca „in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.

- art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei care prevede faptul ca „procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii”.

- art 6. din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care prevede ca „orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa…”.

Iata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Razvan Doseanu si trimisa la CCR de judecatorul ICCJ Dan Andrei Enescu: